Azi este Ziua Internațională de Comemorare a Victimelor Holocaustului, cea mai potrivită zi în care puteam trage semnale de alarmă că, la 78 de ani de la eliberarea celui mai mare lagăr de exterminare de la Auschwitz de către armata sovietică, distorsionarea Holocaustului și mesajele politice antisemite sunt încă prezente atât pe scena lumii, cât și în România.
În anul ce tocmai a trecut, toți politicienii de rang înalt de la Kremlin, de la Putin până la fostul președinte Dmitri Medvedev sau ministrul de Externe Serghei Lavrov, au promovat un discurs politic virulent antisemit, cum nimeni nu și-ar mai fi imaginat că va mai reveni vreodată.
Odată cu invazia ilegală a Federației Ruse în Ucraina, o narațiune dominantă de dezinformare a Kremlinului, ca să-și justifice crimele de război și atrocitățile asupra poporului ucrainean, a fost minciuna conform căreia Rusia urmărește „denazificarea” Ucrainei.
Citește și: Președintele Israelului: „Antisemitismul și negarea Holocaustului încă există”
Departamentul de Stat american, care a publicat o analiză succintă a discursului antisemit al regimului de la Kremlin, a subliniat că peste 140 de istorici internaționali au condamnat „echivalarea de către Rusia a statului ucrainean cu regimul nazist pentru a-și justifica agresiunea neprovocată”, calificând propaganda Moscovei drept „eronată din punct de vedere faptic, respingătoare din punct de vedere moral și profund ofensatoare” pentru victimele nazismului și pentru cei care au luptat cu curaj împotriva acestuia.
Renumitele instituții de comemorare a Holocaustului Yad Vashem și Muzeul Memorial al Holocaustului din Statele Unite au condamnat, de asemenea, „comparațiile complet inexacte ale Rusiei cu ideologia și acțiunile naziste” și afirmațiile false potrivit cărora „Ucraina democratică trebuie să fie denazificată”, potrivit aceluiași raport al Departamentului de Stat.
De reamintit că în luna mai 2022, ministrul rus de externe Serghei Lavrov a încercat să contracareze întrebarea unui jurnalist italian cu privire la rădăcinile evereiști ale lui Zelenski susținând că Adolf Hitler „avea și el sânge evreiesc” și adăugând că „evreii înțelepți spun că cei mai înfocați antisemiți sunt de obicei evrei”.
Ministrul israelian de externe de la acea vreme, Yair Lapid, a declarat că „cel mai josnic nivel de rasism împotriva evreilor este acela de a-i acuza pe evrei înșiși de antisemitism”.
Faptul că pe scena internațională, regimul de la Kremlin a promovat intens narațiuni de propagandă antisemită a dus, din păcate, la revigorarea curentelor politice radicale sau extremiste în întreaga Europă.
Iar acest lucru nu s-a întâmplat numai în anul războiului din 2022, ci chiar de la începutul consolidării regimului lui Putin la Moscova. Nu este o întâmplare că partidele de extremă dreapta din Franța, Germania, Italia, Austria sau mișcările trumpiste din Statele Unite au avut conexiuni directe cu Putin.
În fapt, retorica extremismului politic este asemănătoare peste tot pe în lume, a devenit globalizată.
Nici România nu reprezintă o excepție. Celebrarea unor figuri politice sau culturale din perioada interbelică, care au susținut la acea vreme mesaje de ură împotriva evreilor sau care chiar au luat decizii în statul român pentru persecuția acestei minorități, a devenit o obișnuință pentru liderii partidului radical AUR.
Inclusiv președintele PSD, Marcel Ciolacu, văzut în culisele partidului drept viitorul candidat pentru președinția România, a făcut recent apel la un citat dintr-un filosof antisemit, Petre Țutea, la evenimentul de sărbătorire a Unirii din Focșani.
Cauza? Inconștiență, lipsă crasă de cultură din partea liderilor politici, combinată cu dorința de a-și cultiva electoratul ținut captiv ideilor naționaliste.
Citește și: Barometrul nostalgiei. Cine reabilitează comunismul
Iar această lipsă de cultură politică față de toate formele prin care s-a manifestat extremismul în România se observă și în sistemul de învățământ din România.
Studierea Holocaustului reprezintă materie opțională în licee, iar manualele de istorie a României, obligatorii, tratează mult prea succint regimul fascist al lui Ion Antonescu. Generații întregi de tineri nu cunosc și nu înțeleg gravitatea politicilor de exterminare asupra evreilor și devin astfel victime ușoare ale propagandei criminale promovate de Kremlin.
Azi, la 78 de ani de când atrocitățile de la Auschwitz au putut lua sfârșit, este o datorie civică să condamnăm distorsiunile, relativizările și toate formele de discurs al urii, alimentate, din păcate, de războiul de la granița României.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
