38 de “persoane vulnerabile” au primit câte 37.000 euro din fonduri europene pentru a-și demara propriile afaceri în sud-estul României. De implementarea acestui proiect s-au ocupat asociațiile Catalactica și Integrat, care au primit împreună o finanțare publică de 10,57 milioane lei în acest scop.
Majoritatea firmelor nou înființate, însă, nu au reușit să respecte condiția obligatorie de a avea minim doi angajați pe o perioadă de minimun un an. Mai mult, o parte din firme au raportat pierderi în primul an fiscal, deși cele două asociații (Catalactica și Integrat) și-au asumat prin cererea de finanțare că vor consilia, îndruma și monitoriza afacerile nou înființate.
Printre cei care au primit finanțarea de aproximativ 37.000 euro se află și consultantul fiscal Ciprian Dan Moisei, fost expert în Ministerul Finanțelor și partener de afaceri cu controversatul Iulian Marian Butnaru, fostul director adjunct al Direcției de Supraveghere și Control Vamal din cadrul Direcției Generale a Vămilor din România, actual șef în Transgaz.
Două treimi din bani, în noile afaceri. O treime, în „training”
Asociațiile Catalactica și Integrat au primit o finanțare de 10,57 milioane lei, din care aproapre nouă milioane lei proveneau din fonduri europene, iar restul din contribuția statului, pentru implementarea proiectului „Inițiative antrepenoriale sustenabile în Regiunea Sud-Est”.
În cadrul acestui proiect, cele două asociații și-au propus să selecteze 320 de persoane din grupurile “vulnerabile”: șomeri, persoane inactive, studenți, dar și persoane care au un loc de muncă și doresc să înființeze o afacere în Regiunea Sud Est a României. Persoanele au fost împărțite în 16 grupe pentru a beneficia de cursuri de formare antreprenorială. Adică să fie pregătiți pentru a deveni mici afaceriști.
În urma cursurilor, fiecare persoană urma să întocmească un plan de afaceri. Cele mai bune 38 de planuri de afaceri urma să primească o finanțare de 178.340 lei fiecare. Așadar, în jur de 37.000 euro. În total, cele 38 de afaceri urma să beneficieze de o finanțare totală de 6,7 milioane lei. Încă puțin peste 3,8 milioane lei era suma care urma să fie folosită pentru training-uri, consultanță, plata salariilor și cheltuielile celor două organizații.
Ce obligații aveau noii antreprenori?
Cei 38 de noi antreprenori erau obligați să urmeze stagii de practică în cadrul unor firme de piață sub stricta supraveghere a specialiștilor angajați de cele două organizații. Între timp, cu banii din proiect, își înființau propriile firme pe baza planului lor de afaceri.
Conform documentelor făcute publice de cele două organizații, fiecare nou antrepenor din cei 38 selectați pentru finanțare avea obligația să înființeze o firmă pentru a pune în aplicare planul de afaceri și să angajeze minimum două persoane. Noua firmă se angaja să funcționeze măcar un an de zile de la înființare, apoi să asigure o “perioadă de sustenabilitate” de minimum 6 luni, în care beneficiarul să garanteze continuarea funcționării afacerii, inclusiv cu obligația menținerii locurilor de muncă, dar și cu respectarea obiectivelor asumate prin planul de afaceri aprobat în cadrul proiectului.
Mentorii plătiți de cele două asociații aveau obligația să-i consilieze pe noii afaceriști iar responsabilii de proiect aveau obligația să monitorizeze și să evalueze desfășurarea afacerilor. În cazul în care interveneau modificări, noii patroni erau obligați ca în maximum trei zile să notifice în scris Asociația pentru Dezvoltare și Promovare Socio-Economică Catalactica.
Noile firme au “uitat” să angajeze
Majoritatea firmelor nou înființate nu au reușit să respecte condiția obligatorie de a avea minimum doi angajați pe o perioadă de cel puțin un an. Mai mult, o parte din firme au raportat pierderi în primul an fiscal, deși cele două organizații, Catalactica și Integrat, și-au asumat prin cererea de finanțare că vor consilia, îndruma și monitoriza afacerile nou înființate.
Gălățeanul Mihai Cezar Asproiu, de exemplu, unul din cei 38 de noi afaceriști, a depus un plan de afaceri pentru fabricarea mobilei. El a înființat firma Xylo Furniture pe 26 martie 2019 cu punct de lucru în Brăila, pe pe Bulvardul Dorobanților, nr. 690. Conform datelor de la Registrul Comerțului, pentru anul fiscal 2019 firma a avut o cifră de afaceri netă de 31.831 lei și un profit net de 103.561 lei. Ceea ce este ridicol, dar explicabil: o parte din finanțarea europeană, “antreprenorul” a menționat-o la capitolul profit. Dar firma lui Asproiu a raportat zero angajați în primul an de activitate, ceea ce înseamnă că nu și-a respectat obligația de a avea minimum doi angajați, așa cum prevedea contractul de finanțare.
Nerespectarea condiției de a angaja cel puțin două o persoane se regăsește și la firma Atelier Nikocreative SRL, înființată de Nicoleta Chiforeanu. Din datele de la Registrul Comerțului, firma Nicoletei Chiforeanu a avut o cifră de afaceri de 23.355 lei și un profit net de 20.000 lei în 2019, dar a raportat doar un singur angajat.
Un alt caz este al lui Virgil Tudorică. Acesta a avut un PFA pe care intermedia diverse vânzări, dar l-a radiat în 2012. În noiembrie 2018, i s-a aprobat planul de afaceri de către cele două organizații. A înființat firma Jumbo Office Print, numai că firma nu a respectat cel mai elementar criteriu, numărul de angajați: firma nou înființată a raportat un singur angajat pe anul fiscal 2019, dar a avut un profit de 10.048 lei.
Trainerii și experții nu au împiedicat pierderile noilor firme
Carmen Gioglovan a depus un plan de afaceri pentru o afacere axată pe întreținere corporală. Planul ei de afaceri a fost admis cu 68 de puncte, dar nu a fost respectat. S-a asociat cu fiica sa, Alexandra Ioana Gioglovan, dar nu a reușit să respecte criteriul referitor la numărul de angajați. Conform datelor de la Registrul Comerțului, firma a raportat un singur angajat, o cifră de afaceri de 16.401 lei, un profit de 50.937 lei, și impozite, contribuții și taxe neplătite la termen de 553 lei.
Petrică Sterian a primit finanțare pentru a produce materiale de plastic pentru construcții. El a înființat firma Petrică Sterian Prod în orașul Pogoanele, din județul Buzău. În primul an de activitate, a avut un singur angajat, o cifră de afaceri netă de 79.731 lei și o pierdere netă de 8.159 lei. Nu se știe ce au făcut experții desemnați cu supervizarea și monitorizarea afaerilor, deși au fost plătiți de cele două asociații din fonduri europene.
Tot pe pierdere a ajuns și afacerea lui Petrache Plopeanu. El primise finanțare pentru înființarea unei școli de șoferi în municipiul Râmnicu Sărat, din Buzău. Dar afacerea s-a dovedit un eșec. Cu active imobilizate de 51.408 lei și doi angajați, firma nou înființată nu a încheiat nici un contract. Cifra de afaceri pe zero a adus pierderi de 12.178 lei.
Numele lui Petrache Sterian mai apare ca asociat în două societăți: Culture Media Production și Olimp SRL, radiate în 2017, respectiv 2016. Într-o altă firmă, Variabil Contur SRL, Petrache Plopeanu deține o treime din părțile sociale și are ca obiect de activitate întreținerea corporală. Deși este în funcțiune, firma nu a depus documentele fiscale în ultimii trei ani de zile.
O altă afacere pe pierdere este cea a Mihaelei Lungu, din Tulcea. Ea a primit finanțare pentru a-și face propria firmă de lucrări de instalații sanitare, motiv pentru care a înființat firma Power Consulting Solution. În primul an fiscal de la înființare, adică pe anul 2019, a raportat o cifră de afaceri netă de 46.230 lei și pierderi de 11.841 lei.
Apare „vulnerabilul” Moisei, afacerist veritabil
Planul de afaceri depus de Ciprian Dan Moisei a fost admis cu un punctaj de 62,5 în data de 7 noiembrie 2018. El a cerut finanțare pentru înființarea unei afaceri de contabilitate și consultanță în domeniul fiscal. Pentru anul fiscal 2019, firma înființată de Ciprian Dan Moisei, Wise MCK Consulting, a raportat o cifră de afaceri netă de 32.390 și un profit net de 15.796 lei.
Ciprian Moisei a mai fost asociat în firma Add Value Technoly, firmă radiată după ce a fost dizolvată și lichidată în octombrie 2017.
Moisei a lucrat la Ministerul Finanțelor Publice ca expert pe legislația de accize din noiembrie 2007 până în decembrie 2010. Din ianuarie 2011, a fost angajat drept consultant fiscal și partener managerial la firma BVP Consulting & EU Funds SRL. Atunci deținea și 16% din firma angajatoare. Restul părților sociale erau deținute de Mihaela Milea (16%), Liliana Popa (16%), Jean Adrian Vintilă (20%) și Flavius George Marinescu (32%). În 2012 firma a fost radiată din București pentru că și-a mutat sediul social în localitatea ilfoveană Tunari.
Din iunie 2015, Ciprian Dan Moisei este administratorul firmei și deține 40% din părțile sociale. Restul părților sociale sunt deținute de Iulian Marian Butnaru. Firma are ca obiect de activitate consultanța pentru afaceri și management. Cu doar un singur angajat, firma a avut o cifră de afaceri netă de 415.493 lei și un profit net de 240.830 lei.
Culmea, strict în litera proiectului, Moisei poate beneficia de finanțare pentru înființarea unei firme, se încadrează la categoria „angajați”. Pe de altă parte, modul în care un cetățean ce lucrează deja la o companie (și încasează, evident, salariu) din care deține 40% și de la care poate primi dividende de 100.000 de lei pe an să fie considerat ca făcând parte dintr-o categorie „vulnerabilă” ridică mari semne de întrebare legate de moralitatea mecanismului.
Moisei nu a dorit să facă nici un comentariu pe marginea subiectului.
Iulian Butnaru a demis un ministru
Partnerul de afaceri al lui Ciprian Dan Moisei, controversatul Iulian Marian Butnaru, este fostul director adjunct al Direcției de Supraveghere și Control Vamal din cadrul Direcției Generale a Vămilor din România. În 2005, ministrul finanțelor de atunci, Ionut Popescu, ar fi plătit cu funcția din cauza lui Iulian Butnaru. Potrivit unui articol din Cotidianul din acea perioadă, Ionuț Popescu a fost schimbat din funcție deoarece ar fi vrut să-l demită pe Iulian Butnaru, în urma unor informații primite de la serviciile secrete. Premierul vremii, Călin Popescu Tăriceanu, ar fi intervenit și l-a demis pe Ionuț Popescu înainte ca acesta din urmă să facă schimbările din vămi.
Iulian Marian Butnaru a fost și consilierul lui Daniel Chițoiu, când acesta din urmă era ministrul Economiei. Apoi, a fost numit membru în Consiliul de Administrație al Societății pentru Servicii de Mentenanță a Rețelei Electrice de Transport „Smart”, companie la care Transelectrica deține 70% din acțiuni, iar Ministerul Economiei 30%.
În prezent, Iulian Marian Butnaru este responsabil de diverse activități ale companiei Transgaz. A fost responsabil de construcția gazoductului proiectul BRUA, apoi a fost numit managaer la compania Vestmoldtrangaz din noiembrie 2019, companie care administrează conducta magistrală Iași- Ungheni.
Iulian Marian Butnaru a înființat împreună cu Camelia Săpunaru, soția lui Nini Săpunaru, firma de consultanță financiară F&C Consulting Cont SRL. Firma a fost preluată de Ciprian Dan Moisei și Andreea Helena Weinerich, consilier local la Primăria Sector 3 din partea PNL. Firma F&C Consulting Cont a avut o cifră de afaceri netă de 21.252 lei și o pierdere netă de 47.401 lei cu zero angajați.
Uluitor: zeci de milioane de euro în proiecte
Cum reușește asociația Catalactica să aibă atâta succes pe bani europeni? Un succes relativ când vine vorba de rezultatele proiectelor, dar deplin când e să se judece sumele încasate de asociație. Răspunsul nu este simplu.
Asociația pentru Dezvoltare și Promovare Socio-Economică (ADPSE) Catalactica este numele complet al vechiculului prin care au fost accesate fonduri europene de zeci de milioane de euro. Potrivit unui articol publicat în 2017 de Digi 24, Catalactica ar fi implementat, între 2010 și 2017, 25 de proiecte POSDRU în valoare totală de 40 de milioane de euro. Pare greu de crezut, asta ar însemna o medie de peste 1,5 milioane de euro pe fiecare proiect. Nu mai e așa de greu de crezut, însă, când afli că ADPSE Catalactica a implementat și proiecte de peste 19 milioane de lei (aproximativ cinci milioane de euro) pe bucată.
De altfel, numai în 2020, asociația avea în derulare cinci proiecte POCU, fiecare de aproximativ zece milioane de lei.
Omul din spatele Catalactica este Sorin Cace, sociolog și director adjunct al Institutului pentru Cercetarea Calității Vieții (ICCV) din subordinea Academiei Române. Potrivit site-ului ICCV, domeniile sale de interes academic sunt “statul bunăstării, politici sociale, ocupare, minorităţi, economie socială”.
Sorin Cace, deși contactat telefonic de mai multe or, a refuzat să ofere un comentariu pe acest subiect.
Acest articol a fost publicat pe PressHub.ro în cadrul proiectului “Cohesion Policy Booster in Romania – Closer to Citizens”, cofinanțat de UE prin DG Regio.
Informațiile prezentate nu reprezintă poziția oficială a UE. Întreaga răspundere asupra corectitudinii și coerenței informațiilor prezentate revine autorului.
