Anul politic 2023. Se încheie un an care n-a adus mari noutăți, întrucât a confirmat voința PSD și PNL de a continua mariajul lor politic, sub bagheta prezidențială. Una discretă, dar autoritară.
Politica internă din 2023 poate fi descrisă de zece repere. Le enumăr în funcție de însemnătatea lor pentru evoluția societății și a opiniei.
1. Numirea lui Marcel Ciolacu la șefia Guvernului. E o decizie care a concretizat planul reintroducerii în politica românească a „rotativei guvernamentale”, un mecanism de control exercitat de șeful statului asupra parlamentului și partidelor. Amânată cu câteva săptămâni față de data planificată, desemnarea pesedistului a reînviat speranțele celor care visau la un USL 2, adică la constituirea unei alianțe electorale încheiate de PSD și PNL. Iluzie anulată de decizia PNL de a merge singur în scrutinurile de la anul.
2. Fragmentele de dronă de la Ceatalchioi. Negată zile în șir, știrea despre căderea unor fragmente de drone rusești pe teritoriul României a transformat percepția derulării unui „război la granița noastră” într-o realitate efectivă. Și, desigur, înfricoșătoare.
Citește și: Toate minciunile lui Ciolacu. Ce spune și ce face de fapt
3. Vizitele secretizate ale lui Iohannis. Președintele a făcut în 2023 trei vizite externe de-a dreptul speciale: una în Japonia și Singapore, alta în Brazilia, Argentina și Chile și o a treia în Kenya, Tanzania, Capul Verde și Senegal. Lungimea lor neobișnuită, folosirea unui avion privat, ca și secretizarea costurilor angajate au scandalizat opinia publică și au consolidat imaginea unui șef de stat arogant și indolent.
4. Deficit bugetar mult mai mare decât cel estimat. Dacă ținta coborârii inflației de la 15-16% la o singură cifră a fost atinsă, în schimb deficitul bugetar – estimat la 4,4% – va fi probabil peste 6%. Ceea ce vădește că Guvernul poate încă interveni pentru a controla prețuri, nu și pentru a spori colectarea veniturilor ori pentru a diminua cheltuielile pe care are dreptul să le taie.
5. Grevele profesorilor. Au îmbrățișat protestul sindical profesorii care lucrează în școli și licee, nu și cei din universități. Motivul e vechi: salariile indecent de mici. Guvernul a decis sporuri modeste, dar a promis că, de la 1 ianuarie 2024, va crește lefurile profesorilor cu 40%. Deocamdată, schița de buget prevede jumătate din ce a fost promis. Au fost și alte mișcări protestatare – polițiști din penitenciare, funcționari din justiție ori din finanțe –, dar amploarea lor a fost mult mai mică.
Continuarea în Revista22.ro
Citește și: Poliția Română ironizează dezvăluirea Europol despre droguri. Reacția FSANP: Copiii mor și ei se țin de glume pe tema stupefiantelor
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
