Aplicația MapBond, realizată de Florin Bădiță, fondatorul Corupția Ucide, este ca o agendă de telefon cu o hartă atașată, care te ajută să nu uiți cu cine te-ai întâlnit și unde poți să îți găsești prietenii sau cunoștințele.
Florin Bădilță a reușit să combine două dintre pasiunile lui în această aplicație menită să-i ajute pe oamenii din toată lumea să mențină sau chiar să dezvolte relații.
Aplicația MapBond a fost creată în doi ani, cu finanțare proprie. Totul a pornit de la nevoia lui Florin de a reuși să mențină legăturile cu persoanele pe care le cunoștea când organiza proteste sau chiar și în alte cercuri sociale.
„MapBond este aplicația la care lucrez de doi ani de zile și pe care o auto-finanțez. Proiectul a pornit din ideea că eu cunoșteam multă lume, inclusiv la proteste sau în alte cercuri sociale, apoi peste trei luni mă întâlneam cu o altă persoană și realizam că mai cunoșteam o altă persoană care activa în același domeniu.
Însă nu-mi mai aminteam unde, în ce circumstanțe ne-am întâlnit. Există această fragmentare între momentul în care cunoști un om și când vrei să identifici o persoană care are anumite abilități”, a explicat Florin Bădiță, pentru PRESShub.
Ține minte persoane și locuri
Aplicația MapBond te ajută să notezi pe o hartă unde și cu cine te-ai întâlnit, dar și ce abilități are fiecare persoană cu care intri în contact.
„Scopul este să mapezi capitalul social. Persoanele pe care le cunoști sau chiar și anumite locuri pe care vrei să ți le amintești, poți să le adaugi pe o hartă.
Pentru fiecare persoană poți să notezi ce abilități are persoana respectivă. Eu mi-am importat 14.000 de persoane din LinkedIn.
Apoi îmi este simplu să văd toate persoanele din baza mea de date care au o anumită abilitate”, a explicat Florin Bădiță.
Programator și activitst, acesta a mai spus că persoanele care au cont pe aplicația MapBond pot face și schimb de contacte, în funcție de nevoile lor, însă utilizatorii trebuie să ceară permisiunea înainte.
„Este ca un fel de agendă telefonică, dar mai amplă și pe o hartă. În plus, oamenii care au cont pe această aplicație și care sunt conectați pot chiar să facă schimburi de contacte între ei.
De exemplu, poți cere persoane care se pricep la economie, iar eu pot să împart cu tine persoanele din agenda mea care activează în acest domeniu.
Poate ai nevoie de de contactul unei anumite persoane, a unui anumit artist de exemplu.
Însă, persoana de la care ceri contactul trebuie să-și dea acceptul, dar poate și să selecteze de informații îți dă. Poate, de exemplu, să-ți dea adresa de e-mail, dar nu și numărul de telefon”, a menționat Florin Bădiță.
Citește și: Trei zile de Open Data Hachathon. Ce am descoperit căutând cheltuielile primăriilor
Ce funcții are aplicația MapBond
MapBond are și o serie de funcții care să-l ajute pe utilizator să-și mențină relațiile cu cei din lista sa de contacte, „precum cea de keep in touch. Poate discuți cu o persoană cu care stabilești să vă auziți peste ceva timp.
În Map Bond poți să notezi că te-au văzut cu persoana respectivă, că v-ați întâlnit în Praga de exemplu și că ați hotărât să vă auziți peste trei luni să discutați despre un proiect și aplicația îți dă o notificare”, a explicat Florin Bădiță, pentru PRESShub.
Fondatorul Corupția ucide a gândit aplicația și cu un jurnal incorporat în care poți detalia ce ai discutat cu o anumită persoană
„Mai are o funcție, cea de jurnal, în care poți să notezi că te-ai întâlnit cu o persoană în data de, în locul ăla și poți să vezi și peste 5 luni ce ați discutat, cine a mai fost la întâlnirea voastră sau ce îți notezi”.
Aplicația MapBond are și un filtru care îți permite să-ți vizualizezi contactele în funcție de domeniul lor de activitate.
„Aplicația te ajută și să pui oamenii pe grupuri. De exemplu poți să faci mai multe liste, una cu oameni activiști, una cu oameni CEO, una cu oameni care au fost speaker la TEDX.
Apoi poți să dai zoom pe hartă și să vezi unde am contacte de oameni care sunt artiști, de exemplu”, a arătat Florin Bădiță.
Citește și: Programatorul din Londra care te ajută să verifici tot ce cumpără statul român
A început ca activist
Florin Bădiță este map analyst, cu experiență în web scraping, analiză și vizualizare de date. Dar este activist. A participat la primul său protest în 2006, iar din 2011 a început acțiuni de voluntariat.
„Pot spune că am mai multe fațete. Una este cea de activist anti-corupție, noi, la Corupția Ucide organizam proteste, printre altele. P
rimul meu protest la care am participat a fost în 2006, iar din 2011 am început să fac voluntariat. Atunci am descoperit un scop, un sens. Îmi plăcea că puteam să fac bine, să-i ajut pe alții și mă simțeam și eu bine făcând asta”.
Combate opresiunea prin artă
Florin Bădiță a povestit PRESShub că s-a implicat în acțiunile unei asociații care încerca să arate societății că există mereu soluții în fața opresiunii prin piese de teatru în care publicul putea să participe.
„Exista programul Tineret în Acțiune unde se organizau proiecte prin care mergeam în proiecte internaționale. Am fost în vreo 10 sau 12 țări.
Aici am avut oportunitatea să învăț multe lucruri, dar și să împărtășesc din experiențele mele. Am început să fac voluntariat în Asociația A.R.T. Fusion unde învățam prin metode de teatru non-formale.
Spre exemplu, puneam în scenă o piesă cu un final nedorit, precum o fată care voia să dea la arte, dar din cauza presiunii familiei renunță la visul ei.
Jucam piesa până la capăt, iar apoi încă o dată, dar publicul putea să intervină, să participe în piesă și să schimbe finalul. Așa încercam să arătăm că pentru orice formă de opresiune există soluții”.
15.000 de solicitări de acces la informații de interes public
În 2012, Florin Bădiță a luat contact cu jurnalismul de investigații. Astfel, folosind abilitățile sale în a creat mai multe baze de date deschise cu informații obținute de la instituții de stat, în general, de la primării.
„Cam prin 2012 am început să iau contact și cu jurnalismul de investigații din perspectiva mea de date. Eu făceam deja IT și m-am întâlnit cu mai mulți jurnaliști care aveau seturi de date pe care le primeau de la Guvern, de la primării, de la ANAF sau din alte părți și pe care nu știau cum să le proceseze.
Venea un fișier cu mii de pagini și ei trebuiau să extragă de acolo doar anumite informații relevante, dar datele veneau într-un format pe care nu aveai cum să-l duci într-un execl sau într-un format mai simplu.
Atunci eu veneam și îi ajutam pe ei să curețe datele sau să le pună într-o hartă.
Atunci am descoperit că am o pasiune pentru partea aceasta de date, în special date deschise și cum putem să le folosim”.
Experiența sa în web scraping, analiză și vizualizare de date l-a ajutat să trimită, până acum, aproximativ 15.000 de solicitări în baza legii de acces la informații de interes public.
„De-a lungul timpului am trimis și eu mai multe solicitări de acces la informații de interes public. Ultima mea estimare este la 15 mii de cereri”.
Citește și: Gov-Smart- soluția pentru digitalizarea administrației publice
Ore de muncă pentru date deja existente
Pentru început, a trimis aproximativ 3.000 de astfel de solicitări. Florin Bădiță a cerut la acea vreme numerele de străzi pentru a putea să le incorporeze într-o altă aplicație a sa. După ce s-a lovit de refuzul Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară, a fost nevoit să ia la rând fiecare primărie.
„Prima dată am făcut cred că vreo 3.000 de cereri. Exită un proiect internațional, Open Street Map, care este o hartă a lumii precum Google Maps, dar este open source. Am pornit acest proiect și apoi ne-am întrebat cum facem rost de date.
Ca să le obținem, trebuiau cerute de la primării. Auzisem de legea 544/2001 care ne permitea să cerem noi date. Am cerut date de la ANCPI care trebuiau să aibă datele pe care voiam să le adăugăm în hartă, mai exact, numerele de stradă.
Însă au refuzat să-mi ofere datele argumentând că sunt contra-cost. Prin urmare, a trebuit să fac o cerere la fiecare primărie în parte prin care solicitam planul urbanistic. Însă, din punctul meu de vedere, este o pierdere de resurse.
În loc să-mi dea ANPCI aceste date pe care deja le aveau, a trebuit să întreb mii de primării care au pus mii de angajați la treabă să adune datele și să le trimită”.
Baze de date făcute publice
Florin Bădiță nu s-a oprit aici, iar după ce a fondat Organizația Corupția Ucide a reluat acțiunea de a trimite solicitări.
„Prin 2016, când pornisem și mișcarea Corupția Ucide, m-am gândit cum pot să mă folosesc de această lege să aibă utilitate publică.
Am trimis solicitări către toate primăriile de orașe în care am întrebat 10 lucruri, precum cât costă luminițele de Crăciun, costurile cu deplasările externe ale primarilor, cât costă deszăpezirea și întreținerea spațiilor verzi, dar și altele”.
Astfel, Florin a început și proiectul Scrape the World de trei ani de zile prin care minează date. Acesta extrage și curăță seturi de baze date pentru clienți, dar transformă și anumite documente într-un format editabil, fără să ai cunoștințe de programare.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
