45% dintre români consideră că sunt expuși zilnic la știri false și dezinformare, potrivit unui Eurobarometru publicat marți, aproape dublu față de media UE, de 28%.
13% din românii intervievați sunt foarte siguri că pot identifica dezinformarea și 49% se declară siguri că identifică știrile false. Convingerea cititorilor de presă din România că pot identifica știrile false este, de asemenea, mult peste media europeană.
În proporție de 90%, românii au auzit despre Uniunea Europeană în știrile recente, fapt ce plasează România pe primul loc în UE la acest capitol. De asemenea, se consideră cel mai bine informați despre Uniunea Europeană, conform studiului publicat recent.
Mai mult, 81% din români confirmă că au citit sau au auzit recent știri despre Parlamentul European.
Percepțiile cetățenilor despre Uniunea Europeană și Parlament sunt influențate de ceea ce văd, aud și citesc în diverse mass-media.
Percepțiile românilor legate de presă conform celui mai recent Eurobarometru
80% din români se informează de la tv (media UE este de 75%), pe locul doi sunt platformele online de știri cu 53% (43% în UE), apoi posturile de radio cu 37% (39%-UE) și platformele sociale cu 29% (27%-UE).
Pe ultimul loc a ajuns presa scrisă cu 15% (21% – UE).
Ce vă face să deschideți un articol?
- 55% din respondenții români au răspuns că deschid un articol dacă titlul articolului pare relevant pentru interesele lor (media UE – 54%);
- 41% au răspuns că încrederea în sursa media este mai importantă (media UE – 37%);
- 36% din răspunsuri au indicat că titlul atractiv (click bait) este principalul motiv pentru care deschid un articol (media UE – 26%);
- 23% din români deschid un articol dacă văd o fotografie interesantă sau un video (media UE – 18%).
În ce scopuri folosim social media ?
- 56% din români folosesc platformele sociale pentru a trimite mesaje prietenilor și familiei (49% e media UE).
- 55% din români urmăresc evenimente și știri în social media (UE-45%).
- Românii mai urmăresc ce fac prietenii și familia (43%) și se uită la fotografii și filmări (44%).
Cât de expuși suntem la dezinformare și știri false?
Aproape 45% din români consideră că sunt expuși la știri false, dintre care 20 % din ei foarte des. 25% consideră că se expun des la dezinformare (media UE – 28%).
Percepția expunerii la știri false în România este una dintre cele mai ridicate din UE. Vedeți în graficul de mai jos ponderea pentru fiecare din răspunsuri, respectiv Foarte des – 20%, Des- 25%, Uneori – 35%.
În care din sursele media au românii cea mai mare încredere?
Pe primul loc se află posturile publice tv și radio cu 43% (media UE – 49%), pe locul doi posturile private de tv și radio cu 33% (media UE – 27%), iar pe locul trei este presa scrisă, inclusiv cea on-line, cu numai 23% (UE – 39%).
Interesant de remarcat este că 18% din respondenți indică prietenii de pe rețelele sociale, grupurile, oamenii pe care îi urmăresc în social media ca sursă de încredere, în timp ce media UE este la 14%.
La fel blogurile și alte platforme de știri sunt cotate la 18% încredere.
Cât de informați suntem în legătură cu Uniunea Europeană și Parlamentul European?
Românii se consideră cel mai bine informați despre Uniunea Europeană, conform studiului publicat recent românii spun în proporție de 90% că au auzit despre Uniunea Europeană. Mai mult, 81% din români confirmă că au citit sau auzit recent știri despre Parlamentul European.
4 din 10 europeni caută știri pe rețele sociale
Majoritatea celor care au răspuns la studiul Eurobarometru folosesc Facebook (67%), WhatsApp (61%) și YouTube (56%).
În rândul tinerilor de 15-24 de ani, Instagram este cea mai utilizată platformă de social media (79%). TikTok (49%) și Snapchat (43%) sunt, de asemenea, comune în rândul tinerilor.
La toate grupele de vârstă, aproximativ jumătate dintre respondenți folosesc rețelele sociale pentru a trimite mesaje directe prietenilor și familiei și cel puțin 4 din 10 folosesc rețelele sociale pentru a urmări știrile și evenimentele actuale (44%-46%), dar există o diferență în obiceiurile de postare: 28% dintre tinerii de 15-24 de ani își postează propriul conținut pe rețelele de socializare, comparativ cu 15% dintre cei peste 55 de ani.
Media cu cea mai mare încredere
Mass-media tradițională TV/Radio și tipărită și prezența lor online se clasează mai sus ca surse de știri de încredere decât platformele de știri online și canalele de social media (de exemplu, Instagram și YouTube).
49% dintre respondenți se așteaptă ca posturile publice de televiziune și radio să le dea știri veridice, urmate de presa scrisă (și prezența lor online), selectată de 39%. Pe de altă parte, posturile private de televiziune și radio (și prezența lor online) sunt citate de 27% ca sursă media de încredere.
Expunerea la dezinformare și știri false
10% dintre respondenți cred că, în ultimele șapte zile, au fost expuși „foarte des” la dezinformări și știri false; 18% răspund că acest lucru s-a întâmplat „des” în ultimele șapte zile.
În general, respondenții din Bulgaria sunt cei mai predispuși să răspundă că au fost adesea expuși la dezinformări și știri false în ultimele șapte zile (29% „foarte des” și 26% „dese” răspunsuri), în timp ce respondenții din Olanda sunt cei mai puțin probabil să spună așa (3 % „foarte des” și 9 % „deseori” răspunsuri).
Majoritatea respondenților se simt încrezători că pot recunoaște dezinformarea și știrile false: 12% se simt „foarte încrezători” și 52% „oarecum încrezători”. Nivelul de încredere în a face distincția între știrile reale și știrile false scade odată cu vârsta și crește odată cu nivelul de educație.
În 16 state membre, cea mai mare pondere a respondenților răspunde că folosesc site-ul web al sursei de știri (de exemplu, site-ul web al unui ziar), iar în 10 state membre, metoda de top este citirea articolelor sau postărilor care apar în online. retele sociale; într-o țară (România), aceste două metode sunt selectate de o proporție egală de respondenți.
Citește și: OPINIE | Daea, un ceaușist în guvern
Conținutul de știri online plătit
Dintre respondenții care accesează știri online la nivelul UE, 70% folosesc doar conținut gratuit de știri și servicii de știri online. Abonamentele digitale plătite sunt cele mai frecvente în Belgia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Irlanda, Luxemburg, Țările de Jos și Suedia.
Marea majoritate a respondenților din UE care accesează știri online (77%) au răspuns că folosesc un smartphone pentru a accesa știrile online și 59% un computer desktop sau laptop. Alte dispozitive sunt utilizate mai rar.
88% dintre cei mai tineri respondenți (cu vârsta cuprinsă între 15-24 de ani) folosesc un smartphone pentru a accesa știrile online, comparativ cu 66% dintre cei mai în vârstă respondenți (cu vârsta peste 55 de ani).
Ipsos European Public Affairs a intervievat un eșantion reprezentativ de cetățeni UE, cu vârsta de 15 ani și peste, în fiecare dintre cele 27 de state membre ale Uniunii Europene. Între 26 aprilie și 11 mai 2022, 52 347 de interviuri au fost finalizate prin interviu web asistat de computer (CAWI), folosind panourile online Ipsos și rețeaua lor de parteneri.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
[…] Articolul integral AICI. […]
[…] și dezinformare, aproape dublu față de media UE, de 28%, potrivit unui Eurobarometru citat de presshub.ro. 13% din românii intervievați sunt foarte siguri că pot identifica dezinformarea și 49% se […]