Aradul, fruntaș sau codaș la atragerea de fonduri europene?

Depinde pe cine întrebi. Politicienii ignoră, în general, cifrele și răspund după punctajul dat de partid. Cei de la putere zic că situația e cum nu se poate mai bună, cei din opoziție zic fix invers. Cetățeanul va rămâne pe veci turmentat.

Iată cum răspund doi europarlamentari de Arad:

Gheorghe Falcă, europarlamentar PNL, fost primar al Aradului: „Aradul e în frunte la fonduri europene, s-a făcut un pod nou peste Mureș, două parcuri de zece milioane de euro, reabilitări de clădiri istorice și altele, iar PNRR va asigura în viitor bani mulți pentru investiții importante: școli, spitale etc.”.

Vlad Botoș, europarlamentar USR: „Nu ne putem lăuda cu o experiență bogată în atragerea de fonduri europene. Sunt arădean, îmi iubesc orașul, dar văd o decădere iar perspectivele sale de dezvoltare nu sunt încurajatoare fiindcă oamenii buni nu s-au implicat. Cât privește PNRR, actuala administrație suferă de incapacitate, de aceea sunt sceptic. Nu vrem să fim ostili, vom ajuta dacă suntem chemați”.

În septembrie 2020, publicația Arad online-Aradon publica un bilanț al fondurilor europene pe zona de vest a României, cu sublinierea că județul Arad este ultimul după sumele atrase în exercițiul financiar 2014-2020, adică 1,4 miliarde lei din 131 proiecte semnate.

Cu câteva luni înainte, Iustin Cionca, președintele Consiliului Județean Arad își prezenta glorios realizările în patru ani de mandat, lansându-se în campanie pentru un nou mandat la CJArad, pe listele PNL.

„Instrumentul prin care am dezvoltat Aradul ultimilor patru ani l-au reprezentat fondurile europene… Doar în mandatul nostru la conducerea Consiliului Județean Arad, cu o contribuție de 10,3 milioane lei din bugetul Consiliului, am muncit pentru fonduri europene în valoare de 515,5 milioane lei, pentru 20 de proiecte de dezvoltare. În această sumă sunt incluse și proiectele pentru Centura de Est a Aradului și sumele pe care Consiliul Județean Arad le-a investit în timpul pandemiei la spital și le-a solicitat Uniunii Europene pentru decontare”, spunea Cionca.

În vizită la primarul Aradului

Primarul liberal Cătălin Bibarț ne-a descris, într-o lungă discuție, ce fel de investiții s-au făcut cu bani europeni pe termen scurt, mediu și lung. De exemplu, Teatrul „Ion Slavici”, mândria Aradului, a fost renovat cu fonduri europene. I s-a pus acoperiș nou, a fost restaurată fațada și se dorește prelungirea proiectului cu lucrăi în interior. Totul s-a ridicat la peste 14 milioane lei, din care 13 milioane au venit de la Comisia Europeană pe POR, Axa prioritară 5.

Palatul Cultural, clădire care a împlinit 100 de ani și care găzduiește Filarmonica, a fost reabilitat pe un proiect finanțat în cadrul Regio – Programul Operațional Regional-POR 2014-2020, Axa prioritară 5 – Îmbunătățirea mediului urban şi conservarea, protecția şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural Prioritatea de investiții 5.1 – Conservarea, protejarea, promovarea şi dezvoltarea patrimoniului natural şi cultural.

Lucrările s-au terminat în 2018 și au costat peste 17 milioane lei, din care 15,7 milioane sunt fonduri nerambursabile. Lucrările s-au încheiat în 2018, dar vor reîncepe curând pentru restul de clădire unde se află Complexul muzeal.

Cel mai mare proiect care se va realiza complet pe termen mediu, adică prin 2023-2024, este mult doritul pod peste Mureș care va lega strada Andrei Șaguna de Aradul Nou.

„Un pod nou este absolut necesat, Aradul este tăiat în două de Mureș, așadar trebuie să facem ceva pentru fluidizarea traficului. Noi am inclus în proiect și 10 autobuze electrice, amenajarea stațiilor, 300 de biciclete, un culoar verde ș.a.”, ne-a împărtășit primarul.

O investiție de anvergură în valoare de peste de 227 milioane lei, echivalentul a aproape 50 milioane euro, pe POR, Axa 4 „Reducerea emisiilor de carbon pe proiecte de mobilitate urbană durabilă” va realiza un traseu de transport public între strada Ștefan Cel Mare și zona UTA.

Pe termen lung sunt de înlocuit liniile de tramvai din cartierul Vlaicu, de amenajat esplanada de pe malul Mureșului și, dacă s-ar putea ajunge la o înțelegere cu MApN, de reabilitat Cetatea-fortăreață a Aradului, datând din sec.al XVIII-lea, de pe vremea Mariei Tereza.

Cifrele vorbesc

Aradul are aparența unui oraș liniștit, patriarhal, cu oameni de bun-simț. O privire de aproape arată că sunt tolerate cu ușurință acte de corupție, lipsa de integritate academică la cele două universități existente, una de stat, alta privată, iar politicienii nu diferă de cei de la București.

Din vreme în vreme sunt lansate de politicienii locali baloane de încercare, menite să le scadă cota celor de la butoane:

„La Arad au rămas fără finanțare 121 de proiecte în valoare totală de 645 milioane de lei. Vorbim despre proiecte de anvergură”, spunea în vară Mihai Fifor, președintele PSD Arad, anunțând că premierul vrea să taie fondurile PNDL. Deși nu s-a confirmat și PNDL-ul liberalilor rebotezat „Anghel Saligny” a fost votat, Fifor nu și-a retras strigătul de alarmă.

Iată de ce, cifrele de pe site-ul Ministerului Fondurilor Europene pot să redea o imagine veridică, dincolo de părerile colorate politic.

În exercițiul financiar trecut, Aradul a primit în total peste 470 de milioane lei fonduri nerambursabile, din 56 de proiecte europene aflate în derulare. Numărul total de proiecte este de 83, conform site-ului ministerului.

Față de cele 131 de proiecte cu o valoare de finanţare de 1,4 miliarde de lei semnate de județul Arad în exercițiul financiar 2014-2020, în Timiş au fost semnate 288 de contracte care au adus 3,4 miliarde de lei, în judeţul Hunedoara au fost semnate 234 de proiecte cu o valoare totală de 2,1 miliarde de lei, iar în Caraş-Severin, deși au fost semnate mai puține proiecte, ele au adus mai mulți bani decât la arad, adică 1,7 miliarde lei.

(Sursa foto: Primăria Arad)

Acest articol a fost publicat în cadrul proiectului “Cohesion Policy Booster in Romania – Closer to Citizens”, cofinanțat de UE prin DG REGIO.

Informațiile prezentate nu reprezintă poziția oficială a UE. Întreaga răspundere asupra corectitudinii și coerenței informațiilor prezentate revine autorului.