Ce înseamnă, de fapt, arestarea, în Franța, a fondatorului și președintelui rețelei Telegram, Pavel Durov? Pentru unii, este o lovitură dată direct Rusiei, în contextul invadării Ucrainei și al războiului hibrid declanșat la adresa Occidentului. Dar poate fi o simplă și sordidă afacere judiciară, legată de trafic de droguri, pornografie infantilă sau manipularea piețelor financiare. Sau un semnal adresat tuturor acestor guru ai lumii virtuale, că imunitatea și impunitatea lor are un sfârșit.
Dar ce este, de fapt, Telegram? Cu peste 900 de milioane de utilizatori, este, fără îndoială, această platformă de comunicare bazată pe mesaje criptate este un succes global. Platforma promite că păstrează secretul absolut asupra datelor utilizatorilor. Este una dintre rarele platforme de comunicare capabile să concureze cu produsele din Silicon Valley.
Serviciul, care până de curând nu a avut nici măcar o adresă cunoscută ( acum are una, în Dubai), scapă controlului statelor și autorităților, fiind un loc în care fiecare poate scrie ce vrea.
Pavel Durov refuză să comunice oricăror autorități datele utilizatorilor. El și-a înconjurat afacerea cu o rețea opacă de companii, înregistrate până în Insulele Virgine și Belize, după cum arată o anchetă a revistei germane Der Spiegel.
Iar acest punct tare al rețelei pare a fi și marea sa problemă: cea legată de moderarea conținutului.
Potrivit revistei germane Der Spiegel, tocmai această libertate fără limite a atras către rețea grupurile de coronasceptici și extremiștii de dreapta, traficanții de droguri și escrocii de tot felul. De exemplu, nu e greu de găsit o „listă a persoanelor care urmează să fie executate” cu numele unor deputați germani. Aproape toate crimele și infracțiunile online posibile pot fi comise aici. Puteți cumpăra arme, facturi contrafăcute și date piratate.
Unele grupuri specializate în manipularea pieței financiare au peste 100.000 de membri.
Și tocmai aceasta este și motivația pentru care autoritățile judiciare franceze l-au reținut pe Durov.
Potrivit presei franceze, mandatul de arestare susține că moderarea inadecvată a conținutului rețelei Telegram echivalează cu complicitate la terorism, fraudă, spălare de bani, trafic de droguri și alte infracțiuni.
După cum relatează Le Monde, în Franța, Telegram se afla pe banca acuzaților deja după atacurile din 13 noiembrie 2015 de la Paris. Teroriștii ar fi comunicat prin această mesagerie, înainte de atacuri și cu deplină impunitate, în timp ce Durov a fost acuzat că știa de mult timp că jihadiștii comunicau prin rețeaua sa.
În același timp, Telegram a fost criticată pentru că a facilitat activitățile grupurilor extremiste, în timpul revoltelor de extremă dreapta, după uciderea a trei copii în Marea Britanie în iulie.
Este genul de critici cu care s-a confruntat și proprietarul rețelei X, Elon Musk, tot din cauza moderării pe platforma sa de socializare. Iar reținerea lui Durov poate fi un semnal către toți marii giganți tehnologici: acela că imunitatea și impunitatea lor are un sfârșit.
În semn de solidaritate cu miliardarul rus arestat, Musk a distribuit un interviu pe care Durov l-a făcut în aprilie cu personalitatea media conservatoare Tucker Carlson, adăugând hashtag-ul #FreePavel.
Dar care este relația lui Durov cu autoritățile ruse? Se poate spune că este una ambiguă.
El a fost socotit de către Kremlin drept responsabil pentru succesul manifestațiilor anti-Vladimir Putin din 2011, facilitat de fosta sa rețea socială, Vkontakte. În cele din urmă, Durov a cedat rețeaua către companii aflate sub controlul Kremlinului.
De asemenea, Durov a refuzat să transmită FSB date despre utilizatorii ucraineni care se opuneau fostului președinte Viktor Ianukovici, în timpul marilor proteste din 2014, cunoscute drept Revoluția Maidanului.
Deținător al mai multor cetățenii, printre care și cea franceză, el a părăsit Rusia, ducând o viață de nomad digital, înainte de a se stabili în Dubai.
În 2018, Moscova a încercat să interzică Telegram pentru că a refuzat să furnizeze serviciilor de securitate rusești cu chei de decriptare. Durov a promis că va sfida interdicția.
Citește și: Președinții statelor baltice: „Susținem integrarea europeană a Republicii Moldova”
În anii care au urmat, Telegram a devenit una dintre puținele platforme străine care operează în Rusia fără restricții. Mai mult, a devenit mijlocul preferat de comunicare oficială pentru mulți oficiali din guvernul rus.
După cum amintește CNN, criticii lui Durov au pus la îndoială de mult timp faptul că Telegram ar putea opera atât de liber în Rusia fără a fi făcut concesii Kremlinului, acuzații pe care Durov le-a respins în mod repetat – arătând deseori la disputa sa de la începutul anilor 2010, care l-a determinat să părăsească Rusia.
În cele din urmă, relația ambiguă a lui Durov cu autoritățile de la Moscova nu face rețeaua Telegram mai bună decât este.
Dar dincolo de aceste controverse, rețeaua joacă un rol cheie în războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei. Telegram a devenit principala sursă de conținut – real sau înșelător – legat de mersul ostilităților. Este canalul preferat al bloggerilor militari ruși pro-Kremlin. Dar și președintele Zelenski își lansează acolo celebrele discursuri zilnice adresate poporului ucrainean.
Astfel că, după cum arată o analiză a AFP, citată de News.ro, arestarea lui Pavel Durov a pus într-o lumină neobişnuită mesageria criptată – un instrument al propagandei ruse, dar şi al armatei Kremlinului.
Experţii subliniază că, în lipsa unor instrumente moderne, trupele ruseşti au folosit mesageria criptată în operaţiuni pe câmpul de luptă – de la transferul de informaţii clasificate la corectarea atacurilor de aerilerie şi până la ghidarea rachetelor de tip Iskander.
Iar Moscova se teme acum că Durov va ceda francezilor cheia decriptării mesageriei, cu consecințe catastrofale.
În mediile internaționale au apărut speculații – respinse de Kremlin – cum că Durov ar fi avut o întâlnire cu însuși Vladimir Putin, cu puțin timp înaintea arestării. Miliardarul rus a fost arestat pe aeroportul Le Bourget, aflat în apropierea Parisului, venind din Azerbaidjan. Din nou, prilej de speculații.
Să fi fost aceasta mai mult o predare voluntară decât o arestare?
Fără îndoială, Durov știa sau măcar bănuia ce acuzații sunt formulate împotriva sa și ce risca odată ce a pus piciorul pe pământ francez. Să fi avut el de ales între o doză de noviciok, o colonie penitenciară din Siberia și arestul de la Paris? În cazul acesta, pare să fi ales soluția rațională.
Apărătorii lui Durov văd în arestarea sa un atac la adresa principiului libertății de exprimare. Cu toate acestea, platforma nu este un organicsm media, care să poată invoca acest principiu.
Citește și: Răfuiala în stil mafiot din Orășelul Copiilor (FOTO | VIDEO)
În cazul mass-media, libertatea de exprimare are limitele sale, transpuse în principii constituționale și în legi – cum ar fi protecția minorilor, apărarea drepturilor și libertăților celorlalți, siguranța publică, protejarea vieții private, a sănătății și a moralității publice, apărarea valorilor democratice.
Jurnaliștii pot invoca în apărarea lor principiul servirii interesului public, chiar și atunci când sunt acuzați că au depășit limitele libertății de exprimare. Și, în general, au câștig de cauză atunci când demonstrează că au urmărit interesul public.
Desigur, nu vor avea nicio șansă dacă vor face apologia terorismului , dacă vor mijloci traficul de droguri sau arme sau dacă vor promova pornografia infantilă. Pentru tolerarea unor astfel de infracțiuni a fost acum arestat Pavel Durov.
Iar dacă el a devenit acum un prizonier de preț în mâinile autorităților franceze, în contextual războiului declanșat de Rusia, aceasta este o altă discuție.
P.S. : Unii comentatori exaltați îl pun pe Durov în rândul marilor voci ale conservatorismului, oponent neîmpăcat al globalismului. Oare? Ei ar trebui să știe că omul se consideră tatăl natural a circa 100 de copii și consider că, pentru el, termenul de ”țară” nu are nicio valoare.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
