Pe drumul judeţean 503 care străbate localităţile argeșene Slobozia, Mozăceni, Negraşi, Rociu, Teiu, Oarja şi Căteasca, până la intersecţia cu autostrada A1, mai bine mergi cu căruța decât cu mașina. Viteza medie de deplasare este de circa 27 km/oră, deoarece trei sferturi din drum e neasfaltat, fiind doar pietruit, iar acolo unde există asfalt, e plin de gropi. Coșmarul șoferilor care tranzitează zona este însă pe cale să se sfârșească deoarece artera va intra într-un amplu proiect de modernizare cu fonduri europene, circa 100.000.000 lei. Termenul de finalizare a lucrărilor este de patru ani.
Proiectul “Modernizare DJ 503 limita județului Dâmbovița – Slobozia – Rociu – Oarja – Catanele (DJ 702 G – km 3+824) km 98+000 – 140+034 (42,034 km) în județul Argeș”, al cărui contract a fost semnat pe 8 aprilie 2019, este cel de-al zecelea finanţat prin Programul Operaţional Regional 2014 – 2020 în judeţul Argeş și înseamnă un pas către normalitate pentru aproape 20.000 de oameni din comunele argeșene Slobozia, Mozăceni, Negraşi, Rociu, Teiu, Oarja şi Căteasca.
DJ 503 e fostul drum al Giurgiului ce leagă sudul județului cu Piteștiul. Bătrânii îi ziceau „Drumul armatei”, un drum de strategie, cândva. Pe vremuri era bun, mii, sute de mii de tone de cereale s-au cărat pe drumul ăsta. Acum e vai de el. Drum de țară, neasfaltat, doar pietruit. În Dâmbovița drumul ăsta se continuă tot cu o porțiune neasfaltată, dar mică, apoi e asfaltat până la Giurgiu, nu ca la noi. Nu pot să zic că nu se poate circula, dar greu. Oricum, mai mult tractoare și mașini agricole trec, că e drum la marginea comunei – la noi și alte câteva comune nu trece prin localitate, ci pe lângă, cum ar veni. Iarna nici nu e practicabil. După ce îngheață, nu se mai merge pe el. Noroc că mai avem alternative… De când s-a auzit că se modernizează, toți mă-ntreabă, „Când începe? Când începe?”. Ehe, mai e licitația și să sperăm că n-o să fie contestații, ca să se dea drumul mai repede. Vă dați seama cât de bucuroși sunt oamenii. Și nu doar la Slobozia, ci-n toate comunele astea dinspre Dâmbovița, pentru că, spre exemplu, la Mozăceni, Negrași, Rociu, e mai rău. Din toți cei 42 de kilometri, cam vreo 30, în partea asta, sunt neasfaltați. Doar pe vreo 12 e asfalt, de la fosta fermă a partidului.
Petre Funie, primarul Comunei Slobozia
Nici pe tronsoanele din DJ 503 care au văzut asfalt, situația nu e cu mult mai bună.
E rupt rău. La mine în comună trece pe o suprafață foarte mică, de doi kilometri, de la Catanele, până la pasarela de la Oarja, dar și pe tronsonul ăsta sunt numai găuri în carosabil. L-au mai peticit ei, dar degeaba, tot se rupea. Trec mașini de mare tonaj, probabil din cauza asta… Era nevoie de o intervenție serioasă. Acum că s-a anunțat modernizarea, vă dați seama că toată lumea e bucuroasă.
Mira Eugen, primarul comunei Căteasca
Modernizarea infrastructurii rutiere pe drumul care acum arată jalnic va conduce, în primul rând, la obţinerea unor viteze medii de traversare a localităților de circa 50 km/h, și a unor viteze medii estimate pentru parcurgerea sectoarelor dintre localități de circa 70 km/h.
Nu sună extraordinar, dar dacă luăm în calcul faptul că viteza medie de circulație este acum de doar 27,8 km/h, media de 62,9 km/h vizată prin proiect înseamnă o creștere cu 126% a vitezei de circulație și o reducere cu 50 de minute (56 %) a duratei de traversare a comunelor amintite.
Dacă privim dincolo de așteptările rezonabile ale oamenilor, care nu vor decât să circule ca-n secolul XXI, proiectul înseamnă chiar mai mult, pentru că obiectivul său general este modernizarea și reabilitarea infrastructurii de acces care asigură conectivitatea indirectă cu rețeaua trans-europeană de transport, TEN-T (un proiect al UE ce prevede crearea unei rețele complete de transport auto, feroviar și naval ce are ca obiectiv, alături de interconectarea rețelelor naționale, și stabilirea de legături între punctele periferice ale Uniunii Europene și zona sa centrală).
Îmbunătățirea parametrilor relevanți ai acestui drum – creșterea vitezei, siguranței rutiere, portanței pe raza localităților Slobozia, Mozăceni, Negrași, Teiu, Rociu, Oarja, Căteasca în vederea stimulării mobilității regionale vor permite, în sfârșit, această conectare, despre care, ce-i drept, localnicii n-au prea auzit.
„Obiectivul specific al acestui proiect este creșterea gradului de accesibilitate a zonelor rurale și urbane situate în proximitatea rețelei TEN-T prin modernizarea drumului județean DJ 503 limita județ Dâmbovița – Slobozia – Rociu – Oarja – Cătanele, km. 98+000 – 140+034, L=42,034 km, Județul Argeș”, se arată în proiect.
Deși în documentele oficiale ce vizează DJ 503 lungimea drumului este de 42,034 km, se va interveni pe o distanță mai mare, pentru că, în urma măsurătorilor cadastrale efectuate, a rezultat o lungime proiectată a sectorului de drum de 42,460 km.
Ce lucrări implică proiectul
Drumul va fi asfaltat, iar de-a lungul său vor fi realizate şanţuri betonate (inclusiv în extravilan) şi trotuare, pe lângă podeţe de acces la proprietăţi. Vor fi înființate noi stații de autobuz şi vor fi amenajate perdele forestiere. În plus, trei poduri de pe traseu vor fi reabilitate, două în Oarja şi unul în Mozăceni.
Potrivit datelor tehnice din proiect, „sistemul rutier va avea următoarea structură: 4 cm strat de uzură BA16; 6 cm strat de legătură din beton asfaltic deschis BAD20; 20 cm strat superior de fundație din piatră spartă; 15-30 cm strat de fundație din balast; 15-22 cm strat existent din balast sau 20 cm strat de forma din pământ cu 40% adaos nisip. Acostamentele aferente sunt alcătuite din: 10 cm strat din piatra sparta amestec optimal; 20 cm strat din piatră spartă; 30 cm strat din balast; 20 cm strat de formă din pământ cu 40% adaos nisip. Se vor executa lucrări de reabilitare la următoarele poduri: pod km 105+223 – râul Mozacu la Mozăceni; pod km 134+561- râul Neajlov la Oarja; pod km 137+100) -Valea Rogoz la Oarja. Colectarea apelor pluviale de pe suprafața carosabilă a drumului se va face prin șanțuri de pământ și de beton de ciment”.
De asemenea, se vor realiza podețe de acces la proprietăți, se vor amenaja trotuare pe ambele părți ale străzii, adiacent părții carosabile pe o lățime de un 1-1,5 m, pe ambele părți și se vor amenaja 14 stații de autobuz noi, plus semnalizare verticală și marcaj rutier pe toată lungimea drumului.
Modernizare DJ 503 Argeș
- Sursa de finanțare: Programul Operaţional Regional 2014 – 2020, Axa Prioritară 6 – Îmbunătăţirea infrastructurii rutiere de importanţă regională – Prioritatea de Investiții 6.1 – Stimularea mobilităţii regionale prin conectarea nodurilor secundare şi terţiare la infrastructura TEN-T
- Proiectul asigură accesul la coridoarele TEN-T.
- Trei poduri situate pe traseu vor fi reabilitate, două în Oarja şi unul în Mozăceni.
- Viteza medie de circulație va crește de la 27,8 km/h, la aproximativ 62,9 km/h
- Grupul țintă : 19.239 persoane
- Durata de implementare: 48 de luni începând cu aprilie 2019
Rezultate vizate:
- 24.185 mp de trotuare și trasee pietonale vor fi realizate sau modernizate;
- vor fi amenajate sau modernizate 14 stații de transport public;
- se va construi parapet nou pe 2.914 m;
- trei poduri situate pe traseu vor fi reabilitate.
Chiar dacă pe hârtie durata de implementarea a proiectului este de 48 de luni, e greu de spus când vor demara efectiv lucrările.
Lucrările vor începe undeva în luna aprilie a anului viitor dacă nu vor fi contestaţii la licitaţia care va fi organizată în curând. Sunt proceduri care trebuie respectate. Mereu am dat exemplul clădirii Galeriei de Artă din Piteşti care, în 1878, cu tehnologia de atunci, a fost construită într-un an, iar noi, în 2019, avem nevoie de peste 40 de luni pentru implementarea unui proiect de reabilitare şi consolidare cu bani europeni.
Dan Manu, președintele CJ Argeș
Investiţia este realizată în parteneriat cu localitățile Slobozia, Mozăceni, Negraşi, Rociu, Teiu, Oarja şi Căteasca.
Valoarea totală a contractului de finanțare este de 99.818.008,40 lei, din care:
- 96.486.185,95 lei reprezintă valoarea totală nerambursabilă solicitată, iar
- 3.331.822,45 lei este contribuţia beneficiarului.
Acest articol a fost publicat pe PressHub.ro și Jurnal de Argeș în cadrul proiectului “Cohesion Policy: Better Understanding, Reporting, Dissemination”, cofinanțat de UE prin DG Regio.
Informațiile prezentate nu reprezintă poziția oficială a UE. Întreaga răspundere asupra corectitudinii și coerenței informațiilor prezentate revine autorului.
