Arhitectul Șerban Sturdza, președintele Fundației Pro Patrimonio și fondator al Ordinului Arhitecților din România (OAR), semnalează într-un interviu pentru Europa Liberă România că în țara noastră nu sunt evidențe actualizate ale clădirilor de patrimoniu și că pierderile patrimoniului sunt iremediabile. Arhitectul atrage atenția că Bucureștiul și majoritatea orașelor nu au Plan Urbanistic General și se dezvoltă haotic, iar statul nu are politici și strategii de dezvoltare a orașelor.
Cu o ascendență strălucită ca strănepot după tată al premierului liberal Dimitrie Sturdza și al boierilor Slătineanu după mamă, Șerban Sturdza le oferă contemporanilor un exemplu de prezervare și revitalizare a clădirilor de patrimoniu recuperate de familia sa: Librăria Cărturești Verona, fostă reședință a străbunicului Sturdza, sau conacul de pe moșia Tibănești/jud. Iași a altui străbunic, P. P. Carp, fost premier conservator al României.
Arhitectul a locuit un sfert de veac în Timișoara, după care s-a mutat în București unde s-a născut. Se ocupă de restaurare, a întocmit un ghid de materiale pentru restauratori, refuză proiectele mari și mărturisește că „arhitectura e profesorul meu”.
“Avem 70 de ani de pace. În 1949, în 2 martie, au fost băgați la închisoare într-o singură noapte posesorii a 4.560 de conace care au fost confiscate de comuniști. Sunt cifre consemnate în Raportul Tismăneanu. Un conac se restaurează în medie timp de 5 ani. Să zicem că jumătate din conacele confiscate în 1949 a dispărut, dar tot rămân peste 2000. Dacă înmulțim cu 5, ies zece mii de ani necesari pentru a le salva. Pierderile noastre de patrimoniu în 70 de ani de pace sunt imense. Și nici valorile nu sunt cunoscute”, spune Șerban Sturdza, în interviul pentru Europa Liberă România.
Citește interviul integral pe Romania.europalibera.org
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
(FOTO: Inquam Photos / Alexandra Pandrea)
