Răspunsurile obținute de la Direcțiile Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) subliniază faptul că majoritatea inițiativelor în acest domeniu sunt realizate de organizații non-guvernamentale (ONG-uri). Aceste entități joacă un rol în facilitarea accesului copiilor la artele spectacolului, acoperind astfel o lacună semnificativă în suportul oferit de stat.
În luna decembrie a anului 2024, am adresat o solicitare prin email Direcțiilor Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) pentru a obține informații detaliate privind programele culturale și educaționale disponibile copiilor care beneficiază de protecție din partea acestor instituții. Interesul meu s-a concentrat asupra diverselor aspecte, cum ar fi disponibilitatea programelor, criteriile de selecție, parteneriatele cu diverse instituții culturale și educaționale, frecvența de participare a copiilor la aceste activități, modalitățile de evaluare a impactului și eventualele dificultăți întâmpinate în implementarea sau susținerea acestor activități. Din cele 47 de DGASPC-uri, au răspuns un număr de 27, iar majoritatea informațiilor primite nu doar că au variat semnificativ de la un județ la altul, dar au și evidențiat lipsa unei planificări coerente și unitare în ceea ce privește implicarea copiilor pe care îi au în îngrijire. Această absență a unei abordări sistematice subliniază o problemă profundă în cadrul sistemului de protecție a copilului din România, punând în evidență faptul că activitățile destinate dezvoltării personale și culturale a acestor copii sunt, în multe cazuri, ad hoc și insuficient structurate.
Un aspect notabil este răspunsul Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție (ANPDCA), care a ales să transfere responsabilitatea organizării și derulării programelor culturale și educative către DGASPC-uri. Conform celor comunicate, aceste instituții publice au personalitate juridică și sunt subordonate consiliilor județene și locale, având sarcina de a furniza servicii sociale direct beneficiarilor. Această redirecționare a responsabilităților a dus la o dispersie a inițiativelor, lăsând loc pentru variații și ambiguități în modul în care programele sunt structurate și livrate.
„Așa cum cu siguranță cunoașteți, potrivit prevederilor legislative în vigoare, Direcțiile Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului sunt instituții publice, cu personalitate juridică, aflate în subordinea Consiliilor Județene, respectiv a Consiliilor Locale la nivelul sectoarelor Municipiului București. Astfel, DGASPC-urile sunt cele care furnizează serviciile sociale și lucrează direct cu beneficiarii, inclusiv în privința stabilirii și derulării programelor și activităților cultural-artistice la care faceți referire.” (1)
Totodată, Hotărârea nr. 233/2022 privind atribuțiile, organizarea și funcționarea Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Copilului şi Adopție spune clar că aceasta are misiunea de a realiza controlul respectării legalităţii în domeniul protecţiei şi promovării drepturilor copilului şi adopţiei, constată contravenţiile pentru nerespectarea acestora, aplică sancţiunile şi, după caz, sesizează organele de urmărire penală, potrivit prevederilor legale în vigoare, şi asigură îndrumarea metodologică a activităţii din domeniul protecţiei şi promovării drepturilor copilului şi adopţiei, conform HG 233/2022, Art. 3, (2)
(1) Pentru realizarea obiectivelor în domeniul protecţiei drepturilor copilului şi adopţiei, Autoritatea îndeplineşte următoarele funcţii principale:
a) de strategie – prin care asigură fundamentarea, elaborarea, supunerea spre aprobare Guvernului a documentelor de politici publice, precum şi aplicarea strategiilor şi a programelor de reformă în domeniul protecţiei şi promovării drepturilor copilului şi adopţiei;
b) de reglementare – prin care asigură elaborarea cadrului normativ necesar în vederea armonizării legislaţiei din domeniile proprii de competenţă cu prevederile tratatelor şi convenţiilor internaţionale la care România este parte şi a îndeplinirii obligaţiilor ce decurg din calitatea de stat membru al Uniunii Europene;
c) de control şi monitorizare – prin care asigură controlul respectării legalităţii în domeniul protecţiei şi promovării drepturilor copilului şi adopţiei, constată contravenţiile pentru nerespectarea acestora, aplică sancţiunile şi, după caz, sesizează organele de urmărire penală, potrivit prevederilor legale în vigoare, şi asigură îndrumarea metodologică a activităţii din domeniul protecţiei şi promovării drepturilor copilului şi adopţiei.
(2) Autoritatea îndeplineşte următoarele funcţii specifice:
a) de autoritate de stat – prin care exercită urmărirea modului în care sunt respectate şi promovate, de către persoanele fizice sau juridice, de drept public ori privat, drepturile copilului;
b) de reprezentare – prin care asigură, în numele statului român, reprezentarea pe plan intern şi extern în domeniul protecţiei drepturilor copilului şi adopţiei;
c) de administrare – prin care asigură gestionarea bunurilor din domeniul public şi privat al statului, pe care le are în administrare.
În lucrarea sa, „Copiii lui Irod – Raport moral asupra copiilor lăsați în grija statului”, Vlad Alexandrescu abordează o problemă legată de lipsa activităților vocaționale și sportive organizate sistematic în centrele pentru copii. Aceste activități, dacă s-ar desfășura, i-ar scoate pe copii din rutina de zi cu zi, care constă în interacțiuni limitate între centru și școală. Fără o direcție constructivă, energia și voința lor rămân nevalorificate. Alexandrescu mai subliniază absența cursurilor de actorie, evidențiind beneficiile dramatizării în procesul de exprimare a emoțiilor și în gestionarea tensiunilor interioare. Teatrul, chiar și în cele mai dificile condiții, poate oferi un cadru adecvat pentru eliberarea suferințelor profunde, ajutând la îmbunătățirea confortului emoțional al adolescenților. Din păcate, activități artistice precum desenul, pictura sau chiar cursurile de limba engleză sunt organizate sporadic, în funcție de bunăvoința voluntarilor. Deși eforturile acestora sunt deosebit de valoroase, Alexandrescu avertizează asupra necesității ca aceste activități să fie integrate permanent în programul centrelor, pentru a asigura dezvoltarea holistică a copiilor în grija statului. Această neglijență relevă o responsabilitate flagrantă din partea instituțiilor statale în asigurarea unui mediu stimulativ pentru tineri.
„Am constatat, de pildă, că în niciunul dintre centre nu s-au organizat cursuri de actorie și copiii din cea mai mare parte dintre ele nu au fost duși la o piesă de teatru, deși este cunoscut că teatrul, chiar în situațiile cele mai dificile, este o activitate care eliberează tensiuni și dă expresie unor suferințe adânci, fiindcă îi pune pe copii chiar în rolurile lor câteodată – adică în rolurile care le fac rău.” (3)
Din analizele efectuate, reiese cu tristețe că informațiile primite au fost, în general, evazive și lipsită de substanță. Această situație indică o absență ostentativă a activităților cultural-educative, ceea ce contrazice principiile fundamentale ale protecției drepturilor copilului, care ar trebui să se concentreze pe nevoile specifice ale acestor tineri. De exemplu, DGASPC Alba a ales să mă informeze că nu-i treaba lor să asigure această infrastructură având în vedere că beneficiarii lor se află la furnizori privați de servicii sociale: „Serviciile sociale rezidențiale pentru copii sunt contractate de furnizori privați de servicii sociale, acreditați în condițiile legii. La nivelul fiecărui serviciu social rezidențial, furnizorii implică beneficiarii în funcție de opțiunea si potențialul lor în astfel de activități, care sunt coordonate de fiecare unitate de învățământ sau de Clubul Elevilor dacă există la nivelul localității unde funcționează serviciul social (exemplu: dansuri populare, dansuri de societate, dans modern, pictură sau cântat la instrumente muzicale.)”.(4)
În timp ce la DGASPC Bihor, copiii sunt implicați în participarea la slujbe la diferite confesiuni religioase și activități sportive: „în prezent copii aflați cu măsură de protecție din cadrul DGASPC Bihor sunt incluși în programe culturale și educative, respectiv participă la slujbe la diferite confesiuni religioase, activități sportive.” (5)
Cu toate astea, la DGASPC Harghita vedem o altă abordare în angajamentul său față de organizarea de evenimente și activități care vizează dezvoltarea cognitivă prin intermediul sportului și artei. Această abordare holistică a modelării cognitive nu se limitează doar la activitățile tradiționale de educație, ci include și sfere care contribuie la dezvoltarea emoțională și fizică a copiilor. În contrast cu alte DGASPC-uri care adesea răspund la nevoile locale prin participarea la evenimente comunitare sporadice, DGASPC Harghita se dovedește a fi un exemplu de bună practică prin planificarea și implementarea unor programe regulate și structurate: „Credem cu tărie că în sufletul fiecărui copil se ascund muguri de talent care așteaptă să fie descoperite, sprijinite, pentru a putea înflori. Conduși de acest crez, angajații DGASPC Harghita acordă o atenție deosebită talentelor în devenire și împreună încercăm să sprijinim beneficiarii în dezvoltarea abilităților lor. Considerăm că talentul este o comoară, iar managementul talentului este o oportunitate, dar în același timp este și o responsabilitate uriașă. Ca urmare, în cursul anului copiii si tinerii beneficiari ai direcției generale sunt îndemnați și sprijiniți să participe la cursuri de muzică (canto sau instrumente cum ar fi: vioară, flaut, țiteră, chitară), să formeze trupe care cântă diferite stiluri muzicale, să participe la cursuri de limbi străine, la antrenamente de sport (de exemplu: arte marțiale, box, lupte libere, hochei pe gheată, fotbal, țintar etc.) ori la cursuri de fotografie, dar si să se înscrie la diferite concursuri în domeniul studiat/practicat” (6).
Studiul activităților organizate de celelalte DGASPC-uri din țară sugerează o lacună în înțelegerea importanței activităților culturale și artistice. De multe ori, aceste instituții se limitează la evenimente ocazionale, fără a integra în mod sistematic cultură, sport și educație în viața de zi cu zi a copiilor pe care îi îngrijesc. Acest lucru poate duce la un deficit în dezvoltarea abilităților de comunicare, colaborare și adaptabilitate ale copiilor, competențe esențiale în societatea contemporană.
În cadrul instituțiilor de asistență socială, cum ar fi Direcțiile Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC), s-a observat o mobilizare în ceea ce privește promovarea activităților sportive și implicarea copiilor în diferite inițiative culturale și artistice. Exemple relevante includ DGASPC-urile din județele Constanța, Hunedoara și Ialomița, care au inițiat proiecte menite să integreze copiii în activități sportiv-culturale. Aceste proiecte nu doar că aduc o contribuție valoroasă în dezvoltarea abilităților sociale ale copiilor, dar și în consolidarea sănătății fizice și mentale a acestora.
Un element comun observat în analiza documentelor furnizate de DGASPC-uri este accentul pus pe participarea copiilor la evenimente importante, precum Ziua Porților Deschise, sărbătorile naționale, Crăciunul, Paștele, Ziua orașului și alte festivități specifice zonei de reședință. Această obsesie se îndreaptă spre asigurarea incluziunii și socializării copiilor, oferindu-le oportunitatea de a interacționa cu comunitatea, de a-și exprima identitatea culturală și de a se simți parte integrantă a ei. Prin participarea la aceste evenimente, copiii nu doar că își îmbogățesc experiențele emoționale, dar își dezvoltă și abilități interumane esențiale, cum ar fi empatia, cooperarea și comunicarea.
În cercetarea mea, am urmărit ideea activităților cultural-artistice organizate de DGASPC-uri, cu un accent special pe inițiativele proprii, care vizează formarea grupurilor de lucru pe tematici diferite. Aceste grupuri, coordonate de personalul specializat al centrului, includ activități precum teatru, film, dans, muzică și alte forme de expresie artistică. Scopul principal al acestor activități este de a oferi copiilor alternative constructive la plictiseală, stimulându-le creativitatea și autoexprimarea. Această abordare nu doar că contribuie la dezvoltarea personalității copiilor, dar îi ajută și să gestioneze emoțiile negative, facilitând o relație mai sănătoasă cu sine și cu cei din jur. Din nefericire perspectiva activităților cultural – artistice, în sensul celor expuse mai sus, nu au fost identificate în peste 90% dintre DGASPC-uri.
Tot în cadrul studiului, avem exemple notabile din partea organizațiilor nonguvernamentale. Un exemplu emblematic, prezent în peste 80% din răspunsurile DGASPC, al acestor inițiative este proiectul „Ajungem Mari” implementat de Asociația Lindenfeld (7). Acest proiect se extinde pe parcursul a 22 de județe, demonstrând un angajament remarcabil în sprijinul copiilor din sistemul de protecție specială. Activitățile diverse incluse în cadrul său sunt desfășurate de un număr impresionant de peste 2000 de voluntari la nivel național, evidențiind astfel solidaritatea comunității și capacitatea acestora de a acoperi nevoile culturale ale tinerilor. Activitățile derulate în cadrul acestui proiect au loc săptămânal și sunt extrem de variate, acoperind un spectru larg de nevoi și interese ale beneficiarilor. Acestea includ, dar nu se limitează la, sprijinirea timpului necesar pentru finalizarea temelor, facilitarea accesului la evenimente culturale precum teatru, film și dans, precum și adaptarea resurselor în funcție de specificul dorințelor individuale ale copiilor.
În acest context, proiectul Ajungem Mari se dovedește a fi cel mai notabil și complex demers analizat, fiind recunoscut ca atare de un impresionant procent de peste 80% din Direcțiile Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) care au participat la studiu. Această modalitate de abordare, ce integrează educația și dezvoltarea personală, subliniază importanța sprijinului din partea comunității în îndeplinirea aspirațiilor tinerilor, contribuind astfel la o dezvoltare holistică a acestora. Este important ca asemenea inițiative să fie susținute și extinse, pentru a răspunde eficient provocărilor cu care se confruntă tinerii în prezent, asigurându-le oportunități de evoluție personală și profesională.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
(Sursa foto: DGASPC Harghita / Facebook)
Note:
1. Răspuns oficial emis de Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție (ANPDCA), înregistrată cu nr. 32291/16.12.2024.
2. HG nr. 233/2022 privind atribuțiile, organizarea şi funcționarea Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Copilului şi Adopție, Monitorul Oficial, Partea I nr. 165 din 2022.
3. Vlad Alexandrescu, Copiii lui Irod – Raport moral asupra copiilor lăsați în grija statului, Humanitas, 2019, p. 67
4. Răspuns oficial emis de DGASPC Alba, înregistrată cu nr. 61643/20.12.2024.
5. Răspuns oficial emis de DGASPC Bihor, înregistrată cu nr. 81849/15.01.2025.
6. Răspuns oficial emis de DGASPC Harghita, înregistrată cu nr. R/10925/20.12.2024.
7. Asociația Lindenfeld, https://www.ajungemmari.ro/resurse-2/, [consultat la data de 7 ianuarie 2025].
