“Așa era îmbrăcată”, o expoziție „manifest” care vrea să aducă în prim plan realitățile hărțuirii sexuale printr-o formă vizuală personală și să lupte cu una din cele mai răspândite idei preconcepute: ea, victima, a provocat. Expoziția este organizată de Daria Ivanovics și Eduard Popa, moderatoarea evenimentului și consilierul vicepreședintelui Parlamentului European, independentul Nicu Ștefănuță. Expozia „manifest” are loc chiar în biroul europarlamentarului din București și expune anonim poveștile victimelor abuzurilor sexuale.
Articol scris de Iulia Drăgălai și Bianca Antoce.
În biroul europarlamentarului sunt expuse hainele purtate de victime în momentul abuzului, lângă experiențele relatate anonim. Un raport al Centrului Filia arată că aproape 80 la sută dintre cazurile de viol sunt clasate și violatorii nu mai ajung să fie trimiși în judecată. În 2024, s-au înregistrat 4000 de cazuri de violențe sexuale asupra copiilor.
Am discutat cu Daria Ivanovics despre acest eveniment și am vrut să aflăm mai multe detalii despre cum a reușit să organizeze această inițiativă.
Cum te-ai gândit la acest concept?
“Inițiativa a fost a mea. Mi-a venit ideea când mă plimbam și ascultam ceva în căști. Mi-am adus aminte de când am văzut-o altundeva și am zis că trebuie s-o facem și noi în țară. I-am zis lui Eduard, care a fost de acord. Este un mod foarte frumos de a spune povestea fetelor și de a le proteja identitatea!”
Care este mesajul acestei expoziții?
“O motivație a fost să transmită un mesaj, să eliminăm mitul că ar conta vreodată cu ce era îmbrăcată victima sau unde era. Pentru că nu e vorba doar de haine, e vorba și de povești în sine. De exemplu, o poveste s-a întâmplat la biserică, deci nu contează unde ești, nu contează că e vorba de un străin sau de cineva apropiat. A doua motivație a fost să creăm acest spațiu safe în care oamenii să își spună poveștile pentru că sunt persoane care au trecut prin asta și au băgat totul sub preș și nu s-au simțit auzite când era nevoie.”
Cum ai reușit să faci rost de haine?
“Prin comunitatea de voluntari pe care am format-o prin Nicu Ștefănuță. Am creat un chestionar și le-am spus oamenilor că dacă au vreo poveste și vor să-și facă vocea auzită, acum este momentul. Nu poți să te duci tu la oameni în particular să-i întrebi, trebuie să lași oamenii să vină către tine dacă vor și dacă simt s-o facă. Hainele sunt o replică tocmai ca să se păstreze și anonimatul cât mai bine. Am vrut ca poveștile să se materializeze în vreun fel, să fie acolo out in the world. Am vrut ca oamenii să știe.”
Vă gândiți și la alte activități pe acest subiect pe care să le organizați în viitorul apropiat?
“Am stat un pic de vorbă cu colegul meu, Eduard, în legătură cu asta. Nu am un răspuns foarte clar în momentul de față, dar se discută niște inițiative pe viitor. Nu o să tăcem niciodată despre acest subiect.”
Nicu Ștefănuță este recunoscut pentru implicarea sa în lupta pentru egalitatea de gen. Acesta a îndemnat oamenii să facă ceva concret pentru drepturile femeilor. “Nu doar spuneți-le că vă pasă, arătați-le!”, transmite Nicu Ștefănuță în cadrul unei inițiative “My voice, my choice”.
Inițiativa voastră este buna. Prin aceasta expoziție se aud glasurile celor abuzați, și nu numai fete, sun și băieți abuzați. Continuați să faceți cat mai mult auzite poveștile dureroase prin care au trecut. Mult succes va doresc la întreaga echipă.