Preţul compensat al energiei electrice depinde de consumul de anul trecut. Deşi nimeni nu a ştiut de această condiţionare până în martie, la adoptarea primei ordonanţe, marea majoritate a consumatorilor casnici s-au încadrat în plafonul de 300 kWh/ lună luat în considerare la facturarea din 2022.
Anul acesta, plafonul a coborât la 255 kWh.
Toată Europa, nu doar România, aşteaptă cu înfrigurare sosirea iernii. O sursă de energie mai scumpă, fie că e vorba de electricitate sau de gaz, a devenit spectrul următorului sezon rece. Costul kilowattului este cel care dă frisoane.
Subiectul este deja la ordinea zilei, mai ales după cele două cazuri intens mediatizate cu facturi care depăşeau 6000 de lei, deşi consumatorii plăteau lunar 2-300 de lei.
Ambele facturi, emise către filosoful Mihai Şora şi pe numele actorului Marius Manole, erau regularizări care vizau perioade mai mari de un an şi jumătate, emise de aceeaşi firmă, Enel.
Aceasta a explicat că nu a avut acces la contoarele electrice în toată această perioadă şi că aşa a rezultat diferenţa de consum facturată.
Totuşi, pe de o parte, o regularizare acoperă între 3 şi cel mult 6 luni, iar pe de altă parte, în orice contract de furnizare a energiei este menţionat accesul neîngrădit al reprezentanţilor firmei furnizoare la contorul electric.
Citește și: A venit momentul ca Bruxelles-ul să blocheze banii europeni pentru România?
Este într-adevăr cazul să ne temem de factura la curent?
Primele măsuri de compensare a costului pentru energia electrică şi gazul consumate au fost aplicate de la 1 noiembrie 2021. Atunci, preţul a fost plafonat la 1 leu/kWh, iar compensarea, la 29 de bani. Altfel spus, un kilowatt-oră a costat între 68 şi 71 de bani în perioada 1 noiembrie 2021 – 1 aprilie 2022, iar firmele furnizoare care au încheiat contracte cu un preţ pe kWh mai mare de un leu urmau să primească compensaţii de la stat.
Continuarea în ZIARUL DE IAȘI.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
