Singurul proiect din România finanțat prin fondurile de inovare urbană încearcă să pregătească Clujul pentru schimbările radicale care se anunță în perioada următoare pe piața muncii. Proiectul „Cluj Future of Work” va fi finanțat prin programul Urban Innovative Actions al Comisiei Europene, valoarea proiectului fiind de 5,6 milioane de euro, dintre care 4,48 milioane, adică 80%, sunt fonduri europene. Cluj Future of Work este elaborat și coordonat de Centrul Cultural Clujean (CCC) și Primăria Cluj-Napoca, iar anunțul selectării proiectului a fost făcut în 10 octombrie, la Bruxelles. Este primul proiect din România finanțat prin această schemă și printre foarte puținele din Europa Centrală și de Est.
Un poligon de încercare pentru Europa
Directorul CCC, Ștefan Teișanu, spune că proiectul va fi implementat în trei ani, respectiv 2019-2021, și va avea trei componente majore.
„Banii ne sunt alocați pentru a testa abordări neverificate de adaptare la provocările viitoare de pe piața muncii. Nu ni se cere ca acestea să aibă succes neapărat. Scopul este de a transmite înapoi către UE rezultatele la care am ajuns, noi și ceilalți care au câștigat proiecte de acest gen. Este, dacă vreți, un poligon de încercare, de ale cărui rezultate se va folosi ulterior toată Europa”, spune Teișanu.
Potrivit acestuia, proiectul clujean are trei componente majore. El va testa, pe de o parte, soluții pentru cei care și-ar putea pierde joburile din cauza automatizării. În al doilea rând, se va adresa celor care deja sunt marginalizați pe piața muncii. Concret, este vorba despre comunitatea de la Pata Rât, groapa de gunoi a orașului. În al treilea rând, se va testa ce fel de joburi și afaceri noi pot genera industriile culturale, un domeniu în care Clujul excelează.
Cum se vor întâmpla toate acestea? În primul caz, cel al persoanelor care sunt vulnerabile la automatizare – un concept nou cu care va trebui să ne obișnuim, spun cei de la CCC. Se va lua în calcul, de exemplu, cazul micilor producători de mobilă.
„Ei sunt un segment clar amenințat de automatizare. Munca lor poate fi în mare măsură efectuată de roboți. Vom încerca să vedem ce produse noi ar putea crea, care să le asigure continuitate pe piața muncii, având la dispoziție cele mai noi tehnologii în domeniu”, spune Teișanu.
În acest scop, prin proiect vor fi achiziționate cele mai noi echipamente disponibile pe piață. Acestea vor fi instalate în clădirea Centrului Regional de Excelență pentru Industrii Creative (CREIC) și vor rămâne în dotarea acestuia după terminarea proiectului. Producătorii care vor participa la proiect vor beneficia de un curs de pregătire și de acces la echipamentele și spațiile de lucru de la CREIC.
A doua componentă, cea destinată persoanelor care deja sunt marginalizate pe piața muncii, va presupune crearea unei afaceri sociale în comunitatea de la Pata Rât, în care să fie implicați cei care locuiesc acolo.
„Pe această componentă vom încerca să îi co-interesăm, prin intermediul unui film sau poate al unui post de radio, pe cei de acolo să vină către noi, să îi ascultăm. Vrem să vedem ce pot aduce ei nou pe piața muncii. Să îi întrebăm cum se văd, cum cred ei că îi putem ajuta. Poate reușim să adaptăm modul lor de muncă la mainstream.”
În al treilea rând, proiectul se va adresa industriilor culturale, un sector deja bine reprezentat în Cluj-Napoca. „Industriile culturale reprezintă cam jumătate din cele creative. Ne propunem să aflăm ce joburi și afaceri noi se pot genera în aceste industrii. În acest scop, vom achiziționa echipamentele cele mai performante pentru un studio de sunet, un laborator de design și un studio de CGI (animație computerizată – n.red.), tot la CREIC. La acestea vor avea acces producători din tot orașul, vrem să vedem ce pot face cu ele”, mai spune directorul CCC.
În ultima fază a proiectului, cele trei componente ar trebui să genereze transfer de competențe către societate. Cu alte cuvinte, speră inițiatorii proiectului, se vor organiza specializări la nivel universitar sau de școală postliceală, pe baza experienței dobândite prin proiect.
Cum vin banii
Finanțarea este asigurată prin programul Urban Innovative Action al Uniunii Europene, parte a Fondului European de Dezvoltare Regională. Acest program a debutat în 2014, finanțând orașe europene pentru a testa soluții noi la probleme strategice contemporane precum mobilitatea urbană (Gent, Toulouse etc.), sărăcia urbană (Barcelona, Torino etc.) sau tranziția în domeniul energiei (Paris, Goteborg etc.). Pentru proiecte inovatoare legate de piața muncii au fost finanțate până acum orașele Bilbao, Madrid, Milano și Rotterdam, cărora li se alătură din acest an și Clujul.
Potrivit unui comunicat al Primăriei Cluj-Napoca, bugetul inițial al proiectului este de 5,6 milioane de euro. Din această sumă, 38 de procente sunt alocate pentru cercetare-dezvoltare și testare de noi tipuri de programe de formare pentru categoriile vizate de proiect, 38% sunt investiții în echipamente specifice industriei 4.0, 8% într-un program de incluziune pe socială pentru categoriile marginalizate pe piața muncii, în timp ce 6% sunt alocate cheltuielilor de marketing și 10% cheltuielilor administrative.
În perioada următoare, echipa Urban Innovative Actions va formula o serie de recomandări care ar putea produce schimbări în calendarul și bugetul proiectului, iar consorțiul clujean de parteneri în proiect are la dispoziție patru luni pentru a pregăti proiectul pentru startul implementării în primul trimestru al lui 2019.
În proiect vor fi implicate, pe lângă administrația publică locală și Centrul Cultural Clujean, mai multe organizații membre sau colaboratoare ale Centrului: Universitatea de Artă şi Design din Cluj-Napoca, Festivalul Internațional de Film Transilvania, festivalul ZAIN, Fundația AltArt, precum și clusterele ARIES Transilvania, Cluj IT, Clusterul de Mobilier Transilvan și Clusterul de Industrii Creative.
Centrul Cultural Clujean este ONG-ul care s-a format pe baza asociației care a coordonat candidatura orașului pentru statutul de Capitală Culturală Europeană 2021. Titulatura a fost pierdută în fața Timișoarei, la un singur vot, cel al președintelui juriului, după două balotaje. „Noi am decis imediat să continuăm proiectele cuprinse în candidatură, iar această finanțare europeană include trei dintre cele 13 programe pe care le prevăzusem”, explică Ștefan Teișanu.
Acest articol a fost publicat pe PressHub.ro și Transilvania Reporter în cadrul proiectului “Cohesion Policy: Better Understanding, Reporting, Dissemination”, cofinanțat de UE prin DG Regio.
Informațiile prezentate nu reprezintă poziția oficială a UE. Întreaga răspundere asupra corectitudinii și coerenței informațiilor prezentate revine autorului.
