Custodele Rezervaţiei de Bujori de Stepă de la Zau de Câmpie, Ciprian Cenan, a anunţat, joi, înflorirea primilor bujori, sezonul oficial de vizitare fiind astfel deschis, informează Agerpres.
„Cu o oarecare întârziere faţă de anii trecuţi, dar totuşi în grafic, azi dimineaţă am avut bucuria să găsesc trei bujori înfloriţi, iar acesta este cel mai frumos, care simbolic dă startul sezonului de vizitare! Zilele următoare se vor deschide tot mai mulţi, iar noi vă invităm să îi admiraţi! Ca de obicei, vă rugăm să respectaţi indicatoarele din rezervaţie, să păstraţi poteca de vizitare pentru a nu călca alte plante şi bujori mici, să respectaţi zona şi delimitările ei”, a scris Ciprian Cenan pe Facebook.
Rezervaţia de Bujori de Stepă (Paeonia tenuifolia) de la Zau de Câmpie, unică din Europa şi cel mai înalt loc din lume în care această floare s-a adaptat, este situată la 5 kilometri de centrul comunei, într-un cadru natural neatins de modernizare, în mijlocul naturii.
Bujorii de Stepă de la Zau de Câmpie înfloresc în perioada aprilie-mai, uneori până în iunie, în funcţie de temperatură, rămân înfloriţi doar şapte zile, au o înălţime între 10 până la 30 de centimetri şi au florile de culoarea roşu aprins, care le conferă un farmec unic.
Pe lângă legenda care circulă în Zau de Câmpie, există şi o serie de documente care atestă faptul că rezervaţia mureşeană de bujori de stepă a fost înfiinţată în 1932 de academicianul Alexandru Borza, considerat fondatorul şcolii româneşti de botanică, iar suprafaţa iniţială era de 2,5 hectare.
Persoana care a salvat bujorul de stepă de la dispariţie şi a extins suprafaţa rezervaţiei la 3,5 hectare, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, este regretatul Marcu Sâncrăianu, din Zau de Câmpie.
Rezervaţia de bujori de stepă de la Zau de Câmpie a fost dezvoltată datorită efortului de peste 60 de ani depus de Marcu Sâncrăianu, care i-a îngrijit până la vârsta de 91 de ani, continuat de ucenicul acestuia, Octavian Călugăr, din 2008 până în luna septembrie 2017, când a fost răpus de o boală de inimă, iar din 2017, custode onorific a devenit Ciprian Cenan.
Primele referiri privind Bujorul de Stepă de la Zau de Câmpie au fost făcute în anul 1846, când floarea a fost expusă la Viena, într-un ierbar, cu ocazia prezentării florei Transilvaniei.
Şi autorităţile locale din Sânpetru de Câmpie au anunţat că au înflorit ghegheţii de pe Dealul Clejiei, o floare identificată de specialişti ca fiind ruscuţa sau ruşcuţa de primăvară (Adonis vernalis), căreia localnicii îi mai spun şi bujorul galben, care atrage tot mai mulţi turişti în zonă.
Ruscuţa sau ruşcuţa de primăvară este o plantă erbacee perenă, cunoscută sub mai multe denumiri populare, cum ar fi ghegheţi, gheghiţei, floarea-Paştelui, bulbuc, buruiana-calului, buruiană de talan, dediţei galbeni, scânteiţă etc, şi împresoară an de an Dealul Clejiei din Sânpetru de Câmpie, spectacolul galben fiind deliciul publicului în special în ultimii trei ani.
Citește și: Zilele Braşovului. Concerte, târguri şi Parada Junilor în săptămâna de după Paşte
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
(FOTO: Ciprian Cenan / Facebook)
