Nu există descriere mai potrivită pentru harababura ajutoarelor financiare cu care România vine în sprijinul refugiaților ucraineni decât acest vechi proverb incorect gramatical, dar tolerat de noi cu mare îngăduință: „Câte bordeie, atâtea obiceie”. Asemeni Programului 50-20, prin care Guvernul alocă milioane de euro ce ar trebui să îi ajute pe cei care au fost alungați de război, dar care ajung, de prea multe ori, în buzunarele unor profitori. Atenție: profitori români, „de-ai noștri”.
Spre deosebire de alte țări, România a ales să nu le dea bani direct ucrainenilor care se adăpostesc la noi, ci să deconteze, prin intermediul primăriilor, anumite sume românilor care susțin că îi ajută pe refugiați, urmând ca ulterior sumele să fie acoperite din fonduri primite de la Uniunea Europeană.
Mecanismul încropit la Palatul Victoria imediat după invadarea Ucrainei de către Rusia nu a mai fost actualizat în ultimele luni, adică adaptat realității din teren, deși presa a semnalat abuzuri majore cu privire la sumele uriașe decontate de unii români. Sunt de notorietate cazurile descoperite în Suceava, Constanța sau Maramureș, dar și în județele din Oltenia.
Citește și: Bani europeni pentru refugiații ucraineni: „O poartă largă pentru abuzuri și fraude”
Drept urmare, o primărie numără beneficiarii și refugiații, dar nu face controale. Alta nu îi numără „bob cu bob”, ci îi tratează angro, dar face controale. O primărie sesizează Parchetul în cazul abuzurilor constatate, alta nu le dă banii celor care încearcă să înșele statul dar îi iartă.
Și sunt destui cei care înșală statul, adică pe noi toți.
„Ce noroc a dat Dumnezeu pe mine că este război în Ucraina și oamenii aceștia sărmani au ajuns aici la mine! Uite, ce noroc că bag 6.000 de lei în buzunar!”, gândesc unii.
„Este păcat că în astfel de situații se folosește suferința unor oameni pentru beneficii care nu se cuvin”, a reacționat și premierul Nicolae Ciucă, întrebat de jurnaliști despre abuzurile semnalate în mass-media.
Din păcate, guvernanții s-au mulțumit doar să recunoască public existența abuzurilor și să promită că vor face corecțiile legislative necesare, dar n-au făcut nimic.
„Guvernul crede că în felul acesta cumpără bunăvoința opiniei publice românești. Dar cumpără bunăvoința a câtorva mii de șmecheri care-și bagă banii în buzunar (…) Foarte mulți au făcut averi pe spatele suferinței refugiaților”, ne-a spus cu amărăciune Vasile Vlașin, președintele ONG-ului „Părinți salvatori”, care a ajutat sute de familii de refugiați ucraineni încă din prima zi a războiului și care între timp a descifrat lacunele legislative ce permit fraudele.
Vasile Vlașin ne-a explicat și de ce nu se impozitează acești bani, dar și ce trebuie schimbat de urgență:
Ce a urmărit Guvernul și ce nu e în regulă
Vasile Vlașin spune că programul de ajutorare al guvernului, cunoscut sub numele „50-20”, a fost o măsură foarte bună la început, „în perioada aceea în care era un flux mare, un tranzit continuu“.
„Refugiații veneau, stăteau 2 zile, plecau mai departe. Pentru utilitățile consumate de ei, de exemplu lenjeriile, care trebuiau schimbate când ei stăteau o noapte, ca la hotel; apoi, consumau apă, curent, era iarnă etc, se justificau cei 50 de lei.
Odată ce ei nu mai pleacă a doua sau a treia zi, ci locuiesc acolo, tu nu trebuie să faci curat după ei, nu trebuie să le schimbi lenjeriile, nu mai faci nimic, nu mai ai niciun fel de cheltuială cu ei. Singura ta cheltuială sunt utilitățile propriu-zise, care nu au cum să ajungă la 1.500 de lei de persoană pe lună!
Am plătit pe luna octombrie pentru o familie de 4 persoane 285 de lei toate utilitățile: Internet, apă, curent, gaz, curățenie pe scară. 285 de lei pentru 4 persoane! Și vine cineva care încasează 6.000 de lei de pe urma a 4 persoane, plătește 300 de lei utilitățile și pentru restul banilor zice: «Ce bine! Ce noroc o dat Dumnezeu pe mine că e război în Ucraina și oamenii aceștia nenorociți or ajuns aici la mine! Uite, ce noroc că bag 6.000 de lei în buzunar!»
Mi-e milă, sincer, îi compătimesc pentru inconștiența sau lăcomia cu care își bagă în buzunar blestemul suferinței acestor oameni. Și îmi asum greutatea acestor cuvinte.
Nu toți fac asta. Nu toți. Dar 99% o fac.
Da, 99% își bagă banii în buzunar zicând «D’apoi n-or muri de foame, las’ că se duc la organizații, îi ajută. Să se ducă la Crucea Roșie, să se ducă nu știu unde, că n-or muri de foame. Eu mă văd cu banii în buzunar și la revedere, ei s-or descurca cumva». 99% fac asta”, a explicat pentru PRESShub Vasile Vlașin, președintele ONG-ului „Părinți salvatori”.
Guvernul a fost mulțumit că a bifat ceva și că funcționează, spune cel care a ajuta mulți refugiați ucraineni. Pe de altă parte, (deși la modul oficial nu se va dori recunoașterea) Guvernul crede că în felul acesta cumpără bunăvoința opiniei publice românești.
„Dar cumpără bunăvoința a câtorva mii de șmecheri care-și bagă banii în buzunar, milioane de români nu profită de pe urma acestui război.
Vă spun la modul foarte direct și foarte deschis: Am avut discuții la toate nivelurile posibile și, de la niveluri oficiale (nu în mod oficial, ci persoane care ocupă funcții oficiale) mi-au zis «Las’ că-i bine, în felul ăsta nu mai comentează românii, că, de fapt, banii ajung la ei. Dacă banii ar ajunge direct la ucraineni, românii ar fi revoltați»”, a precizat Vasile Vlașin.
Citește și: Bani europeni pentru refugiați ucraineni. Ce riscă România din cauza abuzurilor
Nu știu cine ar fi revoltat. Poate ăștia care s-au obișnuit să își bage banii în buzunar.
Românii care n-au avut nici de câștigat, nici de pierdut nimic, în urma afluxului de refugiați nu sunt nici avantajați și nici nu vor fi revoltați dacă banii vor ajunge așa ca peste tot în lumea asta și ca în orice alte situații, afirmă președintele ONG-ului „Părinți salvatori”.
„Banii trebuie să ajungă direct la beneficiar. Banul trebuie să ajungă direct la persoana cu handicap, banul trebuie să ajungă direct la șomer etc.
Nu se dau banii patronului la care a lucrat ca să îi dea șomerului. Nu se dau banii unui vecin pentru persoana cu handicap.
Doar pentru copiii minori sau pentru persoanele fără discernământ, unde există un tutore, atunci da – statul îi plătește adultului sau tutorelui. Dar pentru persoane capabile să-și aibă grijă de viața lor, nu văd de ce e nevoie de un intermediar.
Ca să nu mai punem apoi în discuție și celelalte tipuri de abuzuri, când li se percepe garanție, chiar chirie (deci li se percepe și chirie, și sunt încasați și bani din Program!) , unde sunt puși să plătească utilitățile, fiindcă li se spune ’Nu ajung banii de la stat pentru utilități, trebuie să mai plătiți și voi, că ați consumat prea mult gaz’.
S-a deschis o poartă largă pentru fel de fel de abuzuri și fel de fel de fraude. Eu cred că guvernul, totuși, de analizat analizează, dar cred că va lua și o decizie cât de curând”, a avertizat, în discuția cu PRESShub, Vasile Vlașin, președintele ONG-ului „Părinți salvatori”.
Cum se produc fraudele: Legea e foarte ambiguă
„Fiecare administrație publică locală și-a făcut cumva un Cod de aplicare a acestei ordonanțe.
Nu există norme de aplicare, fiecare primărie a încercat să țină cumva lucrurile sub control. (…) Decontare înseamnă recuperarea unor sume pe care le-ai cheltuit deja, prin urmare tu nu poți să-ți bagi banii ăia în buzunar, tocmai de aceea banii ăia nu se impozitează – fiindcă banii nu reprezintă chirie, banii nu reprezintă profitul tău, dacă ar reprezenta profit, ar trebui să fie impozitați.
Cererea de decontare se depune după încheierea lunii. S-a încheiat luna, te duci la primărie în primele 3 zile și depui cerere de decontare. Primăria merge să verifice. Ce să verifice, realitatea de luna trecută?!
Și atunci cum se produc fraudele (pentru că dincolo de exploatare, dincolo de însușirea banilor refugiaților reali, există și foarte multe fraude), cum se fac ele? Vine primăria să verifice și cel care a depus documentație în fals, fără să fi avut refugiați de fapt, spune ’Au plecat. Au fost luna trecută, așa cum am scris eu în documentația respectivă, dar au plecat la întâi’.
Nimeni nu merge să verifice în timpul lunii pentru care se depune cererea de decontare, pentru că nimeni nu știe că tu vei veni la decontare cu o situație, ca să meargă să te verifice înainte. Se verifică doar după (…) iar tu spui: Au plecat ’Asta a fost situația, îmi asum (banii se dau pe declarație pe propria răspundere), au plecat’. Iar primăria e obligată să plătească.
Apoi, un alt tip de fraudă e cel în care angajați ai primăriei (cei care sunt puși să verifice, de fapt) mimează verificările și, la fel, sunt situații în care nu au fost refugiați deloc, au făcut ei de undeva rost de niște copii de pașapoarte și le-au depus la primărie. Ei le-au depus, ei le-au verificat, ei și-au virat banii, către ei sau către niște rude ale lor.
Știu cazul de la Rădăuți, unde city-manager-ul orașului a demisionat din funcție după ce s-a descoperit că băiatul lui a depus în fals solicitări pentru refugiați închipuiți.
Toate aceste fraude sunt posibile din cauză că Guvernul nu a reglementat clar. Și banii să nu ajungă la niște intermediari, ci banii să ajungă direct la persoanele care au nevoie – la refugiați”, a explicat președintele organizației „Părinți salvatori”.
Vom avea probleme la Bruxelles?
În opinia lui Vasile Vlașin, România nu va avea probleme cu decontarea banilor de către forurile de la Bruxelles, dar asta nu înseamnă că nu s-au făcut greșeli.
„Cheltuirea s-a făcut conform unei reglementări legale. Reglementarea legală e proastă, cei de la Bruxelles trebuiau să se sesizeze: Voi dați banii ăștia pe o reglementare, pe un ghid de finanțare (ca să vorbim în termeni ai finanțărilor europene) foarte prost.
Nu știu cum se va întâmpla. Cert e că foarte mulți au făcut averi pe spatele suferinței refugiaților. Foarte mulți refugiați sunt traumatizați, sunt înghesuiți, sunt puși să doarmă pe saltele, aleargă după mâncare pe la fel de fel de organizații, în condițiile în care finanțarea este asigurată, prin acest Program 50-20, pentru toate nevoile lor. Credeți-mă.
O familie de 4 membri, care locuiește într-un apartament a cărui chirie costă 400 de euro, rămâne cu 1.100-1.200 de euro pe lună. Din acești 1.200 de euro pe lună, o bunică, o mamă și doi copii nu doar că trăiesc foarte bine, ci pot să și economisească niște bani. Și vă spun asta pentru că am sute de familii pe care le ajut în felul acesta”.
Într-o postare pe grupul „Uniți pentru Ucraina”, Vasile Vlașin a semnalat un caz grav de abuz comis asupra unor refugiați ucraineni și i-a transmis un mesaj inițiatorului acestui grup, europarlamentarul Vlad Gheorghe: ”Aveți obligația morală de a ajuta toate victimele acestor șarlatani!”.
„Nu scapă nimeni de dosarele penale. Că nu vin astăzi, că nu vin mâine… dar dacă cineva își imaginează că sunt banii altcuiva (sunt bani europeni și nu se uită nimeni), înseamnă că n-a auzit de Laura Codruța Kovesi. (…) Or să aibă o surpriză uriașă. Atât (dacă există) persoanele fizice care au făcut astfel de fapte, cât și politicieni și funcționari publici”, a fost răspunsul public dat de Vlad Gheorghe prin intermediul nostru.
Despre interpelările pe care le-a făcut europarlamentarul USR și riscurile la care se expune România, vă invităm să citiți în zilele următoare în PRESShub.
Ce este Programul 50-20
Conform mecanismului stabilit de Guvern, românii care găzduiesc cetățeni sosiți din zona de război din Ucraina primesc plăți lunare în numerar pentru:
- locuință – 50 de lei de persoană pe zi;
- mese – 20 de lei de persoană pe zi.
Atenție: banii nu ajung la ucraineni, ci la cetățeni români, printre care se regăsesc și cei care comit fraude, lucru recunoscut public și de Nicolae Ciucă, și de Raed Arafat, șefii celor mai importante instituții implicate în mecanismul de decontare.
Elasticitatea cadrului legal a permis, dar a și încurajat, apariția mecanismelor de fraudare, demontate mai sus.
Cum arată statisticile
Sumele alocate până la data de 28 noiembrie inspectoratelor județene și ISU București-Ilfov pentru decontarea cheltuielilor cu hrana și cazarea refugiaților ucraineni totalizează 472.140.328 lei, conform unui răspuns oferit la cererea PRESShub de către Inspectoratul pentru Situații de Urgență (IGSU). Din aceste sume:
- 408.769.341 de lei au fost alocați unor persoane fizice;
- 63.370.987 de lei au fost alocați unor persoane juridice.
IGSU ne-a mai spus că nu deține „informații referitoare la numărul persoanelor care au beneficiat de decontarea cheltuielilor” cu hrana și cazarea refugiaților ucraineni, deși proporția lor este covârșitoare.
Clasamentul pe județe a fost următorul:
- București-Ilfov: 108.625.391 lei;
- Constanța: 90.558.391 lei;
- Maramureș: 33.987.830 lei;
- Brașov: 31.228.212 lei;
- Suceava: 28.932.410 lei;
- Cluj: 21.441.767 lei.
Bilanțul IGSU, bani alocați pentru decontarea cheltuielilor cu hrana și cazarea refugiaților ucraineni
Pentru a afla cum procedează autoritățile locale, am trimis un set de întrebări primăriilor din Suceava, Timișoara, Cluj-Napoca și primăriilor de sector din București.
Răspunsurile primite până acum dovedesc că actualul cadru legal este neclar și trebuie îmbunătățit.
Obligații și pârghii de control
Primăria Cluj-Napoca ne-a prezentat baza legală în care acționează și ne-a transmis că se respectă lunar următoarele termene:
a) Persoanele fizice depun, în primele 3 zile lucrătoare ale fiecărei luni, pentru luna precedentă, solicitarea privind decontarea cheltuielilor
b) După alte 3 zile lucrătoare, primăria transmite „situaţiile centralizatoare întocmite şi certificate pentru realitate” către ISU Cluj
c) În termen de 3 zile lucrătoare de la primirea sumelor, se face plata către beneficiari, în numerar sau prin virament bancar, în funcţie de opţiunea înscrisă de aceştia în cerere.
Totodată, Direcția de Asistență Socială Municipală ”își rezervă dreptul de a efectua verificări în teren, dar și la sediul instituției atunci când este cazul. Verificările privesc unele suspiciuni care intervin pe parcursul soluționării unor solicitări, ori sunt efectuate aleatoriu”, fiind implicată și Poliția Locală.
Nu sunt considerate solicitări eligibile:
a) solicitările persoanelor juridice;
b) solicitările persoanelor care nu găzduiesc, ci percep și chirie lunară de la cetățenii străini;
c) solicitările persoanelor care nu găzduiesc cetățeni străini în locuințe, ci în spații cu altă destinație;
d) solicitările persoanelor care refuză să furnizeze informații corecte și complete;
e) dacă în urma verificărilor efectuate în teren sunt descoperite aspecte care contravin solicitării depuse.
În plus, primăria îi atenționează pe clujeni că „Străinul intrat legal pe teritoriul României, precum și persoana care îl găzduiește au obligația să anunțe despre aceasta organul de poliție competent teritorial, în termen de 3 zile de la data intrării și, respectiv, a găzduirii”.
Mai mult, clujenii au „obligația de a declara la asociațiile de proprietari numărul corect de persoane care se află la adresă și pentru care se plătesc cheltuielile comune ale asociației”.
„Aceste elemente reprezintă atât obligații, cât și pârghii de control necesare organelor competente”, subliniază sursa citată. Drept urmare, au fost deja înaintate 2 sesizări către IPJ Cluj.
Conform datelor statistice transmise, în Cluj-Napoca numărul solicitanților de decontări a crescut de la o lună la alta, variind de la 600 la peste 1.000, suma totală decontată în aceste luni de război la graniță depășind 10 milioane de lei.
Primăria Cluj, despre banii alocați pentru refugiații ucraineni
Dacă se vrea, se poate. Dacă nu, nu
În Capitală au existat numeroase variațiuni pe aceeași temă, fiecare administrație de sector interpretând partitura legală după pricepere și interes.
Primăria Sector 1 a transmis PRESShub că până la finalul lunii noiembrie, suma achitată și decontată de către IGSU se ridica la 8.743.216 lei și că s-au efectuat verificări în teren, dar nu s-au constatat abuzuri.
Instituția nu ne-a putut oferi nicio informație privind beneficiarii decontărilor și numărul de refugiați asociat, motivul fiind că ”legislația în vigoare nu are în vedere constituirea unor baze de date de genul celor solicitate”.
Primăria Sectorului 1, despre banii alocați pentru refugiații ucraineni
Primăria Sector 2 ne-a prezentat procedura de lucru, menționând, printre altele, faptul că se realizează „anchete sociale privind realitatea informațiilor din cererile depuse”, iar în situația în care „reiese faptul că cetățenii găzduiți au părăsit pentru anumite intervale de timp teritoriul României, nu se vor deconta cheltuieli cu hrana și cazarea”.
Numărul solicitanților de decontări a crescut de la o lună la alta, variind între 90 și 400, pentru un număr de refugiați lunar cuprins între 300 și 1.400, suma totală decontată pentru intervalul martie – octombrie ridicându-se la 11.787.770,00 lei.
Nu s-au constatat abuzuri și nu a fost sesizat Parchetul.
Primăria Sector 2, despre banii alocați pentru refugiații ucraineni
Primăria Sector 3 cere nu doar documente referitoare la solicitanții români, ci și copii după actele refugiaților ucraineni care sunt cazați și pentru care se dorește decontarea cheltuielilor. Se fac situații centralizatoare cu numele și prenumele fiecărui solicitant, numărul de refugiați cazați și suma cerută.
Astfel, începând din martie și până în primele zile ale lunii decembrie s-a decontat suma totală de 15.301.900 lei pentru un număr de 2.769 de solicitanți.
Se fac verificări și nu au fost sesizate nereguli.
Primăria Sector 3, despre banii alocați pentru refugiații ucraineni by Razvan Chiruta on Scribd
Primăria Sector 4 ne-a transmis că până pe 5 decembrie, a fost decontată suma totală de 11.847.410 lei și că 37 de salariați de la D.G.A.S.P.C se ocupă cu „activitatea de control (monitorizare) a situaţiei reale din teren”.
„Ca urmare a constatării existenţei unor posibile fapte de natură penala, astfel cum au rezultat din verificările efectuate, ȋn cazul a 5 (cinci) persoane a fost sesizat Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 4”, se mai arată în răspunsul primit la redacție.
Primăria Sector 4, despre banii alocați pentru refugiații ucraineni by Razvan Chiruta on Scribd
Primăria Sector 5 ne-a transmis evoluția lunară în intervalul martie – octombrie. Astfel, numărul lunar al solicitanților a crescut de la 35 la 195, numărul refugiaților găzduiți a crescut de la 117 la 831, iar suma totală decontată în primele 8 luni s-a ridicat la 6.516.760 lei.
„Conform legislației în vigoare, situația din teren nu necesită monitorizare/control”, ni s-a mai transmis. Prin urmare, nici nu au fost sesizate abuzuri.
Primăria Sector 5, despre banii alocați pentru refugiații ucraineni by Razvan Chiruta on Scribd
Primăria Sector 6 ne-a informat că sumele acordate până la data de 7 decembrie se ridică la 16.583.720 lei, bani decontați pentru 2.572 de solicitanți, în timp ce ”numărul cetățenilor ucrainieni variază de la 1 la 27 de persoane”.
Pentru verificările din teren au fost alcătuite echipe mixte, formate din reprezentanții D.G.A.S.P.C. și cei ai Poliției Locale. ”Au existat 12 cazuri de suspiciune a posibilității săvârșirii de abuzuri. Parchetul nu a fost sesizat, însă, în urma verificărilor efectuate, persoanele suspectate de posibil abuz nu au primit sumele de bani solicitate”, se mai arată în răspunsul primit.
Primăria Sector 6, despre banii alocați pentru refugiații ucraineni by Razvan Chiruta on Scribd
Șase primării bucureștene, tot atâtea moduri de abordare a situației.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
Foto: INQUAM_Photos_Octav_Ganea
Articol susţinut prin intermediul proiectului SCIENCE+, derulat de Free Press For Eastern Europe, prin care se urmăreşte facilitarea creării unei rețele unice pentru a împărtăși cele mai bune practici jurnalism în domeniul sănătății și jurnalismului științific, în șase țări din Europa Centrală și de Est: Cehia, Polonia, Ungaria, Slovacia, Bulgaria și România.
Interesele domnului Vasalie sunt aceleasi. Doar ca banii sunt spalati prin ONG. ONG, csre nu are spatii de cszare dar totusi pretinde ca ii cazeaza pe refugiati si in acelasi timp le da banii primiti de la stat.
Ar fi bine sa se faca o ancheta asupra acestor ONG-uri care pe langa fondurile primite, isi recupereaza banii de la ucraineni prin donatii facute de catre acestia catre organizatii. Adevarul e ca 99% dintre refugiati locuiesc in locuinte private, nu sunt ajutati de catre ONG-urile inventate pentru spalarea banilor. Si pe grupuri se pot vedea clar cerintele acestor refugiati, care nu vor sa stea in centre sociale sau impreuna cu alti conationali, vor apartamente in care sa locuiasca singuri.
Pe langa asta sunt multi care folosesc gaz si curent la capacitsti mult mai mari decat o familie normala din romania, costurile generate fiind uriase. Acestea sunt doar o parte din problemele pe care proprietarii le au, poate ar trebui sa ii consultati inainte de a publica articole doar pe baza informatiilor oferite de acest domn, care are interesul sa elimine proprietarii si sa genereze cat mai multe venituri prin ONG.
Reporterul ar trebui să ceară de la 10 proprietari din fiecare oraș menționat, situația facturilor la electricitate, gaz, apă și celelalte cheltuieli, înainte de a ilustra realitatea din punctul de vedere al lui Vasile V. Dumnealui susține că a plătit 285 lei facturile pe o lună pentru 4 (patru) persoane??? Să spună tuturor cum a reușit! Pentru unii suma aceasta nu acoperă nici cheltuielile cu întreținerea către Asociația de proprietari (apă, gunoi, etc…) pentru 2 persoane. Din câte am observat familiile de refugiați au și zone preferate în fiecare oraș, preferă apartamente noi, spațioase, cu parcări de proprietate, etc… Primăriile și DASP-ul își fac treaba în orașele mari. Legea se poate schimba de la o lună la alta și având în vedere elita noastră politică, reprezentanții noștri plagiatori și competenți, schimbările unei legi sau altă OUG, poate lăsa pe stradă sute sau chiar mii de refugiați. 99% dintre cei care cazează refugiați sunt niște profitori??? Asta e realitatea ilustrată în presa noastră în care 99% dintre așa zișii „ziariști și redactori” sunt corupți de multă vreme… Nu am nimic cu ONG-uri care într-adevăr fac ceva bun pentru cei care sunt în situații grele.
Veniti la mine! Am o domnisoara intr-o garsonieră factura la gaze pe 1 lună 900 lei! Numai gaze…nu mai zic lumină, întretinere etc….Eu vă arat facturi și vorbiți și cu domnișoara să vă povestească exact cât consumă!
Unde sunt cele 3 surse?
Un articol mincinos și nedocumentat! V-a arătat facturile de 285 lei pentru 4 persoane?
O vrăjeală proastă!
Apropo. vine Poliția să verifice dacă sunt acolo!
Ar fi frumos sa va informati inainte sa publicati ceva, oamenii sunt usor de pacalit.
In „celelalte tari”, ucrainenilor li se da un ajutor de somaj, adica jumatatea unui salariu minim pe economie. Ca sa aiba bani de buzunar. Sunt cazati in centre de refugiati, sau locuinte sociale dupa cum sunt ele disponibile, fara posibilitatea de a face alegeri.
In tari ca Irlanda si Franta, proprietarii primesc DIRECT un fel de prima de la stat pentru cheltuieli. Banii aceia nu ajung la ucraineni. Pentru ca nu e dreptul lor, nu e tara lor.
Ne pare rau sa ii vedem cu un rucsacel in spinare, e adevarat! Dar sa nu uitam ca ei sunt refugiati in tara noastra, merita sa ajutam dupa cum putem si ne lasa inima, dar nu sa fim prosti.