AUDIO | O dezinformare, demontată. Doar 0,06% din refugiații ucraineni se încadrează la categoria „înstăriți”

Data:

spot_img

Una dintre cele mai toxice manipulări răspândită în România și în țările vecine după ce Rusia a invadat militar Ucraina este cea conform căreia refugiații ucraineni nu merită ajutați, pentru că TOȚI sunt înstăriți. Cei care au asimilat această dezinformare arată cu degetul spre mașinile scumpe cu număr de Ucraina, care au apărut pe șoselele noastre după 24 februarie 2022.

Mărturiile voluntarilor români și datele statistice pe care le-am obținut de la autorități dovedesc, însă, că este doar o minciună lansată de propaganda Kremlinului, o ticăloșie care lovește mai ales în femeile și copiii ucraineni alungați peste granițe de invadatorii ruși care le bombardează casele fără milă.

Scopul urmărit de propagandiști? Zdrobirea solidarității manifestate încă din primul moment de românii, moldovenii, polonezii, cehii, slovacii și ceilalți vecini care i-au primit cu brațele deschise pe ucrainenii oropsiți de „fratele mai mare de la Răsărit”.

„Când auzi pe cineva că invidiază mașina unui ucrainian, arată-i că nu are doar mașină scumpă, ci și vilă cu piscină…

Arată-i imaginile, sunt din zona orașului Bakhmut, de unde provin mulți dintre refugiații aflați în România.

Ce ziceți? Faceți schimb de mașini? Și de soartă!”, este ironia amară care însoțește 1 minut de imagini cutremurătoare postate la începutul acestei luni de Vasile Vlașin, președintele organizației „Părinți salvatori” și unul dintre cei mai activi dintre voluntarii români care i-au ajutat continuu pe ucraineni.

Vezi aici clipul video postat de Vasile Vlașin.

AUDIO Cum și cine fură banii alocați de România pentru refugiații ucraineni

Cum s-a răspândit dezinformarea în toată regiunea

Tentative de a sparge solidaritatea cu ucrainenii au existat din primele zile ale invaziei, mai întâi prin vehicularea unor mici neînțelegeri sau conflicte, lucru semnalat public în Republica Moldova chiar de către președintele statului, Maia Sandu.

„Asistăm la un efort concertat, organizat, de divizare a societății pe tema refugiaților. Acest lucru este inacceptabil și trebuie oprit. (…) Exploatarea și manipularea intenționată cu tensiunile dintre oameni, în condiții de război la hotarul țării, va fi penalizată conform legii”, declara, vineri, 4 martie 2022, președinta Maia Sandu în cadrul unui briefing, subliniind și că acumularea de capital politic prin exploatarea fricilor oamenilor înfricoșați de război este ilegitimă și josnică.

Patru luni mai târziu, AFP avertiza asupra faptului că dezinformarea privind averile refugiaților ucraineni traversase deja granițele europene.

„Din Varșovia la București, social media a fost invadată de imagini fără sursă precizată în care apar mașini de lux înmatriculate în Ucraina despre care diverși anonimi susțineau că ar aparține unor ucraineni ce stau la coadă pentru ajutor guvernamental.

Comentariile exprimă resentimentul și chiar furia față de politicienii care se presupune că îi ajută pe ucraineni în loc să ajute populația locală. Formulările online variază de la țară la țară, dar mesajul central este același: Ucrainenii iau «de la noi”», relata în iulie AFP, dând mai multe exemple din Cehia, Polonia și România.

„90% dintre cei  care ne trec granița sunt din clasa bogaților, a celor care își permit să dea mită 1.000 – 1.500 de euro vameșilor ucraineni ca să le permită trecerea”, susținea o postare pe Facebook în limba română menționată în cadrul articolului citat.

Datele statistice pe care PRESShub le-a obținut de la autoritățile române arată clar că marea majoritate a ucrainenilor care ne-au trecut granița nu sunt „din clasa bogaților” și ne ajută să facem lumină în acest caz.

Conform informațiilor obținute, doar 0,06% dintre cei aproape 3 milioane de ucraineni care au intrat în România în aceste 10 luni de război au avut asupra lor mai mult de 10.000 de euro, pragul de la care valorile trebuie declarate vameșilor.

Mai exact, IGPF ne-a transmis că în intervalul 24 februarie -7 decembrie:

  • au intrat în țară: peste 2.972.600 ucraineni / peste 653.900 minori*
  • au ieșit din țară: circa 2.874.500 ucraineni / circa 609.500 minori

*o persoană poate traversa de mai multe ori frontiera dus-întors.

Prin urmare, în România au rămas circa 90-100.000 de refugiați ucraineni, cam 45% dintre ei fiind minori.

Pe de altă parte, conform datelor pe care PRESShub le-a obținut de la Autoritatea Vamală Română, doar 1.843 de refugiați ucraineni au declarat la intrarea în România sume de cel puțin 10.000 de euro, așa cum prevăd normele Uniunii Europene și Codul Vamal, valoarea totală reprezentând echivalentul a 243.788.528 de euro.

De asemenea, au fost identificate doar „3 cazuri de nedeclarare a numerarului de către cetățeni ucraineni”, valoarea totală a sumelor identificate astfel de autoritățile române ridicându-se la 1.706.722 de euro, a mai transmis AVM la solicitarea PRESShub.

Într-adevăr, în luna martie polițiștii de frontieră și lucrătorii vamali de la punctul Albița au găsit într-o mașină înmatriculată în Ucraina ceasuri, bijuterii, genți, peste 1,6 milioane de dolari și peste 50.000 de euro. De asemenea, ProTV relata în luna mai despre un alt caz, în care polițiștii de frontieră au găsit în portierele unei mașini și între hainele aflate în ea 800.000 de dolari și peste 450.000 de euro.

Dar, totuși, vorbim despre 3 cazuri de nedeclarare și despre mai puțin de 2.000 de ucraineni care au intrat în România cu sume mari de bani, din totalul de aproape 3 milioane de refugiați care ne-au traversat țara.

Pe de altă parte, să nu uităm că ministrul Muncii ne anunța în octombrie că aproape 4.300 de cetățeni ucraineni deja se angajaseră și munceau în România, cei mai mulți în industria prelucrătoare, construcții, HoReCa și comerț.

În concluzie, o dezinformare urâtă, dar demontat bucată cu bucată înainte de a face tot răul dorit de mințile diabolice ale Kremlinului.

Vlad Gheorghe: Sunt linii de propagandă rusești, care au apărut încă de la început

Europarlamentarul Vlad Gheorghe, inițiatorul grupului „Uniți pentru Ucraina”, cel mai important grup de Facebook prin care refugiații ucraineni și voluntarii români se coordonează, este unul dintre cei care au sărit imediat în ajutorul oamenilor ce s-au adăpostit în România de războiul declanșat de Putin.

Iar convingerea sa este fermă: dezinformarea că ucrainenii sunt plini de bani și nu au nevoie de ajutor a fost lansată dinspre Moscova.

Foto: Facebook / Vlad Gheorghe

„Astea sunt niște linii de propagandă rusești, care au apărut încă de la început. Noi eram în vamă, și înghețam toți stând la propriu în vamă, toți voluntarii (dacă vă aduceți aminte, în martie la noi ningea anul acesta și era extrem de frig, și bătea vântul), iar propaganda rusească spunea «Uitați-vă cu ce mașini scumpe vin, uitați-vă ce bogați sunt!».

Să știți că mașinile alea scumpe erau singurele lucruri pe care le mai aveau mulți dintre oamenii ăia.

Mașinile lor (care majoritatea nici nu erau atât de scumpe, erau mașini normale) erau o problemă, pentru că trebuie întreținute și când nu mai ai niciun fel de venit, când toată viața ta a fost distrusă de bombe, nu mai contează ce fel de mașină ai, ba dimpotrivă, o mașină mai „bună” te poate încurca mai mult, pentru că nu mai ai din ce să o întreții.

Ascultă declarațiile complete date de Vlad Gheorghe

Aveau animalele de companie, aveau (cine a reușit să scoată) actele din casă și lucrurile de minimă necesitate pentru ca viața lor să poată continua. Totul era în mașinile alea, care erau burdușite, cu bagaje și cu oameni. Cu părinții în vârstă și fiecare cu tot ce a avut mai drag de salvat.

Eu personal am văzut noaptea imagini cu o oliță de copil pe bordul mașinii sau scăunele de copii mici tot așa (am și eu copii și știu cum arată un scaun de copil mic de câteva luni) acoperite, făcut un fel de baldachin deasupra scăunelului astfel încât copilul să nu își dea seama că este pe drum, că este într-o mașină care așteaptă la vamă.

Cam ăsta este răspunsul meu pentru aceste linii (de propagandă, n.red). Nu își dorește nimeni să fie în locul acelor oameni care tocmai pierduseră tot și nu voiau decât un pic de liniște și un pic de pace de la noi, de la români. Și mă bucur că am putut (noi românii, nu eu) să le oferim asta”, a explicat europarlamentarul pentru PRESShub.

Vlad Gheorghe ne-a prezentat și argumentele pe care se bazează atunci când susține că avem de-a face cu o acțiune de tip propagandistic.

„Eu vă spun din ce am tras eu concluzia. În primul rând, într-adevăr, am văzut că venea din mai multe zone (și din mai multe zone geografice, și din mai multe zone de informare).

În al doilea rând, pe social media se vede destul de ușor, mai ales dacă te pricepi și ești implicat (iar eu sunt foarte implicat în social media), ce răspândesc anumite conturi, care sunt foarte ușor de identificat ca fiind conturi false rusești.

Cum se vede un cont fals? Un cont fals are niște poze luate random de pe net și este 99% un cont de share-uri, adică nu face decât să preia. Și ce preia? Știrile de la Sputnik, știrile de pe alte conturi care sunt la fel de false ca acel cont. Și în momentul în care mai multe conturi de genul acesta îți lasă mesaje, comentarii, sau fac postări tot la fel cu aceste linii, e absolut evident ce se întâmplă.

Nu pot să cred fiecare a avut un cont anonim random și brusc toți acești oameni au avut aceeași idee, în același timp.

Citește și: Bani europeni pentru refugiați ucraineni. Ce riscă România din cauza abuzurilor

Nu. Alea sunt idei de propagandă. Și lucrul frumos la Facebook este că poți să te uiți și în istoricul acelor postări. Pentru că dacă ar fi una, nu ar fi așa ușor de identificat. Dar când vezi că sunt zeci de postări de-a lungul timpului într-o anumită linie, scrise toate la fel, asta înseamnă că este propagandă rusă. Iar aceste linii au venit fix pe acele conturi, fix în această formă și, din păcate, multă lume chiar a crezut, adică ele chiar au prins la unii oameni.

De asta și trebuie să explicăm, atât cum funcționează fake-news-ul, cât și cum se exprimă și ce se dorește prin această propagandă”, a subliniat Vlad Gheorghe.

Umanitate. Lacrimi. Orgoliu

De 10 luni Vasile Vlașin, președintele organizației „Părinți salvatori” și unul dintre cei mai activi dintre voluntarii români care i-au ajutat continuu pe ucraineni, îndrumă și cazează refugiați, așa că PRESShub l-a invitat să spună cum vede el lucrurile.

Ascultă declarațiile lui Vasile Vlașin.

„O situație care m-a marcat și încă uneori mă mai face să tresar și mă trezesc lăcrimând: pe la începutul lunii martie, o familie (tată, mamă și 3 copii) a intrat în cortul nostru, unde era căldură și ceai și mâncare și tot ce aveau nevoie pentru a-și căpăta puțină putere după tot stresul călătoriei. Doreau să ajungă în ceva țară.

Bani europeni pentru refugiații ucraineni: „O poartă largă pentru abuzuri și fraude”

Noi făceam transport gratuit atunci, facem și acum, spre toate destinațiile, în Europa și nu numai. După ce au mâncat și autocarul lor era gata să plece, am spus familiei «Gata, să mergem la autocar!» Văzând că sunt 5, am chemat câțiva voluntari să îi ajutăm la bagaje.

Am întrebat: «Unde sunt bagajele voastre?» Tatăl avea un rucsac și mama avea o pungă de 1 leu în mână. S-au uitat unul la altul, doamna a început să plângă și a zis: Nu avem alte bagaje.

Fiind atunci chiar la început, nu înțelegeam drama lor. Zic: «Dar cum ați venit fără bagaje?! Cum ați plecat de acasă fără bagaje, la un drum așa lung?!» Mi-au explicat că au plecat cu bagaje, fiecare a avut cât a putut duce – au avut 3-4 geamantane mari, niște genți mai mici, însă când au ajuns în gară în Kiev, era atât de multă lume, era atât de mare disperarea să prindă un loc într-un tren, nici nu știau unde merge trenul (se urcau în tren și apoi vedeau ei unde ajung) încât au abandonat bagajele pe care le-au avut pe peronul gării și s-au urcat în tren doar cu ce au reușit – doamna cu o pungă în brațe și domnul cu rucsacul în spate… Mă urmărește deseori imaginea acelei familii”, ne-a povestit Vasile Vlașin, cu vocea tremurândă.

Refugiații vin dintr-o țară care înainte de război era ca oricare alta: cu unii bogați și cu mulți cu venituri modeste

Cât despre retorica privind averile ucrainenilor, omul care ajută refugiați s-a arătat revoltat, și pe bună dreptate.

Ascultă declarațiile lui Vasile Vlașin.

„Într-adevăr, sunt printre ucraineni și persoane care au mașini scumpe, pentru că și refugiații sunt ca toți oamenii unei țări – sunt unii care au trecut cu milioane de euro cash, poate au fost 4-5-10, nu știu câți au fost aceștia, sunt unii care au mașini scumpe (depinde și ce înseamnă scump), poate au fost 1000-2000-5000, nu știu câți sunt.

Foto: Facebook / Vasile Vlașin

Dar sunt alții, zeci de mii sau sute de mii sau milioane, care au traversat România, oameni care au venit cu un rucsac, de multe ori cu o pungă de un leu, rareori cu câte un geamantan în care să aibă lucruri.

Imaginați-vă ce puteau să își înghesuie în geamantanul acela…

Eu, locuind în apropiere de frontieră, în prima zi de război m-am dus în frontieră, pentru că știam din experiențele altor situații similare că oamenii încearcă să își scape viața. Și atunci vor veni la graniță.

Încă mai am din prima zi de război oameni care au trecut frontiera, sunt în continuare găzduiți la mine.

Odată ce ai ajuns acolo și te-ai uitat în ochii acestor oameni nu mai poți să pleci și să le întorci spatele.

Acesta este motivul pentru care, din prima zi de război și în continuare, activitatea mea este în sprijinul acestor oameni. În primă fază am zis că mă voi ocupa și nu voi permite ca mame și copii să sufere. Iar cei care vor ajunge aici ne vom îngriji de ei.

Bineînțeles că odată ce ai ajuns acolo nu poți să te uiți în actul de identitate al cuiva și să îi spui «Ai depășit vârsta, nu mai ești copil» sau «Pe tine nu te putem considera mamă, fiindcă nu ai copiii cu tine».

Avem persoane vârstnice, de aproape 90 de ani, de care ne îngrijim încă din data de 2-3 martie. avem 4 familii de octogenari pe care îi avem în grijă.

Aici nu a mai fost vorba de nimic altceva, ci doar de umanitate. Și despre asta e vorba în continuare.

Dar, într-adevăr, cine n-a fost aici, cine n-a stat măcar 24 de ore în frontieră, nu poate să înțeleagă nici de ce facem noi asta și nici cât de mare este nevoia lor de ajutor”, a recunoscut Vasile Vlașin.

Refugiații ucraineni sunt dornici să muncească, să se întrețină

L-am rugat să precizeze la ce s-a referit atunci când ne-a spus că știa din experiența proprie că ucrainenii vor veni la graniță, iar exemplele date de el sunt impresionante.

„De fiecare dată când este un conflict undeva, civilii sunt îndemnați să își părăsească locuințele, zona de conflict, sau sunt obligați să facă asta. Eu am trăit cu poveștile bunicilor mei, care au fost evacuați atunci când linia frontului a ajuns la noi în Maramureș. Ca să nu mai vorbim că bunicul meu a fost prizonier de război și și-a petrecut 3 ani în Siberia, în lagăr.

Apoi, ca om foarte implicat în viața socială, am fost foarte atent la alte tipuri de conflicte. De exemplu, am fost în Africa și imediat după ce am plecat din Etiopia acolo a început un conflict armat între triburi.

La fel, populația civilă (aveam prieteni acolo, aveam colaboratori) părăsea zonele de conflict și încerca să își găsească adăpost, să își salveze viața, în țările învecinate, unde nu exista conflict. La acest gen de experiență anterioară mă refeream”, ne-a explicat acesta.

Pe de altă parte, Vasile Vlașin ne-a confirmat încă o dată că refugiații ucraineni sunt dornici să muncească, să se întrețină, adică nu vin aici ca ”să trăiască pe spinarea noastră”, așa cum susțin unii pe rețelele sociale.

„Să știți că, pe undeva, au un orgoliu, nu le place să fie ajutați, adică nu se simt bine văzându-se în situația asta pentru că ei nu au plecat de săraci, ei n-au plecat că n-aveau ce să mănânce, ei n-au venit aici ca să găsească un trai mai bun. Pur și simplu ei au plecat disperați, din nevoia de a-și salva viața, și evident că nu le place să depindă de ajutoare, vor să aibă independență.

Ăsta e motivul pentru care eu, de exemplu, le dau lor toți banii aceia din Programul 50-20, ca ei să se gospodărească, ei să își administreze banii singuri. Să nu depindă de cineva să le cumpere o pâine sau nu știu ce conserve, ci să poată ei face asta. Să știe că ăia sunt banii care li se cuvin lor și să poată ei să și-i gestioneze, să își cumpere ce mâncare vor…

(…) Ăsta e motivul pentru care, paralel cu activitatea pe care o avem în frontieră, am început să îi și ajutăm la modul corect să aibă spații de locuință și să beneficieze de toți banii aceia. Pentru că banii din program nu sunt ca să se îmbogățească românii, ci banii din program sunt pentru a avea ei cât de cât un minim de confort”, a subliniat președintele organizației „Părinți Salvatori”.

Urmăriți PressHUB și pe Google News!

Articol susţinut prin intermediul proiectului SCIENCE+, derulat de Free Press For Eastern Europe, prin care se urmăreşte facilitarea creării unei rețele unice pentru a împărtăși cele mai bune practici jurnalism în domeniul sănătății și jurnalismului științific, în șase țări din Europa Centrală și de Est: Cehia, Polonia, Ungaria, Slovacia, Bulgaria și România.

spot_imgspot_img
Camelia Badea
Camelia Badea
Camelia Badea este jurnalist. A activat la Realitatea TV între 2005 și 2007, ca editor baze de date și documentarist și a fost reporter la Ziare.com, din 2008 până în 2020. A fost senior editor și coordonator la Spotmedia. A mai lucrat la Institutul Român de Istorie Recentă, Centrul pentru Studii Politice şi Analiză Comparativă. A absolvit Facultatea de Matematică din cadrul Universității București.
5 COMENTARII
  1. O dezinformare, demontată de Presshub: Doar 0,06% din refugiaţii ucraineni se încadrează la categoria "înstăriţi" - Citeste-ma.ro O dezinformare, demontată de Presshub: Doar 0,06% din refugiaţii ucraineni se încadrează la categoria "înstăriţi" - Citeste-ma.ro

    […] Una dintre cele mai toxice manipulări răspândită în România şi în ţările vecine după ce Rusia a invadat militar Ucraina este cea conform căreia refugiaţii ucraineni nu merită ajutaţi, pentru ca TOŢI sunt înstăriţi. Cei care au asimilat această dezinformare arată cu degetul spre maşinile scumpe cu număr de Ucraina, care au apărut pe şoselele noastre după 24 februarie 2022, potrivit PressHub. […]

  2. […] Scopul urmărit de propagandiști? Zdrobirea solidarității manifestate încă din primul moment de românii, moldovenii, polonezii, cehii, slovacii și ceilalți vecini care i-au primit cu brațele deschise pe ucrainenii oropsiți de „fratele mai mare de la Răsărit”, scrie PressHub […]

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Distribuie articolul

spot_img

Știri de astăzi

Mai multe articole similare
Related

Alegeri prezidențiale 2024. Peste 190.000 de români au votat în Diaspora

Peste 190.000 de români din diaspora au votat în...

Ciucă, generalul lui Iohannis în voia lui Dumnezeu | Deutsche Welle

Nicolae Ciucă nu a reușit nici în campania electorală...

O zi până la primul tur de scrutin al alegerilor prezidențiale

România își va alege primii doi candidați dintre cei...

Alegeri prezidențiale 2024. Peste 48.000 de români au votat în Diaspora

Alegeri prezidențiale 2024. Peste 48.000 de români din diaspora...