Un monument de arhitectură din patrimoniul naţional moare sub privirile autorităţilor
Decebal Făgădău, primarul municipiului Constanţa, a anunţat, recent, că până la finalul lunii martie va fi cunoscut calendarul de restaurare a Cazinoului. Asta după ce constănţenii, dar nu numai îşi vor fi exprimat părerea, prin intermediul unui sondaj de opinie, cu privire la destinaţia pe care ar urma să o aibă clădirea-simbol a Constanţei la finalul restaurării. În vara anului 2017 s-au împlinit zece ani de când Cazinoul, monument de arhitectură, parte a patrimoniului naţional, inclus pe Lista Monumentelor Istorice, a fost lăsat în paragină. Un deceniu de când autorităţile locale şi centrale din mai multe guvernări şi legislaturi încearcă sau doar mimează salvarea uneia dintre puţinele clădiri istorice în stil Art Nouveau din România. Am vorbit cu primarul Constanţei despre soarta încă incertă a unei dintre cele mai frumoase clădiri din ţară.
Ordinul Arhitecţilor încearcă, de cinci ani, să strângă 200.000 de euro pentru salvarea Vilei Elena
Ordinul Arhitecţilor din România (OAR) - Filiala Teritorială Dobrogea achiziţiona, în 2012, în Constanţa, o clădire de la începutul secolului XX, situată pe bulevardul Ferdinand numărul 75. Este vorba despre Vila Elena, construită în 1923. Terenul cumpărat de OAR Dobrogea are 633 mp şi două corpuri de clădire, cu o suprafaţă la sol de 236 mp. Aflată pe unul dintre cele mai importante bulevarde la Constanţei, Vila Elena este, la ora actuală, o ruină. Înainte de a fi achiţionat de Ordinul Arhitecţilor, imobilul era considerat, în ultimii ani, de locatarii blocurilor A5 şi A6, situate în imediata sa apropiere, un adevărat focar de infecţie. Deşi au trecut cinci ani de când OAR Dobrogea a cumpărat terenul, respectiv Vila Elena, până în prezent clădirea nu a fost restaurată. Mai mult, nici nu există vreun semn că lucrările de restaurare vor fi demarate prea curând.
Peste 200 de lucrări de artă de patrimoniu din colecţia de la Topalu riscă să iasă din circuitul muzeal românesc. Un război de aproape...
Aproape un deceniu. De atât timp durează războiul în instanţă pentru colecţia de lucrări de la Muzeul „Dinu şi Sevasta Vintilă”, secţia din Topalu a Muzeului de Artă Constanţa. Este vorba despre 228 de lucrări de pictură, grafică şi sculptură. Sunt opere de artă semnate de Nicolae Tonitza, Nicolae Grigorescu, Ştefan Luchian, Alexandru Ciucurencu, Theodor Pallady, Gheorghe Petraşcu, Corneliu Baba, Octav Băncilă, Theodor Aman. Aşadar, o parte deosebit de importantă a artei plastice româneşti, lucrări clasate în categoria Tezaur a Patrimoniului Cultural Naţional Mobil. Lupta se duce între Mario Vintilă, urmaşul doctorului Gheorghe Vintilă, donatorul colecţiei de la Topalu, şi Muzeul de Artă Constanţa.
