Brîndușa Armanca

131 ARTICOLE
Ziaristă, scriitoare şi profesor universitar în jurnalism. A fost directoarea Institutului Cultural Român din Budapesta (2006-2012), calitate diplomatică în care a deținut președinția Uniunii Europene a Institutelor Culturale, EUNIC Hungary. A lucrat ca redactor în echipe prestigioase la Radio Europa liberă, la publicații ca Expres, Temesvári Új Szó, Orizont sau Ziua, unde a fost director coordonator editorial, precum și la TVR Timişoara, studio regional pe care l-a condus ca director timp de şase ani. Realizează rubrica Media culpa în revista „22” și continuă corespondențele la Radio Europa liberă. În afara sutelor de articole de presă, interviuri, emisiuni de radio şi televiziune care fac parte din viaţa unui jurnalist activ, a publicat volume de media și a realizat filme documentare recompensate cu premii naționale și internaționale, iar activitatea culturală cu Distincția Academiei Române și cu o înaltă distincție culturală a din partea ministrului culturii ungar pentru diplomație culturală. Este membră a Uniunii Scriitorilor și a numeroase organizații ca GDS, Societatea Timișoara, AZIR/AEJ, ECREA.

Despre Europa cu navetiștii din trenul Timișoara-Lugoj

Este vineri după prânz, în Gara de Nord din Timișoara încep să apară navetiștii grăbiți să prindă cursele spre satele din apropiere. Știm că...

Portret de parlamentar rătăcit între #Rezist Londra și AUR București

2020. Când am vorbit prima oară la telefon, Ciprian-Titi Stoica încă nu era confirmat ca deputat de Timiș. Candidase pe listele AUR în circumscripția...

Insecta Halep

Încă o știre de poveste a invadat ecranele și rețelele sociale: o insectă din familia flebotomilor descoperită de biologii români a primit numele Simonei...

Concurs european de selfie cu premii consistente pentru tineri

Un proiect euroregional incluzând cinci țări - Ungaria, Croația, Cehia, Slovacia și România -, coordonat de European House Budapesta sub genericul Meet the citizen...

„Casă de piatră…în cimitir” sau xenofobia de tomberon

Lor li se opune timid o majoritate devenită tăcută în fața agresivității manifestate anonim pe rețelele sociale sau prin manifestări „spontane” pe sub ferestrele „neamțului”, sau la manifestări culturale „neortodoxe”. Iar când aceste voci sunt stimulate de fostul primar, neîmpăcat cu înfrângerea, limbajul urii riscă să devină fenomen. 

Ultima oră

spot_img