Autografele unor personalități legionare sunt incluse într-o expoziție prezentată la Biblioteca Județeană din Prahova, arată Institutul National pentru Studierea Holocaustului din Romania „Elie Wiesel” (INSHREW).
„Biblioteca județeană «Nicolae Iorga» din Ploiești prezintă în aceste zile o expoziție despre autografe și dedicații pe care le deține.
În mesajul de promovare a evenimentului se afirmă că Radu Gyr a fost arestat în 1945 «pentru vina de a fi ziarist», iar despre Mircea Vulcănescu aceeași expoziție transmite trecătorilor că el este o victimă a represiunii comuniste… deși o frază mai devreme enunță faptul că este condamnat pentru crime de război”, avertizează INSHREW.
Nu este singurul caz de acest fel.
„Muzeul Cărții și Exilului Românesc de la Craiova a ales să ascundă sub covor statutul de criminal de război pe care îl are Vintilă Horia”, arată institutul.
Autografele unor personalități legionare. De ce este nevoie de ateliere împotriva negării Holocaustului
Modul în care unele instituții publice se raportează la criminalii de război a ajuns să distorsioneze realitatea pentru societatea românească.
Din acest motiv,International Holocaust Remembrance Alliance – IHRA, în parteneriat cu Institutul National pentru Studierea Holocaustului din Romania „Elie Wiesel”, a organizat miercuri și joi ateliere pentru cadre didactice, dar și pentru membrii ai societății civile.
Distorsionarea realității este o formă de manipulare
Nicolae Drăgușin, cercetător științific la INSHREW și cel care s-a ocupat de coordonarea acestei campanii, a explicat pentru PRESShub că deși numărul celor care neagă integral Holocaustul este redus în România, antisemitismul rămâne o problemă actuală.
„Negaționiștii nu sunt atât de mulți. În schimb, distorsionarea realității istorice este o formă foarte subtilă.
Ia foarte multe chipuri și apare în situații în care nu te aștepți și în forme la care nu te aștepți, dar care nu neagă brutal realitatea istorică, o relativizează, o minimalizează, face comparații nesustenabile.
Adică se compară mere cu pere, să zicem, deși cum să spun, acestea au măcar aceeași categorie, fructe.
Nu pot să compari mere cu clădiri, să zicem. Însă aceste situații au și un potențial manipulator extraordinar de mare”, a explicat Nicolae Drăgușin.
Pentru a combate distorsionarea, este nevoie de o cunoaștere istorică, nu doar de o sensibilitate la prezent.
„Aici este importantă educația , ca să identifici cazurile de distorsionare și totodată să creezi o contranarațiune”.
Cercetătorul a explicat și de ce este important ca profesorii să ia parte la astfel de ateliere prin care să înțeleagă cum se pot combate formele de distorsionare.
„Cele două organizații care au făcut posibil acest proiect au în atenția lor în primul rând, cadre didactice. Noi avem o dimensiune educativă și plecăm de la premisa că educația reprezintă cel mai bun instrument prin care pot fi combătute negaționismul, dar și toate formele de distorsionare.
Toate lucrurile astea nu pot fi perfecționate decât prin metodele și pe baza curriculumului educativ. Nu în ultimul rând, anul acesta, începând de anul acesta există și primele manuale de istoria evreilor și a Holocaustului”.
Ce fac atelieriele împotriva negării Holocaustului
Atelierele sunt compuse atât dintr-o parte teoretică, cât și dintr-una practică. Astfel se va evidenția multitudinea de tipuri de distorsionare a evenimentelor istorice din timpul celui de Al Doilea Război Mondial.
„Structura programului de formare este una care îmbină prelegerea teoretică cu aplicațiile practice. Aplicații practice ilustrează multitudine a formelor de distorsionare a Holocaustului”, a precizat Nicolae Drăgușin pentru PRESShub.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
