Preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Hunedoara, Laurenţiu Nistor, şi-a manifestat dorinţa ca şi capitala Daciei Romane, Ulpia Traiana Sarmizegetusa, să fie introdusă pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO, el menţionând, miercuri, că în acest fel monumentul istoric ar putea beneficia de un statut privilegiat, după modelul cetăţilor dacice din Munţii Orăştiei.
„Dorinţa noastră este ca şi fosta capitală a provinciei romane Dacia, Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa, ale cărei ruine se află în Ţara Haţegului, să fie inclusă pe această listă. Ar fi o recunoaştere nesperată, dar şi un motiv de mare mândrie pentru noi.
De asemenea, bisericile de piatră din această zonă, cărora li se alătura biserica de la Gurasada, sunt monumente importante ale arhitecturii medievale, care vorbesc despre priceperea meşterilor şi despre existenţa unui anumit grad de civilizaţie al comunităţilor de aici”, a arătat preşedintele CJ Hunedoara, într-un mesaj cu ocazia Zilei Patrimoniului Mondial UNESCO.
El a adăugat că includerea cetăţilor dacice din Munţii Orăştiei pe Lista UNESCO, în anul 1999, le-a conferit acestora un statut privilegiat, valoare şi vizibilitate în ţară şi în lume.
„Cetăţile Sarmizegetusa Regia – fosta capitală a Regatului Dac condus de Decebal, Costeşti-Cetăţuie, Costeşti-Blidaru, Luncani-Piatra Roşie, Băniţa şi Căpâlna, construite în tehnica murus dacicus, dar şi misterele care le înconjoară, stârnesc, deopotrivă, interesul cercetătorilor şi vizitatorilor.
Ruinele complexului fortificat din Munţii Orăştiei oferă imaginea unei civilizaţii înfloritoare şi dezvoltate. Acesta este şi motivul pentru care CJ Hunedoara derulează o serie de proiecte de restaurare şi punere în valoare a cetăţilor dacice de pe teritoriul judeţului nostru, în special a sitului de la Sarmizegetusa Regia”, a precizat Nistor, citat de Agerpres.
Situl Sarmizegetusa Regia se află în administrarea CJ Hunedoara din anul 2013, are un regulament propriu, cu trasee de vizitare bine puse la punct şi cu toate facilităţile necesare celor care vin să descopere istoria locului. Din anul 2020, în administrarea CJ Hunedoara au intrat şi celelalte cetăţi dacice, pentru care se au în vedere proiecte de punere în valoare.
„Ne bucură, totodată, faptul că partenerii noştri de la Geoparcul Internaţional UNESCO Ţara Haţegului îşi aşteaptă reconfirmarea pentru menţinerea în Programul UNESCO pentru Geoştiinţe şi Geoparcuri. Au toate motivele să rămână în acest program, pentru tot efortul de promovare a zonei Ţării Haţegului, a trecutului său geologic, prin susţinerea cercetărilor ştiinţifice, toate cu scopul dezvoltării durabile a comunităţilor din această zonă.
Citește și: Incidentul din Polonia: cum se poate apăra România
Îi aşteptăm cu interes şi pe cei de la Parcul Naţional Retezat să reintre în programul UNESCO dedicat lor, pentru a realiza cât mai multe proiecte comune”, a mai arătat preşedintele CJ Hunedoara.
Totodată, în judeţul Hunedoara se derulează Programul „Tezaur Uman Viu”, iniţiat de UNESCO şi continuat de Ministerul Culturii, patru personalităţi primind titlul de „Tezaur Uman Viu”: taragotistul Pera Bulz, în 2012, meşterul în prelucrarea lemnului şi metalului, Mircea Lac, în 2018, rapsodul popular Cosana Vinca, în 2021, şi olarul Petru Borza, în 2022.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
(Sursa foto: mcdr.ro)
