Descoperirea din urmă cu o săptămână de către o echipă mixtă de arheologi din Botoşani şi Iaşi a unui nou schelet din perioada Epocii Bronzului, circa 3.000 de ani î.Hr., a readus în discuţie faptul că zona Moldovei a fost dintotdeauna o oprire semnificativă pe „o mare autostradă” în sensul migraţiilor care au format popoarele europene de astăzi. Am discutat cu conf.dr. Neculai Bolohan, directorul Muzeului Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi (UAIC), specialist în arheologie, despre ce ne pot spune aceste descoperiri de schelete de acum peste 5.000 de ani şi ce mai putem învăţa astăzi din studiul acestor rămăşite.
Primul pas la o astfel de descoperire, a explicat specialistul, este ca cercetătorii să analizeze mormântul în care au fost găsite rămăşiţele, pentru a se identifica diferite rituri mortuare ce au fost utilizate. Ulterior, analizând scheletul, se poate identifica poate cauza morţii şi vârsta la care aceasta s-a produs. Cu tehnologii mai moderne se pot data cu exactitate mai mare rămăşiţele, pentru a putea înţelege mai clar cum s-au derulat migraţiile din perioada de-acum 3.000 de ani î.Hr. în regiunea noastră.
Citește și: Primăria Iași, pe cale să rateze încă un proiect important cu bani UE
„Cercetări de această natură se desfăşoară de mult timp în zona Moldovei – după al Doilea Război Mondial au fost marile şantiere dedicate asanărilor, îmbunătăţirilor funciare. A fost o echipă de arheologi din Iaşi, Bucureşti, cercetători de la universitate, şi au început să se înregistreze tumulii mortuari identificaţi acolo, construcţiile funerare, care în Moldova pot fi atribuite pentru două perioade, fie pentru debutul Epocii Bronzului, fie pentru secolele V – III”, a declarat conf.dr. Neculai Bolohan.
Continuarea, în Ziarul de Iași!
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
FOTO: Scheletul păstrează urme de ocru roşu pentru a sublinia un rit legat de renaştere. Sursa foto: Adela Kovacs / Muzeul Judeţean Botoşani
