Proiectul A7 este, la ora actuală, mai matur decât A8. Deja s-au semnat şi se semnează contracte de construcţie pe mai multe dintre sectoare. Însă vectorul construcţiei acestei autostrăzi, numite şi „a Moldovei”, e unul dinspre Bucureşti către regiunea noastră, fapt care va avea un impact negativ asupra coeziunii regionale a Moldovei.
Decalajul actual de maturitate se va reflecta şi într-un decalaj al dării în exploatare a celor două autostrăzi. A7 fără A8 (mă refer doar la legătura Iaşului cu A7 – relaţie foarte importantă la nivelul Moldovei, pe care se vor drena principalele fluxuri ce accesează serviciile regionale) va însemna pentru Moldova ceva mai rău decât un cutremur de 9/Richter.
Vineri, 2 septembrie, a avut loc o nouă întâlnire la Prefectura judeţului Iaşi, a patra din seria şedinţelor de progres ce vizează autostrăzile regiunii noastre. Cam aceeaşi actori (autorităţi, specialişti, reprezentanţi ai CNAIR, membri ai asociaţiilor ÎpA8 şi MDM), poate ceva mai puţini ca altădată, din motive obiective – raliul de la Râpa Galbenă, printre altele – ce au îngreunat simţitor practicarea distanţelor la Iaşi, iar o parte dintre prezenţele obişnuite, pregătindu-se pentru semnarea contractului pentru primul tronson A7 ce atinge teritoriul Moldovei apusene, ce ar fi trebuit să aibă loc în aceeaşi zi la Focşani, nu şi-au anunţat prezenţa.
Contractul nu a fost semnat, din motive, de asemenea, obiective, acţiunea fiind amânată pentru ziua de 6 septembrie.
Mai mult ca niciodată în această serie de întâlniri, am avut senzaţia de rutină. Aceleaşi tehnicalităţi, de la studiile geo, la acordurile de mediu şi programarea lor într-un timp limitat, cumva neprietenos cu proiectele segmentelor Autostrăzii A8.
Funeraliile Reginei Elisabeta a II-a. Ce se întâmplă în următoarele 10 zile
Cam despre asta s-a discutat vineri la „şedinţa de progres”, ce a lăsat impresia că proiectul A8 se află într-o întârziere cronicizată: avem câteva repere pentru autorizaţiile de mediu, dar nu foarte fixate în timp, cei de la CNAIR încă şovăie între profilul de autostradă sau cel de drum expres pentru segmentul relaţiei rutiere rapide ce va forma centura nordică a Iaşului, başca, nici nu ştim care-i va fi traseul. Iar centura nu e o parte neînsemnată a A8!
Cică puţinătatea traficului calculat pentru centura nordică, conform unui algoritm, ar fi vinovată de ezitarea între cele două categorii de profile. Înainte de toate, e contraintuitiv faptul că o autostradă, ajungând în dreptul celei mai mari aglomeraţii urbane de pe traseul său, să se transforme brusc într-un drum expres, categorie inferioară, din perspectiva captării traficului.
Continuarea în ZIARUL DE IAȘI.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
