La ce vă gândiți când auziți despre infecții nozocomiale ori germeni rezistenți antibiotice? Este întrebarea lansată pe pagina de Facebook Ro Vaccinare de Institutul de Pneumoftiziologie Marius Nasta.
La cum se văd lucrurile acum, aceste cuvinte vor fi des întâlnite în vocabularul comun pentru că inacțiunea specifică acestei perioade dacă vorbim de accesul larg la antibiotice al populației va duce la reacțiune din partea germenilor.
„Era antibioticelor începe în 1928 când Fleming Alexander descoperă penicilina. Utilizarea antibioticelor și introducerea vaccinurilor a dus la creșterea speranței de viață și a scăzut mortalitatea infantilă.
Probabil că și cu 100 de ani în urma, medicii având antibiotice și vaccin au sperat că lupta împotriva infecțiilor va deveni una ușor de dus. Azi constatăm că utilizarea antibioticelor poate duce la apariția de germeni rezistenți la antibiotice, pentru că bacteriile dezvoltă mutații genetice care fac ineficiente antibioticele”, se arată în postare.
„În România, indicația de antibiotic în COVID-19 a fost transmisă inclusiv prin social-media”
Organizația Mondială a Sănătății a declarat unii agenți patogeni (ca urmare a nivelurilor de rezistență și a semnificației clinice) prioritari pentru cercetare în vederea găsirii de noi soluții terapeutice. Aceștia sunt: „ESKAPE”E: Enterococcus faecium, S: Staphylococcus aureus sau Stenotrophomonas maltophilia,K: Klebsiella pneumoniae sau C: Clostridium difficile, A: Acinetobacter, P: Pseudomonas aeruginosa, E: Enterobacteriaceae.
„Factorii care favorizează rezistența la antibiotice: utilizarea inadecvată a antibioticelor; utilizarea abuzivă se referă la consumul inutil și excesiv; prescrierea inadecvată; automedicație; utilizarea neglijentă; dozarea incorectă.Pandemia COVID-19 a dus la sumarea tuturor acestor factori care favorizează apariția rezistenței la antibiotice. Cu toții știm că în România, indicația de antibiotic în COVID-19 a fost transmisă inclusiv prin social-media… sunt milioane de români care au utilizat antibiotice fără rețetă și cel mai probabil fără un beneficiu.
Câte ne va costa această lipsa de control a prescripției de antibiotic în pandemie? Mult! Foarte mult! Ne va costa vieți și bani. Vieți… pentru că infecția cu germenii rezistenți crește mortalitatea. Banii… pentru că durata de spitalizare crește de la o medie de 19 zile, la 67 zile, pentru un pacient infectat cu gemeni rezistenți internat în ATI”, se mai arată în avertismentul Institutului de Pneumoftiziologie Marius Nasta.
Ce facem? Mai corect, ce ar trebui să facem? Răspunsul pe care-l dă tot Institutul este ACȚIUNE:
„Potrivit lui O’Neill, costul acțiunii globale pentru lupta împotriva antibiorezistenței este de până la 40 de miliarde de dolari pentru următorii ani… Puțin, în comparație cu cele 100 de trilioane de dolari estimate ca fiind costuri ale inacțiunii./Jim O’Neill. Review on antimicrobial resistance. Tackling drug-resistant infections globally: final report and recommendations 2019”.
Aproape 20.000 de noi cazuri Covid-19. A crescut numărul pacienților internați la ATI (presshub.ro)
