Avertisment de la Chișinău. Decizia Curții Constituționale de a anula alegerile prezidențiale va fi urmată aproape inevitabil de proteste ale susținătorilor lui Călin Georgescu, care ar putea fi infiltrate de provocatori plătiți să destabilizeze, iar propaganda rusească va încerca să prezinte România ca o țară instabilă, dominată de „dictatura” elitei pro-occidentale, avertizează de la Chișinău expertul WatchDog Andrei Curăraru.
WatchDog a monitorizat mecanismele propagandei și ale războiului hibrid ale Rusiei care a încercat să deturneze referendumul pro-UE și alegerile prezidențiale din Republica Moldova din octombrie și noiembrie acest an. Ingerințele Moscovei au implicat dezinformare și cumpărarea de alegători prin intermediul unei rețele coordonate de oligarhul Ilan Șor prin mesageria rusească Telegram, dar și pregătirea unor proteste violente.
După ce a analizat cum a acționat Rusia în cazul Republicii Moldova, Andrei Curarău spune într-o postare pe Facebook că „riscurile unor proteste în România nu sunt deloc neglijabile”, pentru că cel mai probabil acestea vor fi infiltrate de agitatori plătiți, pregătiți să escaladeze violențele pentru a crea imaginea unui stat în haos. „Iar narațiunile promovate de rețelele de propagandă vor alimenta diviziuni profunde în societate, polarizând și mai mult opinia publică”. Astfel de acțiuni nu doar că destabilizează pe termen scurt, dar pot afecta credibilitatea României în fața partenerilor internaționali, punând la îndoială reziliența sa democratică.
Expertul spune că anularea alegerilor nu rezolvă problema de fond: vulnerabilitatea sistemului democratic românesc în fața atacurilor externe. Pentru a face ordine, autoritățile române trebuie să deschidă rapid dosare penale pentru a investiga sursele care au finanțat ilegal campania lui Georgescu, identificând rețelele de intermediari și eventualele complicități interne. Anchetele trebuie să vizeze mecanismele de propagare a dezinformării, inclusiv utilizarea conturilor false, și să urmărească legătura acestora cu rețelele coordonate de Kremlin. Fără o sancționare clară a celor implicați, vulnerabilitatea procesului electoral va rămâne neschimbată”, susține Andrei Curăraru.
„Acest episod arată cât de sofisticate au devenit metodele Kremlinului. Dacă România și Moldova nu își coordonează eforturile, aceste atacuri riscă să devină regula, nu excepția”, spune expertul.
Reacție furioasă a exponenților Moscovei care orchestrau destabilizări la Chișinău
La scurt timp după anunțul CCR presa rusă a publicat o reacție în apărarea lui Călin Georgescu a oligarhului fugar la Moscova Ilan Șor, care coordonează rețeaua de interferență rusească în Republica Moldova. Anume acesta ar fi stat în spatele protestelor violente planificate de Moscova la Chișinău. Poliția moldovenească anunța că zeci sau chiar sute de persoane au fost antrenate în tabere militare de lângă Moscova, dar și în Serbia, pentru a ataca clădiri guvernamentale și a provoca violențe la proteste.
Ilan Șor a publicat un mesaj în susținerea lui Călin Georgescu în care condamnă decizia CCR ca fiind nedemocratică „Dacă ești împotriva NATO, împotriva asistenței pentru Ucraina, pentru parteneriatul cu Federația Rusă și suveranitatea țării – nu ai șanse să fii ales. Este ceea ce i s-a întâmplat lui Călin Georgescu”, a scris Șor pe mesageria Telegram. „La naiba! Ce fel de „apărare a democrației și supremație a legii” este asta? Nu este decât un paravan pentru idioți. S-a terminat cu democrația. Este un cadavru. Rămâne doar să fie îngropată”, mai scrie oligarhul condamnat la 15 ani de închisoare în Republica Moldova.
Alegători la Chișinău: Noi am simțit mereu pe pielea noastră ce însemnă Rusia
„Nu mi-am imaginat niciodată că Putin va ajunge și în România”, spune Raisa Armașu, o pensionară care a votat vineri la prânz, înainte de anularea alegerilor, la una din secțiile deschise la Liceul Spiru Haret din Chișinău, capitala Republicii Moldova.
„Copiii mei sunt stabiliți la București, iar eu am venit să susțin cursul spre Europa al României. Pentru noi, cei din Republica Moldova, ar fi un pericol foarte mare dacă România ar devia de la acest curs, am cădea din nou sub influența Rusiei”, spune pensionara care mărturisește că urmărește cu atenție dezbaterile de la televiziunile din România. „Acolo Rusia a acționat exact la fel ca în Moldova. Noi am reușit să ne apărăm viitorul, dar România are nevoie acum de ajutorul nostru. Oamenii acolo au votat așa pentru că sunt dezamăgiți de partidele de la guvernare, dar sper că acum au înțeles care este pericolul”.
La primul tur din cei aproape 81 de mii de votați din Republica Moldova 56,65% au votat cu Elena Lasconi și 20% cu Nicolae Ciucă. Marcel Ciolacu s-a plasat pe locul trei cu 6,9%, urmat de Mircea Geoană și George Simion. Călin Georgescu nu a intrat în top cinci.
„Noi aici înțelegem mult mai bine ce înseamnă pericolul rusesc și înțelegem care sunt tezele propagandei, pentru că trăim practic cu Rusia la hotar și am văzut cum Kremlinul a încercat să deturneze alegerile noastre”, îmi spun Tatiana și Nadejda, alte două votante cu care am vorbit la secția de votare. „Românii trăiesc în UE și au fost până acum mult mai protejați de aceste influențe nocive, ei nu știu ce însemnă pericolul rusesc. Noi am simțit mereu pe pielea noastră ce însemnă Rusia, mai ales în ultimii doi ani de când Kremlinul a declanșat războiul în Ucraina”.
Moldova a fost puternic afectată de războiul de la hotarul său estic, prin valuri masive de refugiați, creșterea inflației la peste 30% în 2022, scădere economică și șantaj energetic constant.
„Noi simțim permanent pericolul din est, avem și armata a 14-a rusească în Transnistria care nicidecum nu vrea să plece. România și UE sunt speranța și protecția noastră”, spune pensionara Raisa Armașu.
Cum a încercat Rusia să deturneze alegerile în Moldova
Cu doar câteva săptămâni mai devreme, pe 20 octombrie și 4 noiembrie, cetățenii Republicii Moldova și-au apărat propriul viitor european într-un referendum pro-UE trecut la mustață cu 50,4% și alegeri prezidențiale câștigate de Maia Sandu în fața exponentului forțelor pro-Kremlin. Numeroasa diaspora moldovenească a fost în ambele cazuri cea care a înclinat balanța votând în proporție de peste 80% în favoarea UE și a Maiei Sandu.
Presiunea Rusiei pentru a deturna acest scrutin a fost fără precedent – pe lângă clasica dezinformare prin intermediul social media, Rusia a plătit direct cu câte 100 de euro lunar alegători pentru a vota anti-UE. Proporțiile ingerințelor sunt amețitoare – o rețea de peste 150 de mii de alegători plătiți, cam 10% dintre cei care votează, iar suma totală cheltuită de Kremlin pentru aceste alegeri ar fi între 100 și 200 milioane de euro.
„Putin a acționat în România aproape ca în Republica Moldova, prin dezinformare și politicieni pe care îi controlează”, constată pensionara Raisa Armașu, în discuția noastră din fața secției de votare de la Chișinău.
Cum a acționat Chișinăul pentru a crește reziliența cetățenilor în raport cu ingerința rusească?
De la bun început, autoritățile de la Chișinău au gestionat agresiunea hibridă a Rusiei total diferit decât a făcut-o Bucureștiul. Poate și pentru că având Rusia mereu „sub coastă” au știut că strategia de a ignora problema în speranța că aceasta va dispărea de la sine nu funcționează în cazul rușilor. Cea mai bună protecție a unui stat este cetățeanul informat și imun la dezinformare.
Încă în martie, cu 8 luni înainte de alegeri, Serviciul de Informații și Securitate a făcut o conferință de presă în care a anunțat că Rusia a început o acțiune de destabilizare a țării și de deturnare a alegerilor și a vectorului european. Maia Sandu a vorbit tot în martie, spunând că „Rusia a pus gând rău Republicii Moldova” și a repetat avertismentul la fiecare ieșire publică sau forum internațional.
Guvernul a dezmințit aproape zilnic dezinformări și falsuri – începând cu anunțuri de înrolare în legiunea franceză, documente false prin care Comisia Europeană ar refuza să sprijine agricultorii moldoveni și ar impune cote LGBTI în școli și instituții publice și mergând până la narațiuni anecdotice, dar eficiente, precum că UE ar interzice crucile în cimitire, găinile din ogradă și mai mult de trei câini pe lângă casă.
Poliția a confiscat sume importante, a operat arestări și a deconspirat rețele criminale. Doar într-un singur episod a confiscat peste 1 milion de euro de la pasagerii unei curse care veneau de la Moscova cu bani cash pentru cumpărarea alegătorilor.
De fiecare dată, autoritățile au îndemnat oamenii la discernământ și gândire critică.
Aceste avertismente erau tratate de o parte a societății cu ironie și zeflemea, iar opoziția pro-rusă acuza puterea că invocând pericolul „tancului rusesc” deturnează atenția de la eșecurile guvernării. Doar că în final, aceste avertizări i-au făcut pe oameni mai atenți la avalanșa de falsuri și au securizat la alegeri vectorul pro-european al țării.
Iar ministrul de Externe Mihai Popșoi a lansat încă acum câteva luni un avertisment care nu pare să fi fost auzit în Occident: Rusia testează în Republica Moldova tehnologii noi de deturnare a alegerilor pe care le va aplica ulterior și în democrațiile din vest.
Un rol important în eșecul pe moment al strategiei Rusiei în Moldova l-au avut presa și societatea civilă, care și-au făcut o sarcină permanentă din monitorizarea și combaterea propagandei. Doua investigații jurnalistice ale echipei Ziarului de Gardă au arătat cu imagini, personaje de Caragiale și dialoguri savuroase cum funcționează rețeaua Șor. Acestea au fost difuzate de toate televiziunile din țară și au convins oamenii că lucrurile despre care avertizau autoritățile sunt reale.
„În acest moment, Republica Moldova este profesorul de democrație al României”, a declarat la recentul Forum Mass Media de la Chișinău jurnalistul Lucian Mândruță.
Dar Republica Moldova mai are de trecut un hop important în obiectivul său de a deveni membră a UE în 2030, un test dramatic și determinant pentru viitorul ei – alegerile parlamentare de la mijlocul anului viitor. Moscova nu va avea scrupule în a folosi tot ce are la îndemână pentru a obține o majoritate parlamentară în viitorul legislativ de la Chișinău și a face din Moldova o enclavă anti-UE și anti-Ucraina. Un context în care pentru Republica Moldova este vital ca România să rămână pe traiectoria democratică și europeană.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
(FOTO: Inquam Photos / Octav Ganea)
