Avocatul General al CJUE susține că legea europeană nu permite unei țări să refuze extrădarea unui fugar în România numai pentru motivul că procesul‑verbal în care s‑a consemnat depunerea jurământului de către un judecător care a participat la condamnare nu mai poate fi găsit. Acesta a fost un motiv des invocat de avocații unor condamnați pentru a anula diverse condamnări în căi extraordinare de atac.
Astăzi, avocatul general a prezentat concluziile în faţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) cu privire la un set de întrebări transmise Curții de către judecătorii Curții de Apel Brașov, la cererea DNA Brașov, în dosarul extrădării lui Paul de România, condamnat în România și reținut inițial în Franța.
Una dintre chestiunile ridicate solicita să se stabilească dacă neregularități legate de depunerea jurământului de către judecătorii care au pronunțat o hotărâre penală de condamnare permit unei autorități judiciare de executare să refuze executarea unui mandat european de arestare.
Ce spune avocatul
Avocata Juliane Kokott a arătat în ședință publică faptul că „articolul 1 alineatul (3) din Decizia‑cadru 2002/584 și articolul 47 al doilea paragraf din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene nu permit autorității judiciare de executare să refuze predarea unei persoane condamnate în scopul executării unei pedepse cu închisoarea aplicate în România numai pentru motivul că procesul‑verbal în care s‑a consemnat depunerea jurământului de către un judecător care a participat la condamnare nu mai poate fi găsit, iar o altă judecătoare care a făcut parte din completul de judecată a depus jurământul în calitate de procuror”.
Potrivit cutumei, concluziile avocatului general sunt înșușite de judecătorii CJUE care urmează să se pronunțe în scurt timp în această chestiune.
Asta însemnă că această apărare a inculpaților nu are nicio șansă de izbândă, chiar dacă se fac presiuni mari pentru ca instanța supremă să anuleze multe dosare mediatizate. Lipsa procesului verbal al depunerii jurământului de către un judecător, sau depunerea jurământului ca procuror care ulterior a devenit judecător au fost pretextele invocate de avocați pentru a anula deciziile definitive din dosarul Ferma Băneasa unde au fost condamnați mai mulți inculpați dispăruți ulterior din țară.
Noua metodă de a face scăpați infractorii
Noua găselniță constă în a verifica dacă judecatorii au depus juramântul la intrarea în profesie. Verificarea îi vizează în special pe judecătorii cu mare vechime, care nu răspund la ordinele dictate politic sau de către șefii de instanțe. Prin această strategie se urmărește anularea hotărârilor pronunțate de acești magistrați.
Cei mai vocali susținători ai acestei chichițe avocățești au fost afaceriștii Beny Steinmetz și Tal Silberstein, precum si avocatul Robert Roșu, dar și alte persoane trimise în judecată în dosarul Ferma Băneasa.
Aceste acțiuni cu mare trecere pe lângă unii judecători promovați în ultima vreme pe funcții înalte au originea în anul 2017, când fostul procuror general Augustin Lazăr a vorbit despre „grupul de acțiune pivot” care atacă sistemul judiciar. „La inceputul anului 2017, grupul de acțiune pivot care a gestionat proiectul „Marțea neagră”, din decembrie 2013 , a lansat un nou proiect contra justitiei. Acesta avea două componente, cu un scop comun: de modificare a legilor justiției și a codurilor penale astfel încât politicienii interesați să fie absolviți de răspundere penală prin blocarea anchetelor și a proceselor în curs, precum și prin înlăturarea executării pedepselor deja aplicate pentru fapte de corupție”, a spus Lazar într-un interviu pentru Newsweek.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
