Axa București-Chișinău: poate fi securizat votul? | Analiză Deutsche Welle

Data:

spot_img

România urmează o strategie imperturbabilă de apropiere în regim de urgență de Republica Moldova. De aceea referendumul pentru aderarea la UE și prezidențialele de duminică sunt atât de importante. O analiză de Sabina Fati.

Din 2021, guvernul român a înființat Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova, iar integrarea europeană a republicii de peste Prut este unul dintre obiectivele de politică externă ale României.

Există un interes declarat pentru sprijinirea Republicii Moldova pe drumul ei spre UE și se pot vedea o serie de gesturi de susținere pe care oficialii români le fac în instituțiile de la Bruxelles, Strasbourg și în marile cancelarii de pe continent. Ceea ce lipsește însă pe axa București-Chișinău sunt banii și participarea efectivă a statului român pentru ajutorarea moldovenilor aflați într-un număr mare în pragul sărăciei, fiindcă ei sunt cei mai ușor de atras în sfera de influență rusească.

Citește și: Reportaj în gările din România. Ați fost vreodată-n gară-n Filiași?

Din ultimul Raport al Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova rezultă că, în 2023, România a finanțat 90 de proiecte cu un buget total de 20 de milioane de lei, adică 4 milioane de euro. Aproape jumătate din acest buget a fost distribuit în 41 de proiecte referitoare la „dezvoltarea și afirmarea identității etnice, culturale, religioase și lingvistice românești din R. Moldova”. 8% din banii alocați au fost dați pentru „promovarea României și a valorilor românești din R. Moldova, prin sprijinirea mass-media de expresie românească”. Alți 7,5% pentru „păstrarea identității spirituale și respectarea libertății religioase din Republica Moldova”. Altfel spus, această sumă a fost trimisă dincolo de Prut pentru propagandă și poate că banii au fost folosiți și pentru contracararea mesajelor transmise de Moscova.

Rezultatul referendumului privind aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, care are loc duminică odată cu prezidențialele, ar putea fi o unitate de măsură pentru banii investiți de România în presă sau în Biserica Ortodoxă afiliată la Patriarhia Română.

Continuarea, în Deutsche Welle

Citește și: Exclusiv. Caroline Fernolend, Marele Premiu Europa Nostra: „Visul meu este ca autoritățile să-și asume faptul că de mulți ani ONG-urile din România identifică și suplinesc lipsurile în multe domenii.”

Urmăriți PressHUB și pe Google News!

(Sursa foto: presidency.ro)

spot_imgspot_img
Deutsche Welle
Deutsche Wellehttps://www.dw.com/ro
Deutsche Welle este un post de radio internațional din Germania. A început să emită regulat din anul 1953. Este membru ARD. Primul program în limba română a fost difuzat de postul de radio german la 19 august 1963. Și-a încetat activitatea pe 1 ianuarie 2012. Momentan, există un site în limba română.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Distribuie articolul

spot_img

Știri de astăzi

Mai multe articole similare
Related

Acuzații de spionaj și poliție politică față de angajații IPJ Neamț

Acuzații de spionaj și poliție politică. Sub titlul „Securitatea...

Acțiune de amploare a DIICOT. Peste 130 de percheziții la nivel național

DIICOT desfășoară miercuri dimineața peste 130 de percheziţii domiciliare...

Rise Project: Clanul din Sectorul 4

Cum a devenit Sectorul 4 victima grupărilor de crimă...

Două instrumente ale PSD în favoarea lui Ciolacu | Deutsche Welle

Diana Șoșoacă are notorietatea cea mai mare, iar George...