Bacalaureatul internațional e posibil pentru elevii români la United World College

Data:

De mai mulți ani o instituție internațională care reunește 18 colegii oferă și elevilor din România burse intergrale pentru a absolvi ultimele două clase de liceu într-un colegiu pentru a susține bacalaureatul internațional. Avantajele studiilor la United World College (UWC) sunt numeroase, de la deschiderea minților, până la accesul la cele mai bune universități din lume.

Am avut o discuție plină de miez cu doi absolvenți: Radu Popa este unul dintre ei, devenit între timp președntele Comitetului Național pentru România al UWC și Vladimir Vîntu, profesor de matematică la Constanța.

Admiterea nu e chiar floare la ureche, dar nu e un examen, am aflat de la Vladimir Vîntu: el a fost olimpic la matematică atunci când s-a prezentat la interviu, deci o condiție este performanța școlară, dar și cunoașterea limbii engleze. Vladimir le-a îndeplinit și a fost selectat, alegându-și Colegiul Adriatic în Italia.

Citește și: Marea Britanie: cum se adaptează românii la multiculturalism?

Radu Popa ne-a împărtășit câte ceva din istoria acestui conglomerat de colegii care a primit peste 85.000 tineri din 150 de țări de pe patru continente. S-a înființat în anii ’60, în plin „război rece”, pentru a oferi tinerilor o cale de a-și combate propriile prejudecăți privitoare la lume, la comunități de altă limbă, de altă confesiune sau orientare.

„Eu am stat în cameră cu un musulman, am avut astfel ocazia să văd cum e tradiția la ei și să îmi dau seama că multe stereotipuri care induc respingere nu sunt fondate”, ne-a spus Radu Popa.

Viața într-un campus cu mulți tineri de o mare diversitate culturală a fost o experiență importantă la 16-17 ani și pentru Vladimir. Dar și mai marcantă a fost legătura cu mentorul său, un profesor de economie, cu care a păstrat legătura până azi.

Legăturile trainice peste ani sunt unul din beneficiile experienței UWC: tinerii care au învățat împreună cu o anume libertate, care au fost antrenați să gândească critic, să facă voluntariat etc. au format o comunitate solidă în timp. Educația gândirii critice în școala românească este deficitară, cred interlocutorii mei.

Totuși, regulile stricte, o etică specifică instituției au reprezentat restricții necesare la acea vârstă. Vladimir a absolvit la o universitate americană de top, a lucrat în SUA o vreme dar, după șase ani s-a întors în România pentru a oferi ceva din ce știe unor copii.

„Am avut mai multe satisfacții decât dezamăgiri predând matematica la Constanța”, ne-a spus Vladimir. Elevii sau studenții din România știu mai multă matematică decât elevii americani, dar o învață teoretic. La americani se pune accent pe aplicația practică”.

United World College are ca principii globalismul și diversitatea. Chiar dacă pare că aceste două concepte au fost puse la zid politic, ele continuă să configureze un univers complex, deschis, necesar în formarea minților tinere. Mai ales azi, când rețelele sociale, noile tehnologii pot induce segregare, ură, dezbinare.

Următoarea sesiune de aplicații pentru burse UWC România se va deschide în luna octombrie 2025 pe www.uwc.org.

Despre aceste teme puteți afla mai mult din podcastul „România, dincolo de granițe” , o serie de interviuri și discuții online menită să creeze o punte între românii din țară și cei din diaspora. Un nou episod în fiecare joi, de la orele 20:00.

Podcastul „România, dincolo de granițe” poate fi vizionat pe canalul de YouTube al PRESShub, precum și pe paginile de Facebook ale PRESShub și publicațiilor afiliate.

YouTube video

Citește și: Lansat pe 15 martie, „Manifest pentru Europa” a strâns peste 10 mii de semnături. Vineri ajunge în Parlament

Citește și: „Decepția a stat la baza votului diasporei românești în noiembrie” – spune istoricul Konrad Gündisch de la München

Citește și: Cât câștigă o îngrijitoare la domiciliu în Austria și ce capcane pot apărea în contracte – primul episod al PODCAST-ului PRESShub dedicat Diasporei

Urmăriți PressHUB și pe Google News!

spot_imgspot_img
Brîndușa Armanca
Brîndușa Armanca
Ziaristă, scriitoare şi profesor universitar în jurnalism. A fost directoarea Institutului Cultural Român din Budapesta (2006-2012), calitate diplomatică în care a deținut președinția Uniunii Europene a Institutelor Culturale, EUNIC Hungary. A lucrat ca redactor în echipe prestigioase la Radio Europa liberă, la publicații ca Expres, Temesvári Új Szó, Orizont sau Ziua, unde a fost director coordonator editorial, precum și la TVR Timişoara, studio regional pe care l-a condus ca director timp de şase ani. Realizează rubrica Media culpa în revista „22” și continuă corespondențele la Radio Europa liberă. În afara sutelor de articole de presă, interviuri, emisiuni de radio şi televiziune care fac parte din viaţa unui jurnalist activ, a publicat volume de media și a realizat filme documentare recompensate cu premii naționale și internaționale, iar activitatea culturală cu Distincția Academiei Române și cu o înaltă distincție culturală a din partea ministrului culturii ungar pentru diplomație culturală. Este membră a Uniunii Scriitorilor și a numeroase organizații ca GDS, Societatea Timișoara, AZIR/AEJ, ECREA.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Distribuie articolul

spot_img

Ultimele știri

Abonează-te la newsletter-ul nostru

Pentru a fi la curent cu cele mai recente știri, oferte și anunțuri speciale.

Mai multe articole similare
Related

România are nevoie de energie termică sustenabilă 

Industriei energetice românești îi lipsesc multe componente pentru ca...

Conducerea CAB a delegat o judecătoare printr-un act ținut la secret

O judecătoare numită în funcție de Klaus Iohannis pe...