Mai multe muzee, cetăți și unități de cultură din Oltenia au fost reabilitate cu bani europeni în ultimii ani. Am studiat în special Palatul Jean Mihail din Craiova, o clădire impresionantă din punct de vedere arhitectural, gazdă a Muzeului de Artă din Craiova, care și-a schimbat înfățișarea atât la exterior, cât și la interior, după ce a fost reabilitată cu fonduri europene și naționale. În muzeu se găsesc șapte opere ale marelui sculptor Constantin Brâncuși și alte 9.000 de piese, multe dintre ele aparținând celor mai cunoscuți pictori români. Regăsim aici celebra lucrare „Sărutul”, considerată prima sculptură modernă din lume, aparținând lui Constantin Brâncuși. Mergem apoi la Complexul Muzeul Regiunii Porților de Fier, valorificat ca produs turistic, după ce s-au investit 53,8 milioane de lei în reabilitarea lui, în special bani europeni. Urmează pe listă Cetatea medievală a Severinului, care organizează acum sărbători în stil medieval. Investițiile în cetate s-au făcut într-un singur proiect, în care a fost cuprinsă și reabilitarea Palatului Culturii „Theodor Costescu”. În fine, mergem la Cetatea Sucidava din Corabia, introdusă în circuitul turistic, după ce infrastructura de acces și interiorul edificiului au fost refăcute tot cu bani europeni.
Primăriile marilor orașe din Oltenia și unele dintre consiliile județene din regiune au accesat în ultimii ani peste 148 de milioane de lei (circa 32 de milioane de euro), fonduri europene, pentru modernizarea și reabilitarea celor mai importante muzee și unități de cultură din regiune. În cadrul Programului Operațional Regional (POR) 2007-2013, beneficiarii eligibili au putut primi finanțare pentru activități care au vizat muzeele, cetățile și alte unități de cultură din Oltenia, pe Axa prioritară 5 – „Dezvoltarea și promovarea turismului”, Domeniul major de intervenție 5.1 „Restaurarea și valorificarea durabilă a patrimoniului cultural, precum și crearea/modernizarea infrastructurilor conexe”, informează ADR Sud-Vest Oltenia, la solicitarea publicației Gazeta de Sud. De asemenea, în ceea ce privește POR 2014-2020, proiectele care vizează reabilitarea și modernizarea unităților de cultură, au putut fi depuse în cadrul Axei Prioritare 5 – „Conservarea, protecția și valorificarea durabilă a patrimoniului cultural”, Prioritatea de investiții 5.1 – „Conservarea, protecția, promovarea și dezvoltarea patrimoniului natural și cultural”.
După depășirea problemelor întâmpinate în efectuarea lucrărilor de modernizare, de refacere a obiectivelor, majoritatea instituțiilor de cultură atrag acum mai mulți turiști decât în trecut. Scopul comun al autorităților locale beneficiare ale proiectelor cu finanțare europeană este acela de a deschide mai puternic orașele Olteniei către turiștii dornici de cultură și de cunoaștere a istoriei locurilor.
Palatul Jean Mihail, perla arhitecturală a Craiovei
Piesa de rezistență a Craiovei, din punct de vedere arhitectural, este Palatul Jean Mihail, situat în centrul Craiovei, care găzduiește Muzeul de Artă al urbei. Istoria edificiului este impresionantă. Construit în 1907 de către Constantin Mihail (ajuns la acea vreme al doilea cel mai bogat om din țară după Constantin Cantacuzino), palatul nu a fost folosit niciodată de către proprietarul lui, care a murit înainte să apuce să locuiască în palat, ci a rămas în modesta casă părintească în care refuzase să introducă energie electrică. Palatul i-a rămas unuia dintre fii săi, Jean Mihail, care a dus numele familiei mai departe. Jean Mihail a devenit cel mai bogat om din țară, la vremea sa. Se spune că, în anii crizei economice mondiale din 1929-1933, Jean Mihail ar fi girat cu averea sa statul român pentru o parte din împrumuturile pe care acesta le-a contractat în străinătate, conform datelor publicate în urmă cu câțiva ani în GdS.
Din 1954, Palatul Jean Mihail adăpostește Muzeul de Artă al Craiovei.
Valoarea totală a proiectului cu finanțare europeană „Consolidare, restaurare a Palatului Jean Mihail – Muzeul de Artă Craiova”, al cărui beneficiar a fost Consiliul Județean Dolj, a fost de 26,8 milioane de lei, din care valoarea eligibilă a fost de 18,6 milioane de lei, iar finanțarea europeană a fost de 15,8 milioane de lei.
Cu finanțarea asigurată prin proiect, clădirea a fost consolidată și reabilitată la exterior, păstrându-se stilul arhitectural original. La interior, stucatuurile au fost refăcute complet, iar elementele decorative de anvergură au fost demontate, restaurate și remontate. Tavanele și alte elemente decorative au fost poleite cu foiță de aur. Sala Oglinzilor, unde au loc diverse conferințe și lansări de carte, se distinge din întreaga clădire, atât prin stucaturi, cât și prin cele două imense oglinzi vieneze din cristal, amplasate paralel de o parte și alta a sălii, oglinzi ce datează de pe vremea construirii palatului. Tot în cadrul proiectului a fost schimbată pardoseala, parchetul cel nou fiind din lemn masiv de stejar.
„Sărutul” lui Brâncuși, asigurat pentru 20 de milioane de euro
De la intrarea în Muzeul de Artă, în partea dreaptă, separat de restul operelor și cu sisteme de siguranță stricte, se găsește Salonul Brâncuși, care găzduiește șapte dintre operele marelui sculptor. Cea mai cunoscută dintre operele lui Constantin Brâncuși care se găsește la Craiova este „Sărutul”, expusă în original și considerată prima sculptură modernă din lume. Statueta din piatră a fost asigurată pentru circa 20 de milioane de euro, conform precizărilor făcute de directorul Muzeului de Artă, Emilian Ștefârță.
Muzeul de Artă din Craiova găzduiește aproape 9.000 de exponate valoroase, reprezentând pictură, grafică, artă decorativă și sculptură. Sunt expuse picturi autentice ale unora dintre cei mai însemnați artiști români, precum Theodor Aman, Nicolae Grigorescu, Corneliu Baba, Nicolae Tonitza, Ștefan Luchian, Ion Țuculescu, Theodor Pallady, Eustațiu Stoenescu, Constantin Lecca șamd.
Prin proiectul realizat cu fonduri europene și naționale, beneficiarul – Consiliul Județean Dolj – și-a propus creșterea numărului de vizitatori la instituția de artă și cultură găzduită de Palatul Jean Mihail. După modernizarea clădirii prin proiectul european, în Noaptea Muzeelor, Muzeul de Artă a fost luat cu asalt de craioveni. Circa 3.500 de persoane au vizitat muzeul atunci, arată directorul.
Muzeul reabilitat cu fonduri europene și cu fonduri naționale a fost redeschis către finalul anului 2015. De atunci și până acum numărul vizitatorilor a crescut constant, cu excepția anului 2017, când au fost mai puțini vizitatori înregistrați. Conform datelor furnizate de directorul Emilian Ștefârță, dacă în anul 2015 vizitaseră Muzeul de Artă 16.600 de persoane, după reabilitare, în 2016, au trecut pragul muzeului 19.061 de persoane, în 2017 au fost 11.188 de vizitatori, iar în 2018, în perioada ianuarie-septembrie, numărul lor a urcat la 18.693. Dintre aceștia, în medie, 4.500 de vizitatori sunt plătitori de bilete într-un an, iar în 2016 au fost 4.800, potrivit datelor de la Muzeu.
Palatul Jean Mihail, Salonul Brâncuși și operele expuse la Craiova atrag ca un magnet vizitatori din diverse colțuri ale lumii, chiar dacă aceștia ajung cu alte treburi la Craiova. „Cu siguranță, anul acesta vor fi cei mai mulți vizitatori din toate timpurile la Muzeul de Artă, pentru că urmează și stagiunea de concerte de muzică simfonică, în conformitate cu parteneriatele pe care le avem cu instituțiile de cultură. În plus, când vin delegații de cetățeni străini în Craiova pentru diverse alte activități, mulți dintre acești străini vizitează și Muzeul de Artă. Din totalul vizitatorilor nu avem cum să identificăm exact numărul lor, dar din calculele noastre estimăm că 20-30% dintre vizitatori sunt străini”, a precizat directorul Muzeului de Artă din Craiova.
Muzeul Olteniei, refăcut și recompartimentat
Proiectul intitulat „Consolidare, restaurare și modernizare a secției de istorie-arheologie a Muzeului Olteniei Craiova” a avut o valoare totală de 26,7 milioane de lei, din care valoarea totală eligibilă a fost de 18,9 milioane de lei. Din această sumă, 16 milioane de lei au fost obținuți din fonduri europene. Beneficiar a fost tot Consiliul Județean Dolj.
Clădirea veche a fost reabilitată și recompartimentată, astfel că au fost câștigate mai multe spații de expunere.
Prin proiect s-a făcut consolidarea integrală a pereților la subsol și pe ambele fețe, iar la parter și etaj numai la interior, conform fișei publice a proiectului cu finanțare europeană. La acoperiș s-a consolidat șarpanta, la interior a fost reabilitată scara de acces, iar finisajele interioare au fost executate în proporție de 100% etc. Proiectul a presupus și alte dotări, cum ar fi instalații de încălzire, climatizare, ventilare, sistem de avertizare incendiu, sistem antiefracție șamd. Prin proiect s-a urmărit ca numărul de vizitatori să crească de la 5.418 la 10.000 pe an.
Lucrările de consolidare au durat 20 de luni.
Sume mari pentru modernizarea Muzeului Porților de Fier
Fonduri europene consistente au fost cheltuite și în județul Mehedinți, pe două proiecte câștigate de Consiliul Județean, respectiv de Primăria din Drobeta Turnu-Severin. Proiectul numit „Reabilitarea Complexului Muzeul Regiunii Porților de Fier și valorificarea lui ca produs turistic”, având ca beneficiari atât CJ Mehedinți, cât și Primăria Drobeta Turnu-Severin, a avut o valoare totală de 53,8 milioane de lei, din care valoarea eligibilă a fost de peste 43 de milioane de lei. Din acești bani, peste 36 de milioane de lei au fost suportați din fonduri europene pe POR, iar restul de până la 43 de milioane de lei a fost contribuție națională și locală.
Inițial, proiectul fusese deficitar. Muzeul Regiunii Porților de Fier din Drobeta Turnu Severin, aflat în subordinea Consiliului Județean Mehedinți, a intrat în reabilitare în anul 2009. Termenul de finalizare a lucrărilor era august 2013, dar acesta a fost prelungit până la sfârșitul anului 2015. Constructorul și conducerea Muzeului au constatat la vremea respectivă (înainte de expirarea primului termen de finalizare a lucrărilor) că proiectul nu cuprindea dotarea clădirii cu instalații de date (de voce), de ghidaj, de aerisire și de stabilire a climatului termic adecvat pentru păstrarea în condiții bune a pieselor expuse în muzeu, conform datelor publicate în GdS le vremea respectivă. Comisia care supraveghea reabilitarea a suspendat lucrările și a început demersurile pentru suplimentarea obținerea finanțării. În cele din urmă, problemele s-au rezolvat. Valoarea inițială a proiectului a fost de 51,7 milioane de lei, apoi a ajuns la un total de 53,8 milioane de lei, conform datelor de pe site-ul ADR Sud-Vest Oltenia. Proiectul este încă în implementare.
La ora actuală, Muzeul Regiunii Porțile de Fier găzduiește foarte multe activități culturale, lansări de carte, conferințe, expoziții de constume populare românești, activități specifice de Ziua Educației, ateliere de pictură șamd, potrivit informațiilor și fotografiilor postate pe pagina de Facebook creată pentru instituția de cultură.
Palatul Theodor Costescu și Cetatea Medievală a Severinului, reabilitate
În județul Mehedinți au fost finanțate cu bani europeni și alte importante instituții de cultură. Proiectul „Reabilitarea Palatului Cultural Theodor Costescu și Cetatea Severinului”, în sumă totală de aproape 58 de milioane de lei, a avut ca beneficiar Primăria din Drobeta Turnu Severin. Suma cheltuită de la Uniunea Europeană a fost de 36,8 milioane de lei.
Proiectul a presupus consolidarea structurii de rezistență a Palatului Theodor Costescu, respectiv restaurarea fațadei (5.570 metri pătrați), repararea și consolidarea acoperișului, restaurarea și amenajare sălii de spectacole și multe alte lucrări. Clădirea este impozantă, având o arhitectură deosebită.
În cadrul aceluiași proiect a fost reabilitată și Cetatea Medievală a Severinului. Cu toate că nu putea să fie deschisă publicului la vremea la care au fost terminate lucrările din lipsă de personal, autoritățile severinene au inaugurat Cetatea în 2015 cu un spectacol medieval, în care a fost regizată întâlnirea din anul 1406 dintre domnitorul Mircea cel Bătrân și Sigismund, regele Ungariei.
Conform atestărilor documentare, Cetatea Severinului ar fi fost construită de către cavalerii ioaniți între anii 1247-1250. În anul 1524, cetatea a fost atacată și distrusă complet de trupele otomane, conduse de Balibeg-Pașa. Acesta ar fi distrus cetatea printr-un incendiu, conform istoricilor citați de-a lungul timpului, din cauza trădării voievodului Transilvaniei, Ion Zapolia.
Lucrările ar fi trebuit să fie finalizate în 2012, însă a fost descoperit un important tezaur, resturi de arme și armuri, oseminte și resturi de ceramică, precum și alte două ziduri de incintă despre care nu se știa nimic înainte de începerea lucrărilor. Termenele de execuție au fost așadar prelungite, cu acordul autorităților competente. Acum cetatea este deschisă publicului, iar de Zilele Severinului, în luna aprilie, se organizează sărbători în stil medieval cu sute de participanți.
Cetatea Sucidava din Corabia, introdusă în circuitul turistic
Orașul Corabia a depus și câștigat un proiect cu fonduri europene pentru a introduce în circuitul turistic Cetatea Sucidava. Finanțarea europeană pentru proiectul „Reabilitarea monumentului istoric Cetatea Sucidava în orașul Corabia, județul Olt, și introducerea acesteia în circuitul turistic” a fost de 8,7 milioane de lei. Proiectul a vizat restaurarea și valorificarea durabilă a patrimoniului cultural, dar s-a axat în special pe crearea și modernizarea infrastructurilor conexe. Potrivit datelor de pe site-ul ADR Sud-Vest Oltenia, proiectul de reabilitare a Cetății Sucidava a fost finalizat.
Cetatea se întinde pe două hectare, în interiorul zidurilor, iar cu tot cu ziduri ajunge la o suprafață de 3 hectare. Șefa Serviciului Cultură din cadrul Primăriei Corabia, Mirela Cojoc, a explicat pentru GdS ce lucrări s-au făcut efectiv la cetate în cadrul proiectului cu finanțare europeană: „Au fost făcute investiții pentru introducerea cetății în circuitul turistic și pentru protejarea monumentului istoric. Nu s-a intervenit direct pe monument. S-a făcut împrejmuirea cetății cu un gard din fier, a fost asfaltată o stradă de legătură ce ajunge din Strada Victoriei până la DN 54, ce face legătura între Turnu Măgurele și Calafat. S-a organizat un circuit turistic în cetate, prin care fiecare vizitator poate ajunge la obiectivele din interior. S-a construit un muzeu de sit și un laborator de restaurare a obiectelor. Lucrările au fost finalizate în iunie 2016”.
Cetatea Sucidava a fost introdusă apoi în circuitul turistic, iar în 2018 s-au observat cele mai bune rezultate ale proiectului cu finanțare europeană. „De la începutul anului și până acum au vizitat Cetatea Sucidava aproximativ 1.500 de turiști, ceea ce pentru orașul Corabia înseamnă destul de mult. Nu este un proiect generator de venituri, deci intrarea este liberă”, a precizat Mirela Cojoc.
Acest articol a fost publicat pe PressHub.ro și Gazeta de Sud în cadrul proiectului “Cohesion Policy: Better Understanding, Reporting, Dissemination”, cofinanțat de UE prin DG Regio.
Informațiile prezentate nu reprezintă poziția oficială a UE. Întreaga răspundere asupra corectitudinii și coerenței informațiilor prezentate revine autorului.
