Bani europeni pentru Nord-Vest: Regiunea, câștigătoare de etapă la contractarea prin POR

Cele mai recente date centralizate la nivel național cu privire la numărul de contracte cu finanțare europeană semnate prin Programul Operațional Regional, POR, plasează regiunea Nord-Vest pe primul loc din țară, în cifre absolute. Cifrele pot fi însă înșelătoare, întrucât regiunile Vest și București-Ilfov aleargă pe alte culoare.

Raport despre starea regiunii

Constituită din județele Bihor, Bistrița-Năsăud, Cluj, Maramureș, Sălaj și Satu Mare, regiunea de dezvoltare Nord-Vest corespunde, în linii mari, Transilvaniei de Nord. POR este un instrument prin care Uniunea Europeană își propune să ajute financiar dezvoltarea mediului de afaceri și îmbunătățirea condițiilor de viață în comunitățile locale și regionale. Prin acest instrument sunt finanțate firme private care doresc să își extindă activitatea, autorități județene care reabilitează infrastructura rutieră, administrații ale orașelor importante, pentru a ameliora calitatea vieții urbane șamd. Suma pe care o are alocată regiunea Nord-Vest prin acest program operațional este de 858,74 milioane de euro, adică aproximativ 314 euro/cap de locuitor, pentru perioada 204-2020.

Potrivit celei mai recente centralizări naționale pe POR, din 15 iulie 2018, în regiunea Nord-Vest erau semnate contracte de finanțare în valoare totală de 2,863 miliarde de lei, echivalent cu aproximativ 628 de milioane de euro, adică aproximativ 73% din alocarea totală. Pe județe, Clujul cumula proiecte în valoare de 911,1 milioane, Bihorul – 535 de milioane, Bistrița-Năsăud – 449,5 milioane, Maramureș – 443,5 milioane, Sălaj – 274 milioane și Satu Mare 250,2 milioane de lei.

Experții în fonduri europene consultați de Transilvania Reporter au explicat că 25% din total, parte care formează grosul sumelor necontractate, sunt banii aferenți finanțărilor pentru municipiile reședință de județ, alocați prin așa-numită Axă Prioritară 4. Termenul până la care pot fi depuse cereri de finanțare pe această axă este sfârșitul acestui an, au adăugat sursele citate.

Bucureștiul, Vestul și restul

Spre comparație, restul regiunilor au dat dovadă de o „sete” mai mică de fonduri, perfect explicabilă însă în cazul regiunii Vest (Arad, Caraș-Severin, Hunedoara și Timiș), care este considerată una mai dezvoltată, deoarece PIB-ul per locuitor este mai apropiat de media UE decât în restul României. Din acest motiv, firmele din această regiune care cer finanțare europeană trebuie să aducă o contribuție proprie mai mare decât cele din restul țării.

Concret, este vorba despre o contribuție de 45% în Vest, și de 30% în rest, în cazul microîntreprinderilor și al firmelor mici, și de 40%, respectiv 55%, în cazul firmelor mijlocii. Astfel, dacă o firmă mică din Timișoara are nevoie de un milion de lei pentru achiziționarea unui utilaj, ea va trebui să pună din surse proprii 450.000 de lei, în vreme ce una din Cluj-Napoca va aloca doar 300.000 de lei.

Mai mult, pentru regiunea București-Ilfov, prin POR nu se acordă deloc finanțări firmelor private, din același motiv, al PIB-ului per capita, care în această zonă este peste media UE, explică aceleași surse.

Top 3: Cluj, Iași, Vâlcea

La nivel de județe, lăsând la o parte Bucureștiul – cu contracte semnate în valoare de 1,009 miliarde – din motivele de mai sus, Clujul are cea mai mare sumă contractată deja prin POR – 911,1 milioane de lei, urmat de Iași – 712,2 milioane de lei și Vâlcea – 703,3 milioane de lei. Absența din top 3 a Timișului, un județ cu multe caracteristici asemănătoare cu Clujul, și care a acumulat contracte de doar 428,8 milioane de lei, este explicată de experți prin motivele menționate anterior, legate de pierderea atractivității finanțărilor.

În restul regiunilor, Nord-Vest, Centru, Nord-Est, Sud-Vest, Sud-Muntenia, Sud-Est, diferențele sunt date de sumele contractate prin Axa 6 a POR, cea prin care autoritățile publice pot contracta lucrări de infrastructură, precum reabilitarea de drumuri județene. „Aceste proiecte sunt de valoare incomparabil mai mare, în raport cu cele finanțate pentru mediul privat. Vorbim, într-un caz, de proiecte care trec frecvent de o sută de milioane de euro, față de proiecte care se rezumă la câteva sute de mii sau 1-2-3 milioane de euro”, spune un expert guvernamental consultat de Transilvania Reporter. De exemplu, la Vâlcea, o sumă de 319 milioane de lei din totalul de 703 milioane – deci cam 45% – este aferentă modernizării a trei drumuri județene.

La polul opus, județele care au contractat cele mai mici sume prin POR, până în iulie 2018, erau, ambele, din regiunea Sud-Muntenia, Giurgiu (43,9 milioane de lei) și Teleorman (64,7 milioane). „În zonele în care se dezvoltă industria și producția există și o cerere mai mare pentru finanțări. În zonele în care se constată o lipsă de spirit antreprenorial, deci unde există mai puține firme, este firesc să existe mai puține contracte semnate. În ceea ce privește administrațiile locale, lucrurile depind de experiența primăriilor în accesarea de fonduri europene, de existența oamenilor pregătiți să scrie proiecte, de posibilitățile de cofinanțare de la bugetul local”, explică discrepanțele sursa citată.

Potrivit unor persoane implicate în derularea POR, la nivel de regiuni, diferențele pot fi explicate și prin felul în care Agențiile de Dezvoltare Regională – organismele care supervizează finanțarea și implementarea proiectelor – au stabilit prioritățile regionale. De exemplu, în Sud-Vest s-a preferat contractarea cu prioritate a IMM-urilor, în timp ce în Nord-Vest s-a dat prioritate marilor proiecte publice.

Acest articol a fost publicat pe PressHub.ro și Transilvania Reporter în cadrul proiectului “Cohesion Policy: Better Understanding, Reporting, Dissemination”, cofinanțat de UE prin DG Regio.
Informațiile prezentate nu reprezintă poziția oficială a UE. Întreaga răspundere asupra corectitudinii și coerenței informațiilor prezentate revine autorului.