Abuzurile semnalate de presă cu privire la ajutoarele financiare acordate de stat în cazul refugiaților ucraineni s-ar putea concretiza în dosare la Parchetele din România, dar și la Parchetul European, este de părere europarlamentarul Vlad Gheorghe.
Acesta a solicitat de la instituții din întreaga țară mai multe informații cu privire la decontarea banilor prin Programul 50-20, prin care sunt acordați bani românilor care ajută ucraineni. Ba chiar a făcut și o primă plângere penală într-un caz cunoscut, iar intenția sa este să continue aceste demersuri.
„Eu vreau să generez cu un temei aceste cercetări pentru că am puternica bănuială că sunt multe fire care duc în Politic, chiar dacă local și județean”, ne-a declarat Vlad Gheorghe.
AUDIO Cum și cine fură banii alocați de România pentru refugiații ucraineni
O măsură bună la început, dar neactualizată
Cadrul legal adoptat de Guvern cu scopul de a-i ajuta pe refugiații ucraineni a permis comiterea de abuzuri, motiv pentru care premierul Nicolae Ciucă a anunțat în noiembrie că legislația va fi schimbată.
„Aveți toată încrederea că se vor face și verificările, și modificările necesare, pentru a ne adapta la situația nou creată”, a declarat atunci premierul.
PRESShub a încercat să afle de ce Guvernul român nu a dat banii direct ucrainenilor, așa cum au făcut alte state, ci a preferat să îi dea românilor care îi cazează, dar nu am primit până acum un răspuns la solicitarea înregistrată cu nr.172/DCRP/29.11.2022.
Doar pe surse am aflat zilele acestea că s-ar lucra la armonizarea legislației noastre cu legislațiile din țările vecine.
Europarlamentarul Vlad Gheorghe este unul dintre cei care s-au implicat serios, încă din primele zile ale războiului, în ajutorarea refugiaților ucraineni și a urmărit modul în care s-a derulat Programul 50-20.
În opinia sa, măsura a fost bună la început, pentru că viza debirocratizarea, adică se baza strict pe declarația pe propria răspundere a celui care caza ucraineni.
„Problema este că autoritățile noastre nu au mai continuat, nu au mai făcut follow-up ulterior, și au rămas tot pe acea măsură de urgență, de avarie, la luni de zile distanță.
Repet măsura a fost bună atunci când a fost făcută, dar trebuia completată cu un cadru legislativ mult mai clar, care, într-adevăr, ar implica mai multă birocrație.
Dar, acum, când lucrurile s-au stabilizat (și eu zic că lucrurile s-au stabilizat, după trei luni de război erau deja stabile, era clar cine vine, cum vine, care e sistemul, care sunt condițiile de plată, nu mai trebuia să reinventăm roata), autoritățile noastre, din lenea lor caracteristică, au zis «Ok, au dat declarația, aia e». Și nici nu au mai verificat ce se întâmplă cu declarația.
Deci nu numai că n-au făcut un sistem care să permită o urmărire ușoară, dar nici pe sistemul acesta făcut pe repede-nainte, care, repet, a fost bun la vremea lui, nu au mai verificat.
Și, bineînțeles, că atunci când se întâmplă așa ceva, există loc de abuz. Unii oameni când văd că fac anumite fapte și nu există consecințe, asta o să se extindă ca fenomen. Și atunci se întâmplă ce avem acum”, a explicat europarlamentarul USR.
Interpelări și plângeri penale
Vlad Gheorghe este inițiatorul grupului „Uniți pentru Ucraina”, cel mai important grup de Facebook prin care refugiații ucraineni și voluntarii români se coordonează, este unul dintre cei care au sărit imediat în ajutorul oamenilor ce s-au adăpostit în România de războiul declanșat de Putin.
Acesta ne-a dezvăluit că a făcut zeci de interpelări în mai multe județe din țară, în special în județele de la graniță, prin care a solicitat o statistică cu privire la numărul de persoane cazate la o anumită adresă sau înregistrat într-o anumită declarație dată pe propria răspundere.
„Să vedem dacă există cazuri cum a fost cel de la Suceava, unde au fost cazate 500 de persoane la o adresă (ceea ce e o problemă, statistic vorbind este greu spre imposibil). Vreau să văd câte astfel de cazuri există, pentru că nu există date oficiale. Și în același timp vreau să văd câte controale au făcut autoritățile și în ce formă.
Pentru că acea ordonanță, cu toate defectele ei, totuși a spus încă din secunda 1 că autoritățile (respectiv primăriile) trebuie să facă verificări prin sondaj. Or, aceste verificări din toate informațiile mele, nu s-au făcut. Și, din nou, au trecut foarte multe luni de atunci, și foarte multe milioane de euro au trecut de atunci. Și primăriile pur și simplu nu și-au făcut treaba.
Ce mi se pare mie că văd, ca fenomen (și vreau să documentez, de aceea fac aceste interpelări, pentru că discutăm de zeci de interpelări), este faptul că mi se pare că oamenii din primării sunt implicați în aceste fapte.
Mi-e teamă că acel caz de la Suceava, în care funcționari din primărie sunt acuzați (inclusiv de mine, pentru că le-am făcut plângere penală în acest sens) de fraude prin Programul 50-20, nu e singular, mie mi-e teamă că e un fenomen, prin mai multe primării din țară.
Și vreau să văd cu documente dacă există acest fenomen, și dacă da, vreau să pornesc oficial, formal, acțiuni penale, pentru ca autoritățile de control de data asta să își facă treaba”, a anunțat acesta.
Fraudele nu au fost premeditate, doar că unii „s-au adaptat din mers”
Europarlamentarul a cerut oficial informații în special de la ISU, care are atribuțiile principale în decontări, cât și de la primăriile din județele despre care avea „informații informale” că se comit abuzuri.
„Dar o variantă standard am trimis la toate primăriile, și am trimis și la Consiliul Județean, ca autoritate care supraveghează aceste lucruri, tot pe atribuțiile de supraveghere și control”, a declarat, pentru PRESShub, Vlad Gheorghe, precizând că pentru cazul Suceava a depus deja plângerea penală.
În opinia sa, fraudele nu au fost premeditate, doar că unii „s-au adaptat din mers”.
„Ce văd, și asta pot să spun, este o lipsă totală de controale și o complicitate la nivel local, transpartinică. De obicei, când vezi mai multe partide care încearcă să ascundă ceva, e ceva foarte în neregulă acolo. Și eu asta am văzut, de aceea am făcut aceste interpelări, pentru că nu mai au cum să se ascundă de ele.
Și în același timp vreau o bază pentru niște plângeri penale, pentru că e dificil Parchetul să se sesizeze singur (…) procedural trebuie totuși un temei, chiar și un articol de presă trebuie fundamentat bine ca să te poți autosesiza ca Parchet.
Or, eu vreau să generez cu un temei aceste cercetări pentru că am puternica bănuială că sunt multe fire care duc în Politic, chiar dacă local și județean. Este suficient, și câteva milioane de euro furate sunt inclusiv material pentru Laura Codruța Kovesi, sunt bani europeni”, ne-a spus acesta.
Care sunt riscurile
Întrebat dacă există riscuri pentru România, ca țară, nu doar pentru vinovații care vor fi dovediți, Vlad Gheorghe ne-a explicat cât de departe se poate ajunge.
„Riscăm o dată prin faptul că premierul nu își asumă responsabilitatea, în sensul că nu-i coordonează. E atributul premierului să coordoneze toată administrația. Coordonarea administrației locale se face prin Ministerul Afacerilor Interne, care e tot în guvernul domnului prim ministru, deci e absurd ce se întâmplă.
Ce riscuri are România ca țară? În primul rând un risc mare legat de reputație. Imaginați-vă că autoritățile pot strica tot renumele bun pe care l-au făcut cetățenii. Răspunsul fenomenal al românilor la criza refugiaților face știre continuu în toată Uniunea Europeană.
E o știre pozitivă despre toată România. Ei bine, Guvernul are «șansa» acum să anuleze din această parte pozitivă a știrii, refăcând știrea în sensul «Uite ce au făcut autoritățile române, au organizat un furt de fonduri pentru refugiați».
Adică de la cine să furi?! Fix de la oamenii care sunt vai de capul lor și au nevoie de banii ăștia. Ăsta este unul din riscuri.
Doi: Bineînțeles că dacă este un fenomen atât de mare, sunt riscuri și pe celelalte fonduri europene, să nu se blocheze alte programe, pentru că dacă ai o fraudă atât de extinsă, în mod normal Comisia Europeană spune «Ok, hai să oprim un pic, până verificăm și vedem ce se întâmplă, ca să nu mai pierdem banii către un fenomen infracțional»”, a declarat acesta.
Vlad Gheorghe a dorit să transmită public un mesaj tuturor celor responsabili, făcând trimitere la Parchetul European, condus de Laura Codruța Kovesi.
«E un mesaj foarte simplu, către toată lumea care e implicată, fie că sunt civili, persoane fizice, fie că sunt politicieni sau funcționari publici: Nu scapă nimeni de dosarele penale. Că nu vin astăzi, că nu vin mâine… dar dacă cineva își imaginează că sunt banii altcuiva, sunt bani europeni și nu se uită nimeni, înseamnă că n-a auzit de Laura Codruța Kovesi.
Și eu cred că știm cu toții ce înseamnă un Parchet European, care știe să își facă treaba și e foarte activ. Am văzut chiar recent un dosar de 2,2 miliarde de euro.
Bani europeni pentru refugiații ucraineni: „O poartă largă pentru abuzuri și fraude”
Dacă ei își imaginează că nu vor cerceta cei de la Parchetul European un astfel de dosar, or să aibă o surpriză uriașă, atât, dacă există, persoanele fizice care au făcut astfel de fapte, cât și politicieni și funcționari publici”, a avertizat Vlad Gheorghe.
Desigur, nu toate primăriile au motive de îngrijorare, pentru că unii au acționat nu doar în litera, ci și în spiritul legii.
Un astfel de exemplu este Primăria Timișoara, unde Programul 50-20 a fost monitorizat ca la carte.
Răspuns Primăria Timișoara, despre ajutorul dat de stat pentru refugiații ucraineni by
Câteva date statistice
Cu un număr cuprins între 90 – 100.000 de refugiați ucraineni rămași în țară, conform celor mai recente date obținute de la IGPF, România are mai puțin de 0,5 refugiați la mia de locuitori, dacă luăm în calcul datele de la ultimul recensământ realizat de INS (2022).
Spre comparație, Polonia, Germania și Cehia erau statele din OECD care primiseră cei mai mulți migranți până în septembrie, numeric vorbind, iar raportat la mia de locuitori primul loc în top era ocupat de Estonia și Cehia (peste 40 de migranți/1000 de locuitori).
Iată și câteva exemple de sume acordate în alte state ca ajutor pentru sprijinirea refugiaților ucraineni:
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
Foto: Copii ucraineni împodobesc un brad amplasat în centrul de primire şi distribuire a donaţiilor pentru cetăţenii ucraineni deschis de Primăria Capitalei la Romexpo, în București, 5 decembrie 2022. Inquam Photos / Octav Ganea
Articol susţinut prin intermediul proiectului SCIENCE+, derulat de Free Press For Eastern Europe, prin care se urmăreşte facilitarea creării unei rețele unice pentru a împărtăși cele mai bune practici jurnalism în domeniul sănătății și jurnalismului științific, în șase țări din Europa Centrală și de Est: Cehia, Polonia, Ungaria, Slovacia, Bulgaria și România.
