România a încheiat exerciţiul bugetar european 2007-2013 cu un grad de absorbţie a fondurilor structurale de aproximativ 90%. În actualul exerciţiu bugetar, atragerea banilor europeni este întârziată. Există însă proiecte care se derulează cu succes: printre ele, un program de training pentru antreprenori dezvoltat în sudul ţării. Bogdan Lăzărescu, manager de proiecte fonduri europene, și Cristian Tudoran, coach, au fost invitații RFI România, unde au analizat îndeaproape reușite și provocări specifice.
„Există o barieră de cunoaștere. După zece ani de implementare a proiectelor pe fonduri structurale, încă descoperim, zi de zi, lucruri noi sau pe care le-am pierdut din vedere. Raportarea, în sine, este o provocare. În mod normal, se spune că un proiect, indiferent de finanțarea pe care o are, ar trebui să prevadă 40% activități administrative și 60% activități propriu-zise de implementare dacă vrem să obținem rezultate și un impact pe termen lung, așa cum ne-am dori. Cred că în ceea ce privește fondurile structurale în România procentajul este invers”, arată Bogdan Lăzărescu.
„Există o mare presiune pe raportarea activităților administrative în așa manieră încât să fie conforme cu solicitările autorităților de management. Asta nu este neapărat un lucru rău, pentru că a creat o transparență și o modalitate echitabilă între proiecte de a prezenta rezultatele și indicatorii îndepliniți. Este însă o provocare. Pe de altă parte, este adevărat că și în partea privată există o ușoară neînțelegere principială a motivelor pentru care se implementează sau se primește finanțare în România prin fonduri structurale.
Gândirea majorității IMM-urilor sau a celor care doresc să facă o investiție este (bazată pe a ști) pentru ce se dau bani, și atunci se adaptează liniilor de finanțare deschise, mai degrabă, decât pe a spune că prioritatea lor este aceasta. Sau, dacă găsește o linie de finanțare prin fonduri structurale, este foarte bine, nu o să își schimbe prioritățile sau principiile sau viziunea de dezvoltare a afacerii (pentru a se adapta la fondurile deschise).
Mirajul unei finanțări nerambursabile poate face foarte multă lume să își pervertească obiectivele de dezvoltare a afacerii. Din acest motiv apar, câteodată, și insuccesele. Dacă aplici pentru o finanțare pe fonduri nerambursabile numai de dragul primirii unei sume de bani, probabil că afacerea ta are puține șanse, nefăcând-o cu încrederea că o vei putea dezvolta sau o vei putea susține pe mai mulți ani. Afacerea are probabil puține șanse să reziste, așa cum ne dorim cu toții. Acum sunt foarte multe programe de start-up, care, din punctul meu de vedere suferă puțin din acest motiv.”
Macroeconomic vorbind, în acest moment gradul de absorbție al fondurilor europene este de 16-17%. Putem să creștem spectaculos, în următorii ani, acest nivel de absorbție? „Da, dacă contextul rămâne favorabil”, arată invitații în studioul RFI.
Citește tot articolul pe RFI România
Acest articol a fost publicat pe PressHub.ro și RFI România în cadrul proiectului “Cohesion Policy: Better Understanding, Reporting, Dissemination”, cofinanțat de UE prin DG Regio.
Informațiile prezentate nu reprezintă poziția oficială a UE. Întreaga răspundere asupra corectitudinii și coerenței informațiilor prezentate revine autorului.
Gândirea majorității IMM-urilor sau a celor care doresc să facă o investiție este (bazată pe a ști) pentru ce se dau bani, și atunci se adaptează liniilor de finanțare deschise, mai degrabă, decât pe a spune că prioritatea lor este aceasta.
O evaluare excelenta.