Deși s-ar putea crede opusul, banii europeni nu sunt „gratuiți”. Proiectele europene aduc bani de la Bruxelles, dar cer și o parte de cofinanțare pe care beneficiarul o pune la bătaie. Pe de altă parte, investițiile realizate produc și costuri de întreținere, pe care cei care decid să acceseze fonduri europene trebuie să le ia în calcul. Este motivul fundamental pentru care proiectele implementate trebuie să răspundă unor nevoi reale și să își găsească utilitatea în comunitate.
Raja SA, operatorul regional de apă din Constanța, este unul dintre marii jucători de pe piața fondurilor europene din România. Compania a reușit până acum să atragă aproximativ 1 miliard de euro. Aproape 400 de milioane de euro au fost deja investiți în rețeaua de apă și canalizare prin șase proiecte implementate, în timp ce alți 600 de milioane de euro urmează să ajungă în conturile companiei după ce, în august 2018, a fost semnat contractul de finanțare prin POIM.
Cu toate acestea, prețul apei din Constanța a fost, în ultimii ani, un mare subiect de nemulțumire pentru constănțeni. Și asta pentru că prețul unui mc de apă care ajunge la robinetul constănțeanului costă 4,90 lei (al patrulea cel mai scump din țară, la o medie de 4,05 lei/mc la nivel național), în timp ce serviciul de canalizare ajunge la 4,76 lei/mc (cel mai scump tarif din țară, la o medie de 2,80 lei/mc la nivel național).
Una peste alta, un constănțean plătește factura finală pentru ambele servicii cu 9,66 lei/mc, în timp ce media tarifelor celor 46 de operatori regionali ajunge la 7,10 lei/mc.
Cum explică compania de apă din Constanța tariful practicat
Am solicitat un punct de vedere companiei de apă RAJA SA privind tarifele mari la apă și canalizare practicate.
În ceea ce privește furnizarea apei, operatorul regional își justifică al patrulea cel mai scump tarif din țară (după Euro Apavol SA Voluntari, Compania de Apă SA Buzău și Hidro Prahova SA Ploiești) prin poziția geografică și cheltuielile mari de energie necesare pentru scoaterea apei de la mari adâncimi.
„Operatorul Regional RAJA SA Constanța își desfășoară activitatea într-o zonă pedoclimatică deșertică, cu puține resurse de apă de suprafață. Resursele principale sunt obținute din puțuri forate la mare adâncime – chiar și la 600 metri, iar obținerea apei necesită în aceste situații operațiuni complexe care înglobează cheltuieli mari de energie (cca 22-25% din costurile de exploatare), utilaje, amortizare, personal permanent etc. Comparația corectă a tarifelor (influențate de costuri), ar putea fi făcută în concordanță cu cheltuielile și tarifele corespondente pentru obținerea apei din alte zone asemănătoare, deșertice, nu în comparație cu zone montane sau submontane, unde apa provine într-un procent covârșitor din sursele de suprafață sau de mică adâncime”, se arată în punctul de vedere oferit de RAJA SA.
COFINANȚAREA PROIECTELOR EUROPENE SE REGĂSEȘTE ÎN FACTURA LA APĂ A CONSTĂNȚEANULUI
În ceea ce privește costul ridicat pe care constănțenii îl plătesc pentru serviciul de canalizare, cel mai scump din țară, reprezentanții operatorului regional de apă justifică situația prin necesitatea acoperirii sumei necesare pentru cofinanțarea proiectelor europene:
„Până la ora actuală, RAJA SA a atras fonduri europene de peste 1 miliard de euro. Dar toate aceste proiecte cu finanțare europeană implică și o cotă de cofinanțare din partea operatorului, cofinanțare ce se ridică la ora actuală la 80,02 milioane euro. Pentru acoperirea cofinanțării, compania a apelat la un împrumut BERD (Banca Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare – n.red.).Mai mult, toate finanțările europene se realizează fără a lua în calcul și TVA-ul aferent contractelor de lucrări. În aceste condiții, RAJA SA trebuie să acopere și TVA-ul, care se ridică la aproximativ 132 milioane de euro. Per total, RAJA SA suportă din bugetul propriu 212,02 milioane euro, sume care trebuie acoperite prin prețul apei”, declară reprezentanții RAJA pentru PressHub și Info Sud-Est.
Iar dacă suportarea cofinanțării a reprezentat o creștere a prețului apei la Constanța, o altă componentă care se regăsește în prețul final este, conform reprezentanților companiei, protejarea mediului înconjurător:
„RAJA SA Constanța este operatorul cu cea mai mare performanță în realizarea și punerea în funcțiune a investițiilor finanțate din fonduri europene și cofinanțare proprie. Dar odată cu asigurarea serviciilor în concordanță cu cerințele europene de calitate și de mediu, mai ales la epurarea dejecțiilor și apelor menajere, unde se aplică cele mai performante tehnologii de epurare, cresc și costurile cu consumabilele, cu întreținerea și cu amortizarea instalațiilor. Avem deja în exploatare 15 stații de epurare moderne, iar prin intermediul POIM – Programul Operațional Infrastructură Mare vor mai fi construite încă șase stații de epurare moderne, cu toate treptele tehnologice, inclusiv cea terțiară.”
Alinierea la standardele europene costă. Nealinierea poate costa mai mult
Cele mai mici tarife pentru canalizare din România (acolo unde RAJA SA are cel mai mare preț din țară) sunt practicate de EURO Apavol SA Voluntari – 1,11 lei/mc, APA NOVA Ploiești – 1,19 lei/mc și APĂ CANAL NORD VEST – 1,46 lei/mc. Doar că cei trei operatori regionali nu au implementat până în acest moment niciun proiect pe fonduri europene.
Reprezentanții RAJA consideră că nu ai cum să susții un preț atât de mic la serviciul de canalizare dacă te aliniezi la standardele Uniunii Europene privind epurarea apelor uzate:
„Majoritatea companiilor cu tarife mici la canalizare/epurare nu au finalizat programele de investiții în infrastructură, motiv pentru care nu au costuri generate de cele trei trepte de tratare a apelor uzate și dejecțiilor (mecanică, chimică, biologică) provenite de la aglomerările locale urbane și rurale. RAJA SA are la ora actuală în exploatare 15 stații de epurare moderne, toate având în procesul tehnologic și treapta biologică. Evident că, în aceste condiții, cheltuielile de funcționare și mentenanță a acestor stații sunt foarte mari, chiar și de trei ori mai mari decât în cazul stațiilor nemodernizate, ce au doar treapta mecanică pentru epurarea apelor uzate.”
Mai mult, operatorul de apă face apel la o Directivă Europeană care obligă România să se alinieze standardelor europene privind epurarea apelor uzate, o neconformare atrăgând penalități imense pentru comunități, care pot ajunge și până la 124.000 euro/zi:
„Cu privire la tarife se spune doar jumătate de adevăr: DA, mulți operatori au tarife mai mici, dar nu se spune și în ce măsură au costuri generate de asigurarea infrastructurii performante pentru a proteja comunitățile locale de iminența sancțiunilor pentru neconformare la condiționalitățile de mediu impuse de UE, cota-parte proporțională din cuantumul amenzilor care ar putea fi propuse de UE pentru România, care este de 1.740.000 euro, suma forfetară minimă fixă, la care se adaugă penalitățile pe zile de întârziere, ce pot varia între 2.000 si 124.000 euro/zi. (Directiva Europeană 91/271/CE privind epurarea apelor uzate)”
Proiectele europene implementate de RAJA SA
Instrumentul pentru Politici Structurale de Pre-Aderare (ISPA)
1. „Reabilitarea facilităților de tratare a apei uzate și a sistemului de canalizare în județul Constanța, România” – 73.270.667 euro, din care 48.623.226 euro finanțare de la Comisia Europeană, 4.085.486 euro contribuție de la bugetul local, 3.850.755 euro contribuție de la bugetul de stat și 16.711.194 euro cofinanțare operator.
Programul Operațional Sectorial Mediu (POS Mediu)
1. „Reabilitarea și modernizarea sistemului de alimentare cu apă și de canalizare în regiunea Constanța-Ialomița” – 643.157.730 lei, din care 467.653.522 lei cofinanțare din fondul de coeziune, 77.201.368 lei contribuția bugetului de stat, 11.003.593 lei contribuție de la bugetul local și 87.299.172 lei cofinanțare operator.
2. „Executarea branșamentelor de apă și a racordurilor de canalizare în regiunea Constanța – Ialomița” – 16.354.026 lei, din care 10.532.323 lei din fondul de coeziune, 1.295.035 contribuția de la bugetul de stat, 119.466 lei contribuție din bugetul local și 4.407.197 lei confinanțarea operatorului.
3. „Canalizare menajeră, Comuna Valu lui Traian, etapa III, județul Constanța” – 11.890.774 lei, din care 10.400.131 lei din fondul de coeziune, 1.278.781 lei contribuție din bugetul de stat, 117.968 lei contribuție din bugetul local și 93.890 lei confinanțarea operatorului.
4. „Extinderea și modernizarea infrastructurii de apă și apă uzată pentru regiunea Constanța – Ilfov” – 117.599.124 lei, din care 74.909.041 lei din fondul de coeziune, 9.210.682 lei din contribuția bugetului de stat, 849.691 lei din contribuția bugetului local și 32.629.700 lei din contribuția operatorului.
5. „Reabilitarea stației de epurare ape uzate Eforie Sud” – 102.524.489 lei, din care 81.585.607 lei din fondul de coeziune, 18.412.556 lei din contribuția de la bugetul de stat, 1.919.660 lei din contribuția de la bugetul local și 606.663 lei din contribuția operatorului.
Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM)
1. „Proiectul regional de dezvoltare a infrastructurii de apă și apă uzată în aria de operare a RAJA SA în perioada 2014-2020” – 2.662.688.783,50 lei, din care contribuția nerambursabilă a Uniunii Europene este de 1.905.615.009,35 lei, restul finanțării fiind asigurată de la bugetul național (13%) și bugetul local (2%) reprezentând 20% din bugetul alocat Axei 3 din POIM (Programul Operațional Infrastructură Mare).
Acest articol a fost publicat pe PressHub.ro și Info Sud-Est în cadrul proiectului “Cohesion Policy: Better Understanding, Reporting, Dissemination”, cofinanțat de UE prin DG Regio.
Informațiile prezentate nu reprezintă poziția oficială a UE. Întreaga răspundere asupra corectitudinii și coerenței informațiilor prezentate revine autorului.
