De la alei ca la Paris la praf în ochi: Cum a fost deturnat proiectul de reabilitare a centrului istoric al Focșaniului

1.237

Fosta Grădină publică a Focșaniului, plină de castani seculari, a fost devastată pentru a face loc unor construcții imense, care stau și acum, la mai bine de șapte ani de la inaugurare, goale. În parcul din zona centrală, aleile sunt acoperite cu un praf de cretă care intră în ochii oamenilor la cea mai mică adiere de vânt, iar orice ploaie transformă locul într-o mocirlă. În fine, la fiecare Revelion, festival sau Zilele Focșaniului, dalele care acoperă Piața Unirii se sparg ca-n celebrul joc Tetris. Mega-proiectul de reabilitare a centrului civic al Focșaniului, în valoare de 8 milioane de euro, a demarat în 2007 și avea termen de execuție 18 luni. A întârziat doi ani. Scuza arhitectului responsabil: proiectul a fost modificat și s-au folosit materiale ieftine și de proastă calitate.

Proiectul de reabilitare a centrului istoric al Focșaniului este cel mai amplu proiect urban derulat cu fonduri europene de administrația orașului de pe Milcov. Valoarea acestuia a fost de circa 8 milioane de euro (85% finanțare nerambursabilă) și a cuprins reabilitarea parcului central, a Pieței Unirii, a Ateneului Popular „Maior Gheorghe Pastia” și recondiționarea parțială a Cinematografului „Balada”. Demarat în 2007 și finalizat în 2011, cu doi ani întârziere, proiectul care trebuia să schimbe fața orașului s-a transformat într-un coșmar: grădina cu castani a fost mutilată, aleile sunt acoperite cu un praf de cretă care intră în ochii oamenilor la cea mai mică adiere de vânt, iar dalele din Piața Unirii se sparg după fiecare eveniment. Doar reabilitarea celor două clădiri a adus un plus de valoare zonei.

Proiectul a început în 2007, având termen de finalizare18 luni, însă a fost inaugurat abia pe 26 septembrie 2011, în prezența lui Victor Ponta. Lucrările au fost atribuite, prin licitație, firmei Unicom din Galați, societate care a dat faliment în timpul derulării proiectului. Execuția a fost preluată de firme locale, abonate la bani publici. Printre acestea se numără Mavi Beton, care aparține Corinei Trifan, directoarea Monitorului de Vrancea, ziarul de casă al șefului PSD Vrancea, Marian Oprișan. Și Ilimar SRL, firma fostului prefect USL Kanty Popescu, a furnizat copaci și flori în cadrul proiectului.

Probleme după inaugurare

De la începutul lucrărilor, autoritățile nu au fost preocupate să creeze o cale de acces a trecătorilor către și dinspre centrul orașului, astfel că, timp de câțiva ani, focșănenii care traversau orașul erau nevoiți să iasă în carosabil. De altfel, au fost și câteva accidente în zonă cu pietoni loviți de mașini.

În graba lor de a termina proiectul care începuse deja să-i exaspereze pe focșăneni, constructorii au amenajat un spațiu comercial în care au uitat o gură de canal. Niciun comerciant nu a licitat pentru acel spațiu până când canalul nu a fost betonat – mirosul fiind greu de suportat.

Literele din Hora Unirii, furate de comercianții de fier vechi

Proiectul a prevăzut și refacerea simbolică a cursului râului Milcov, prin montarea de plăci gravate cu versuri din Hora Unirii. Imediat după montaj, literele au făcut cu ochiul celor care și-au dorit un ban în plus și care le-au smuls pentru a le duce la fier vechi. Ulterior, autoritățile au dispus fixarea literelor în cuie. Însă plăcile cu versuri, din cauza suprafeței lucioase, nu mai ofereau siguranță trecătorilor pe ploaie sau ninsoare, constituind un real pericol de alunecare. Chiar primarul din Tivoli, oraș înfrățit cu Focșaniul, a căzut sub ochii edililor PSD pe aceste dale, în cadrul unei vizite oficiale. După incident s-au alocat alți bani pentru aplicarea unui tratament asupra plăcilor de piatră pentru a se evita alunecarea.

În mai puțin de jumătate de an de la inaugurare, pavajul de granit de proastă calitate, importat din China, s-a spart, fiind periodic înlocuit. Noul pavaj continuă să se degradeze în diverse puncte, din cauza schelelor amplasate pentru concertele organizate de municipalitate sau Consiliul Județean Vrancea.

arhitect Andrei Mulțescu

„Totul s-a făcut pe improvizație. Așa cum arăta proiectul, dalele de granit ar fi trebuit să fie de două ori mai groase, adică de 10 cm, și cu specificația să fie montate pe nisip, nu pe ciment, cum s-a întâmplat. Nu vă închipuiți că au pus granit bun, cu o anumită structură, ci l-au adus din China. În plus, montatorul a fost foarte prost și din cauza asta s-a ajuns să se umfle pavimentul”, spunea, la vremea respectivă, arhitectul Andrei Mulțescu, proiectantul inițial.

„Primarul Misăilă nu vrea tocuri prin Piața Unirii, să nu-i crape gresia”

Despre pavajul care se strică periodic, actualul primar, Cristi Misăilă (PSD), susține că s-ar strica și din cauza tocurilor pantofilor doamnelor care trec prin zonă. Misăilă a dat vina pe Elena Udrea, ministrul Dezvoltării la momentul derulării proiectului, pentru că pavelele se degradează.

„Piața Unirii este un proiect finanțat cu bani de la Ministerul Dezvoltării Regionale, unde cândva era ministru doamna Elena Udrea. Nu vreau să fac mai multe mențiuni. Aceasta a fost calitatea pe care dumneaei a aprobat-o. În toate parcurile din lumea asta civilizată, să mă ierte femeile, nimeni nu iese la plimbare în tocuri”, susținea, anul trecut, Misăilă (n.red.: proiectul nu a fost făcut cu bani de la Ministerul Dezvoltării, ministerul a fost doar instituția prin intermediul căreia s-au obținut banii europeni).

Anual, Primăria plătește între 5.000 și 10.000 lei pentru reparația dalelor.

Monumentul Unirii, zguduit de trepidații

Monumentul Unirii, „Obeliscul”, așa cum e denumit de focșăneni, operă a marelui sculptor Ion Jalea, are de suferit și acum de pe urma lucrărilor de reabilitare.

După consolidarea făcută tot în cadrul proiectului, recent, o placă din marmură roșie a căzut din vârful obeliscului, autoritățile focșănene fiind nevoite să închidă zona, de teamă să nu se întâmple o tragedie. Acestea au constatat că mai sunt și alte bucăți de marmură care stau să cadă de pe monument din cauza trepidațiilor la care a fost supus monumentul în timpul lucrărilor de amenajare a pieței.

„Vechea Piață a Unirii eu am construit-o, când eram inginer-șef, și tot eu am stricat-o, în calitate de primar, pentru a face loc alteia mai moderne. Mi-a plăcut mai mult Piaţa Unirii cea veche”, mărturisea la o întâlnire cu ziariștii fostul primar PSD Decebal Bacinschi.

La o altă întâlnire cu presa, Bacinschi se declara învins: „Și eu sunt nemulţumit, îmi pare foarte rău şi chiar toate necazurile pe care le am cu această Piața Unirii, parcă mă fac vinovat de treaba aceasta. Așa cum știți și dumneavoastră, noi n-am avut nicio intervenție, dar lucrările de paviment au costat 750.000 euro. În cei 8 milioane euro, noi am reabilitat Ateneul, Balada, parcurile și celelalte lucrări de infrastructură realizate în piață”.

Parc secular defrișat sub pretextul sprijinirii artizanatului

Plafonul pergolei de vis-a-vis de Piața Unirii s-a șubrezit sub presiunea zăpezii, la doar un an după finalizarea construcției, autoritățile fiind nevoite să aloce bani pentru reconstrucție.

Aleile din Grădina publică au fost acoperite cu un praf de cretă care intră în ochii oamenilor la cea mai mică adiere de vânt, iar când plouă totul se transformă într-o imensă mocirlă. Asta deși inițial arhitecții au promis că vor arăta ”ca la Paris”.

În cadrul proiectului, Grădina publică din Focșani, unde se aflau castani seculari, a fost pur și simplu defrișată pentru a se face loc unor clădiri destinate comercianților. Clădirile, care nu se încadrează în arhitectura parcului vechi, sunt goale, chiriile pentru spațiile comerciale fiind între 2 și 5 euro/mp, un preț neatractiv. Mai mult, spațiile comerciale nu dispun de grupuri sanitare sau sistem de încălzire.

Excepție fac câțiva agenți economici care au riscat și au deschis magazine de artizanat. De fapt, motivația defrișării fostei Grădini publice a fost, în proiectul pe bani europeni, încurajarea artizanatului și a meșteșugurilor populare.

La șapte ani de la inaugurare, însă, în Grădina publică au răsărit terase cu mici și bere, chioșcuri cu vată de zahăr și popcorn, un wc public în mijlocul zonei de promenadă, dar și un magazin de chiloți.


Acest articol a fost publicat pe PressHub.ro și Vrancea24.ro în cadrul proiectului “Cohesion Policy: Better Understanding, Reporting, Dissemination”, cofinanțat de UE prin DG Regio.
Informațiile prezentate nu reprezintă poziția oficială a UE. Întreaga răspundere asupra corectitudinii și coerenței informațiilor prezentate revine autorului.

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata