De nouă ani, un bulevard din Brăila este în proces de reabilitare. Cel mai mare proiect derulat cu fonduri europene în județ, blocat de un litigiu

1.212

Lucrările de modernizare a Bulevardului Dorobanților din Brăila, cel mai mare proiect derulat cu fonduri europene în județ – aproape 100 milioane lei fără TVA -, nu sunt gata nici la cinci ani după primul termen de finalizare asumat de autorități și constructor. Reabilitarea carosabilului, a liniei de tramvai și a trotuarelor este gata, însă constructorul nu a terminat și lucrările de consolidare la canalul colector de sub arteră, cele două părți fiind în litigiu. Din această cauză nu se poate utiliza linia de tramvai proaspăt reabilitată. Noul termen de finalizare a proiectului este decembrie 2018, însă litigiul dintre primărie și constructor este încă pe rol, ceea ce face puțin probabilă respectarea sa.

  • Lucrările de modernizare a Bulevardului Dorobanților nu sunt nici acum finalizate, la nouă ani de la debut.
  • Au rămas neefectuate lucrările de consolidare a fostului canal colector de sub arteră, ceea ce împiedică circulația tramvaielor.
  • Primăria este în litigiu cu unul dintre executanți, „Max Boegl”, procesul fiind în faza de recurs la Curtea de Apel Galați.
  • Pe fondul întârzierilor, primăria a pierdut fonduri europene de 5,8 milioane lei, costurile lucrărilor ce mai trebuie executate.
  • Autoritatea locală a primit și corecții financiare de circa 5 milioane de euro (25% din valoarea finanțării nerambursabile) din cauza unor criterii restrictive impuse la licitația pentru desemnarea constructorului.
  • Noul termen de finalizare a proiectului expiră anul acesta în decembrie, dar proiectul este în continuare blocat.

Povestea investiției de 100 milioane lei, fără TVA, finanțată 80% din fonduri europene nerambursabile prin Programul Operațional Regional, cu scopul modernizării celui mai mare bulevard din orașul Brăila, a început în vara lui 2009, când reprezentanții Ministerului Dezvoltării și ai Primăriei Brăila au semnat contractul de finanțare. Valoarea totală a proiectului este de 29,6 milioane euro, la cursul de atunci, din care 24,8 milioane euro reprezintă valoarea eligibilă a proiectului. Din totalul eligibil, 19,9 milioane euro au venit de la comunitatea europeană prin Fondul European de Dezvoltare Regională. Licitația a fost lansată în 2009, iar contestațiile ce au urmat au fost soluționate în instanță. Mai precis, în decembrie 2010, Curtea de Apel Galați a tranșat litigiile în sensul atribuirii contractului de lucrări către asocierea de firme „Tancrad”, „Euro Construct”, „Max Boegl” și „Swietelsky Baugesellschaft”, prețul oferit fiind de 99,9 milioane lei, fără TVA, față de 100,27 milioane lei, fără TVA, prețul estimat al contractului.

În contul acestei sume, consorțiul de firme s-a angajat să reabiliteze și să modernizeze infrastructura rutieră, inclusiv calea de rulare a tramvaielor, trotuarele și spațiile verzi. Lucrările vizau și partea subterană a bulevardului, mai precis consolidarea vechiului canal colector de ape menajere, aflat de-a lungul arterei rutiere.

Comisia de licitație a ales oferta cea mai scumpă dintre cele patru acceptate la procedura de achiziție publică, pe motiv că oferta tehnică a câștigătorului era net superioară. Ofertele financiare ale celorlalți trei ofertanți se situau între 62,28 milioane lei și 75,92 milioane lei.

În primăvara lui 2011 au început efectiv lucrările la acest proiect de infrastructură locală, iar în 2013, lucrările de la suprafața bulevardului Dorobanților erau gata: atât infrastructura – conductele de apă, gaze, canalizare -, cât și carosabilul, liniile de tramvai și trotuarele fiind funcționale. Singurele lucrări care încă mai sunt de executat pe bulevard țin doar de consolidarea vechiului canal colector, aflat în subteran, la circa 10 metri adâncime. În linii mari este vorba despre o „cămășuire” a interiorului canalului cu o peliculă groasă din material sintetic. Tunelul respectiv, prin care s-au colectat apele menajere și pluviale timp de 100 de ani, de prin 1918 până în 2008, când a fost pus în funcțiune un alt canal colector, a mai beneficiat de o consolidare, undeva la mijlocul anilor 1980. Atunci, pe mai multe porțiuni au fost montate cintre metalice, adică niște armături de oțel cu rolul de a întări prin interior tunelul de beton. Porțiunile întărite cu cintre însumează circa 110 metri din lungimea totală a colectorului, de aproape trei kilometri.

Existența acestor cintre a făcut ca prima soluție aleasă pentru actuala consolidare a colectorului să nu mai fie valabilă, întrucât acele armături de oțel erau foarte ruginite și este necesar să fie înlocuite cu totul, aspect care nu a fost prevăzut inițial, iar proiectul s-a blocat.

Canalul colector, mărul discordiei

Autoritatea locală a decis în 2016 să aplice executantului penalități de întârziere a lucrărilor, pentru că nu a terminat canalul colector, după cum a explicat primarul la vremea respectivă, social-democratul Aurel Simionescu.

„Ei sunt nemulțumiți de faptul că li s-au impus penalități pentru întârzierea lucrărilor. Au fost penalizați cu circa 9 miliarde lei vechi și nu au acceptat acest lucru. E vorba despre acea consolidare a canalului colector, pe porțiunea cu cintre, dar și pe porțiunea fără cintre. Există o dispută legată de faptul că ei n-au lucrat mai repede pe acele tronsoane unde nu există acele cintre care trebuiau refăcute. E adevărat, unde au dat de cintrele alea ruginite și de depunerile care erau acolo, pietrificate de ani de zile, nu se putea lucra decât într-un anumit ritm. Dar unde nu existau cintre și nici depuneri, de ce nu au făcut mai repede ce aveau de făcut? Așa au pus problema responsabilii de proiect din cadrul Primăriei și s-a ajuns la impunerea acelor penalizări în valoare de 900.000 lei noi. Constructorii au motivat că lucrările trebuiau făcute dinspre aval spre amonte, adică de la Calea Galați spre Calea Călărași, și nu aveau cum să ocolească cintrele. E o dispută aici care, cel mai probabil, va fi rezolvată în instanță”.

Aurel Simionescu

În primăvara lui 2016, unul dintre constructori, Max Boegl, a deschis proces la Tribunalul Brăila împotriva Primăriei, solicitând obligarea pârâtei la recepția lucrărilor efectuate până la vremea respectivă în cadrul contractului de reabilitare a bulevardului Dorobanților, respectiv rezilierea contractului pentru lucrările rămase de realizat și plata de daune morale și materiale în cuantum de 4,2 milioane lei.

În aprilie anul curent, Tribunalul Brăila, prima instanță sesizată în acest litigiu, a dat soluția în dosar, iar aceasta este în favoarea municipalității, în sensul că a respins ca nefondată acțiunea promovată de Max Boegl.

Hotărârea putea fi atacată cu recurs la Curtea de Apel Galați, însă după cum a comentat la vremea respectivă primarul Brăilei, Marian Dragomir, municipalitatea, ca beneficiar al lucrării, spera ca soluția dată de prima instanță să fie mai degrabă un imbold pentru constructor să execute totuși lucrările ce-au mai rămas din acest contract.

Compania Max Boegl a mers însă mai departe cu acest litigiu, fiind sesizată Curtea de Apel Galați pe această speță. Următorul termen în dosar este programat pentru 15 octombrie.

„Primăria municipiului Brăila a câștigat procesul cu Max Boegl și asociația din care aceștia fac parte și orice alte declarații pe acest subiect nu vor ajuta cu nimic în soluționarea litigiului pe care îl avem”, a declarat primarul municipiului Brăila, Marian Dragomir, pentru Obiectiv de Brăila.

Reporterii noștri au încercat să obțină un punct de vedere pe acest subiect și din partea firmei Max Boegl România, însă la numărul de telefon disponibil pe site-ul PaginiAurii.ro nu a răspuns nimeni.

Problemele de la Dorobanți afectează și transportul în comun din municipiu

Din cauza litigiului și neînțelegerilor dintre Primărie și constructor, cu mici pauze, din 2013, de când s-au finalizat lucrările de la suprafața bulevardului, circulația tramvaielor a fost întreruptă. Motivul invocat de autorități: echipele de muncitori care lucrau în subteran, în fostul canal colector, să nu fie supuse vreunui risc de prăbușire din cauza trepidațiilor provocate de trecerea tramvaielor. Singura opțiune pe care operatorul public de transport a avut-o la îndemână și a implementat-o a fost alocarea unui număr de trei autobuze de capacitate medie care să suplinească lipsa tramvaielor pe cele două trasee de pe bulevard: unul care face legătura între Bariera Călărașilor și cartierul Chercea, iar al doilea, pe relația Bariera Călărașilor – Calea Galați.

Problema este că, până la reluarea circulației, lipsa acestor trei autobuze care zilnic trebuie să deservească traseele de tramvai pune presiune pe restul flotei de autobuze, care cu greu face față fluxului de călători, mai ales la orele de vârf. Iar asta, cu toate că municipalitatea a cheltuit, în ultimii doi ani, milioane de lei pentru a cumpăra aproape 40 de autobuze noi. Practic, investiția nu a reușit să acopere integral necesarul de transport în municipiu, iar acest lucru se vede în aglomerația din mijloacele de transport în comun, mai cu seamă în afara vacanțelor școlare.

Amânări peste amânări

Noul termen limită de finalizare a proiectului de infrastructură locală „Modernizarea Bulevardului Dorobanților” este decembrie 2018. Acesta a fost stabilit după ce consilierii municipali au aprobat prin vot, în iunie 2016, adică fix la finele mandatului 2012-2016, o hotărâre de Consiliu Local Municipal privind prelungirea, conform unei dispoziții primite de la Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Regional (AMPOR).

Practic, proiectul cu pricina a început în 2011 și ar fi trebuit finalizat până în decembrie 2013, inclusiv consolidarea vechiului canal colector al municipiului. Uniunea Europeană nu a penalizat, totuși, Brăila pentru această întârziere și a fost de acord cu prelungirea termenului contractual. Apoi, au intervenit problemele legate de consolidarea canalului colector, constatându-se că soluția tehnică prevăzută pentru această consolidare nu se poate aplica. În acest context, noul termen acordat finalizării proiectului de la Brăila a fost decembrie 2015. Nici acel termen nu s-a respectat, iar în disperare de cauză Primăria a obținut o prelungire a prelungirilor, până pe 30 iunie 2016, asumându-și obligația de a achita de la bugetul local, circa 5,8 milioane lei, costurile lucrărilor ce mai trebuie executate.

Corecții financiare de circa 5 milioane de euro

În urmă cu șase ani, Ministerul Dezvoltării a anunțat că a fost aplicată o corecție cu 25%, aproximativ 5 milioane de euro din finanțarea nerambursabilă a proiectului. Totul a plecat de la un control al Autorității de Audit care a formulat obiecții în legătură cu o serie de criterii restrictive impuse participanților la licitația pentru bulevard. Stegulețele roșii au fost ridicate la Caietul de Sarcini, în dreptul unei prevederi care impunea ofertanților să facă dovada deținerii ori închirierii unor stații de betoane și asfalt pe o rază de câteva zeci de kilometri în jurul orașului. Această cerință, au spus cei de la Audit, ar fi îngrădit accesul la licitație pentru posibili ofertanți.

Autoritatea locală a atacat în instanță decizia de corecție, numai că a pierdut această bătălie deoarece nu s-a prezentat la termen. Vina aparține fostului secretar general al Primăriei, Mircea Fudulaiche, dar și șefei juriștilor Primăriei, Angelica Bratu, responsabili cu litigiul. Fudulaiche a susținut la vremea respectivă că de vină pentru ratarea termenului de recurs ar fi fost un mic incendiu pornit de la o țigară, petrecut chiar în biroul său, incident în care s-ar fi distrus mai multe documente, inclusiv adresa prin care Înalta Curte de Casație și Justiție făcea comunicarea unui nou termen în proces. După ce „Obiectiv” a făcut publică incidentul, cazul celor doi a fost analizat de comisiile de disciplină din cadrul Prefecturii (în cazul lui Fudulaiche ca înalt funcționar public) și Primăriei Brăila (în cazul lui Bratu), iar în final ambii s-au ales cu reducerea drepturilor salariale pe o perioadă de trei luni.

Totul a culminat în februarie 2016, când procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Galați au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și reținerea pentru 24 de ore, începând cu data de 03.02.2016, a fostului primar Aurel Simionescu, precum și a ex-directorului Direcției Finanțelor Publice Locale din cadrul Primăriei Brăila, Stoica Anghelescu. Acuzațiile celor de la DNA vizau inclusiv aspecte ce țineau de proiectul de modernizare a Bulevardului Dorobanților, în special procedura de licitație pentru desemnarea constructorului și a proiectanților.

Ulterior, cei doi au fost puși în libertate, iar de dosarul respectiv nu s-a mai auzit nimic.


Acest articol a fost publicat pe PressHub.ro și Obiectiv de Brăila în cadrul proiectului “Cohesion Policy: Better Understanding, Reporting, Dissemination”, cofinanțat de UE prin DG Regio.
Informațiile prezentate nu reprezintă poziția oficială a UE. Întreaga răspundere asupra corectitudinii și coerenței informațiilor prezentate revine autorului.

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata