HARTĂ INTERACTIVĂ. Clădiri-simbol din Transilvania restaurate cu fonduri europene. Studiu de caz: Castelul de la Gilău

1.961

Zece monumente istorice din județul Cluj, printre care Biserica Sf. Mihail, Biserica Bob, Castrul Roman de la Turda sau castelele de la Răscruci și Gilău, vor fi reabilitate cu fonduri europene din exercițiul financiar 2014-2020. Alte 11 clădiri de patrimoniu vor fi revitalizate în restul Transilvaniei de Nord.

Peste 150 de milioane de lei din fonduri europene vor fi investiți în următorii ani în restaurarea unor monumente istorice emblematice pentru toată Regiunea Nord-Vest. În acest sens, au fost semnate 21 de contracte de finanțare, la nivelul Agenției de Dezvoltare Regională Nord-Vest, potrivit unei centralizări consultate de Transilvania Reporter. Regiunea Nord-Vest corespunde județelor din Transilvania de Nord: Bihor, Bistrița-Năsăud, Cluj, Maramureș, Satu Mare și Sălaj.

Printre cele mai importante monumente care vor fi refăcute se numără castelul de la Gilău (Cluj), Castelul Bánffy de la Răscruci (Cluj), castelul din Posmuș (Bistrița-Năsăud), Castelul Teleki din Coltău (Maramureș), Biserica Gotică Sfântul Mihail din Cluj-Napoca, Casa Darvas-La Roche și Muzeul Țării Crișurilor din Oradea, Biserica Evanghelică din Bistrița, Biserica de Lemn din Plopiș, Maramureș, aflată în Patrimoniul UNESCO, sau Biserica Reformată din Acâș, unul dintre puținele edificii romanice din țară.

Casa Darvas – La Roche din Oradea va fi convertită într-un muzeu al curentului artistic Art Nouveau, cu suma de 10,5 milioane de lei | Foto: Vakarcs Loránd

Pe județe, cele mai multe proiecte contractate până acum sunt în Cluj, zece mai exact, Bihor, Satu Mare și Maramureș au contractat câte trei proiecte, iar Bistrița-Năsăud, două. În județul Sălaj nu s-a semnat niciun contract pe această axă de finanțare.

Cele mai mari proiecte

Cea mai mare sumă alocată din fonduri europene revine proiectului de restaurare a castelului din Gilău, care are ca beneficiar fundația Traditio Transylvanica. Proiectul este în valoare de 21,891 milioane de lei, dintre care 18,6 milioane sunt fonduri europene, iar 2,84 milioane sunt fonduri de la bugetul național, aportul beneficiarului fiind de 0,43 milioane de lei.

Biserica Sfântul Mihail din centrul Clujului a fost înconjurată de schele și va fi închisă până în 2021 | Foto: Dan Bodea

Un proiect chiar mai mare este reabilitarea Bisericii Sfântul Mihail, care va costa 21,93 milioane de lei, dar contribuția UE va fi de „doar” 15,6 milioane. Alt proiect major este reabilitarea castelului din Posmuș, județul Bistrița-Năsăud (21,78 milioane/18,5 contribuție UE). Peste 20 de milioane de lei vor costa și renovarea Muzeului Țării Crișurilor din Oradea, a Palatului Cultural din Sighetu Marmației sau punerea în valoare a Castrului Roman de la Turda. Revitalizarea Castelului Bánffy din Răscruci va costa 19,97 milioane, dintre care 16,5 milioane sunt contribuția UE. Cea mai mică sumă a fost alocată bisericii romanice din Acâș – 2,4 milioane de lei.

Studiu de caz: Castelul de la Gilău va deveni o nouă atracție turistică

În Castelul Rákóczi-Bánffy de la Gilău a funcționat până în 2002 o școală pentru copiii cu dizabilități. Un lung proces de retrocedare a fost câștigat, în 2012, de Barcsay Tamas, cetățean canadian, urmaș al ultimilor proprietari, dinaintea naționalizării din 1948. În 2015, castelul, ajuns aproape o ruină, a fost cumpărat de omul de afaceri clujean Nagy Elek. În ultimii ani, edificiul a putut fi vizitat câteva zile pe an cu ocazia Festivalului Várkert, în rest fiind închis. Lucrurile se vor schimba radical după terminarea lucrărilor de reabilitare finanțate, la capătul cărora castelul va deveni un centru cultural și o nouă atracție turistică în județ.

Proiectul de reabilitare este derulat prin Fundația Traditio Transylvanica. Directorul general al fundației, Deák Attila, ne-a declarat că, în acest moment, este elaborat proiectul tehnic de execuție, s-a obținut autorizația de construire și este în pregătire lansarea achiziției de lucrări. „Preconizăm că lucrările de reabilitare vor putea fi începute în viitorul apropiat, încă în decursul anului curent”, spune Deák. Termenul de finalizare al proiectului este noiembrie 2021.

Castelul reabilitat va fi deschis publicului larg și va funcționa ca un centru cultural-turistic.

„Ne propunem organizarea de evenimente culturale, de exemplu expoziții permanente, respectiv itinerante, în colaborare cu muzee din țară și din străinătate, concerte, ateliere pentru artiști plastici, festivaluri etc. Sperăm că va deveni un punct de interes turistic local și național, și va fi introdus în circuitul turistic internațional”, precizează directorul fundației.

El spune că o investiție de această anvergură este aproape imposibil de realizat fără ajutorul unei finanțări nerambursabile. „Fără fonduri europene nerambursabile credem că reabilitarea acestui castel ar fi fost mult mai grea, și s-ar fi putut realiza într-un alt orizont de timp”, a explicat Deák.

Aliați în luptă cu birocrația

În ceea ce privește obținerea finanțării, el spune că acesta a fost un proces îndelungat, care a implicat eforturi speciale din partea Fundației și din partea colaboratorilor.

„Impredictibilitatea sistemului de finanțări nerambursabile, modificările ghidului solicitantului, schimbările legislative au fost cele mai importante piedici în decursul anilor. Am început pregătirile în anul 2015 și am depus proiectul de două ori pentru finanțare în cursul anului 2016, ca să ajungem la momentul semnării contractului la sfârșitul anului 2017”, exemplifică Deák Attila.

Calitatea echipei de consultanți și conlucrarea cu reprezentanții Agenției de Dezvoltare Regională Nord Vest au fost doi factori decisivi în obținerea finanțării, conchide directorul general al fundației Traditio Transylvanica.

Finanțarea

Restaurarea și reabilitarea monumentelor se finanțează prin Programul Operațional Regional 2014-2020, Axa prioritară 5, prioritatea de investiții 5.1. Această linie de finanțare a fost deschisă pentru autorități publice, unități de cult, ONG-uri și parteneriate între aceste entități. La nivelul Regiunii de Nord-Vest sunt alocate 164 de milioane de lei din fonduri europene. Această sumă va fi folosită pentru a acoperi 85% din suma eligibilă pentru un proiect. Restul banilor provin de la bugetul de stat (13%) și de la beneficiar (2%). La toate acestea se adaugă sumele neeligibile, suportate tot de beneficiar. De exemplu, în cazul Bisericii Sfântul Mihail, acestea sunt de 3,5 milioane de lei.

Cele 21 contracte semnate până acum presupun o finanțare nerambursabilă de 255 de milioane de lei, cu 56% mai mare decât alocarea la nivel de regiune. Potrivit experților în fonduri europene, agențiile de dezvoltare contractează minimum 130% din suma alocată, întrucât, în mod uzual, la proiecte intervin economii, în urma licitațiilor. Apelul pentru această schemă de finanțare s-a încheiat în 25 noiembrie 2017, dar ultimul contract nu a fost semnat decât în luna aprilie a acestui an.


Acest articol a fost publicat pe PressHub.ro și Transilvania Reporter în cadrul proiectului “Cohesion Policy: Better Understanding, Reporting, Dissemination”, cofinanțat de UE prin DG Regio.
Informațiile prezentate nu reprezintă poziția oficială a UE. Întreaga răspundere asupra corectitudinii și coerenței informațiilor prezentate revine autorului.

2 Comentarii
  1. Eduard Antoniu spune

    Cum se intrezareste din poza, restaurarea Bisericii romano-catolice din Piata Unirii din Cluj a si inceput, de fapt, inca in timpul Zilelor culturale maghiare acolo, in ultima treime a lunii august. Atunci a fost ultima data cand biserIca a mai putut fi vizitata si s’a mai putut urca in turn (80 m) – pana in 2021. Restaurarea insa trebuia sa incepa chiar mai devreme si a trebuit multa insistentza din partea organizatorilor festivalului ca vizitarea bisericii si urcarea in turn sa mai poate avea inca o data loc – pana in 2021.

  2. carmen spune

    Felicitari pentru articol. Romania poate prezenta si lucruri bune, care mult mai multe decat cele rele. Nu suntem altfel decat altii din UE.

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata