Operațiunea „Bani pentru PSD”: Fonduri europene plimbate cu sacoșa și o sinucidere suspectă, anchetate de procurorii de la Constanța

2.457

E toiul verii. Rămășițele unui bărbat sunt măturate de pe asfaltul încins, undeva spre periferia orașului. În urma lor rămân o baltă de sânge, un contur mâzgălit strâmb și multe întrebări. În celălalt capăt al orașului, un alt bărbat dă multe răspunsuri. Îi povestește senin unui procuror cum a cărat sacoșe cu bani dintr-o firmă fantomă până la intermediarul partidului care îl ajutase să câștige o licitație. Pentru procuror e prea târziu însă, rămășițele de pe asfalt nu mai pot vorbi. Intermediarul sacoșelor cu bani află că afacerea lor a încăput pe mâna anchetatorilor și urcă la etajul 10 al unui bloc în construcție, de unde se aruncă pur și simplu în gol. Așa ar putea începe scenariul unui thriller american. De fapt, este o secvență reală din Constanța, vara anului 2015. În rolurile principale: Consiliul Județean Constanța, patronul unei firme coordonate de apropiații baronului, un consilier cu zilele curmate înainte de vreme și o schemă infracțională care a înghițit multe milioane de euro.

  • Procurorii DNA au trimis în judecată în aprilie 2016 șase persoane și șase firme, acuzate că au constituit un grup infracțional organizat, au făcut evaziune fiscală și au spălat bani, într-un dosar legat de refacerea cetății Capidava;
  • Prejudiciul invocat de procurori: 4,8 milioane de lei;
  • Dosarul se judecă încă, nu există o primă decizie a instanței;
  • Sinuciderea unuia dintre personajele-cheie în dosar a avut loc în plină instrumentare a cauzei de către procurori.

În 2010, Nicușor Constantinescu, președintele Consiliului Județean Constanța la acel moment, decide că vrea să reabiliteze cetatea Capidava cu fonduri europene. La scurtă vreme, Consiliul Județean pornește procedura de licitație. În primă fază, instituția lui anunță că toată afacerea ar putea să coste 20 de milioane de euro. Ulterior, lucrările au fost estimate de experți la 10 milioane de euro.

La licitație se înscriu șase firme. Cinci dintre ele evaluează că lucrările de reabilitare îi vor costa maximum 10 milioane de euro, în funcție de cât profit își propune fiecare să obțină. A șasea firmă spune că, de fapt, lucrările vor costa de două ori mai mult. Adică exact cât valoarea bugetului maxim oferit de CJC. Firma respectivă era controlată de Maria Cătălina Lăpăduș, chiar de fina de cununie a președintelui CJ, organizatorul licitației.

Celelalte cinci firme, care au spus că lucrările nu pot costa mai mult de 10 milioane de euro, sunt descalificate, în urma unor proceduri anevoioase, presărate cu plângeri în instanțe și pe la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor. Patronul uneia dintre firmele descalificate nu acceptă că a fost înlăturat de la masa licitației și face o vizită la malul mării, pe Strada Ion Corvin nr. 7. Adică la sediul DNA Constanța. Ajunge în fața procurorului, îi explică în detaliu de ce reabilitarea Cetății Capidava nu poate costa 20 de milioane de euro și relatează și cum au fost descalificați toți participanții în urma încălcării unor decizii ale Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor și a unor proceduri tehnice. Între timp, pe șantierul de la Capidava încep lucrările de reabilitare a cetății. În același timp, în biroul de pe Ion Corvin începe și ancheta procurorului DNA.

Trece astfel un an. Cetatea e ciuntită, mutilată, iar în locul materialelor de bună calitate apar cărămizi de BCA lipite între ele grosolan, cu ciment hidos. Ceea ce ar fi trebuit să fie un monument istoric construit în urmă cu 2000 de ani și reabilitat acum impecabil și cu mulți bani europeni, începe să semene cu o copie chinezească ieftină. Culmea, specialiștii din Ministerul Culturii nu văd nicio problemă; dau aprobări, avizează documente și sunt de acord cu continuarea lucrărilor.

În tot acest timp, dincolo de materialele ieftine care pe hârtie costau, de fapt, enorm, procurorul care urmărea traseul banilor observă și cum milioanele virate de CJC se evaporă în contul firmei care câștigase licitația, apoi dispar în contul unei alte firme care, la rândul ei, făcea ca banii să dispară în contul unei alte societăți. Procurorii susțin în rechizitoriu că ultima verigă din lanțul schemei era o societate înființată la țară, într-un sat sărac din Ilfov. Din această societate care închidea circuitul, banii ar fi fost scoși de un bărbat, în baza unor borderouri cu tranzacții de fier vechi. Apoi, banii ar fi fost aruncați într-o sacoșă și ridicați de administratorul firmei care câștigase licitația, susțin procurorii DNA. Așa se închidea cercul.

Procurorii spun că administratorul societății care reabilita cetatea ducea ulterior sacoșa cu bani într-o zonă din Constanța, în apropierea unei piețe cunoscute în oraș ca fiind controlată de apropiații șefului CJC. Se întâlnea acolo cu intermediarul, un consilier județean de la PSD, apropiat de cercul de putere care controla orașul, județul și partidul. Pentru că, îi spunea patronul societății procurorului, în timpul audierilor: „Mi-au spus că era nevoie de bani la partid”.

Procurorul începe o altă fază în ancheta penală și cere mai multe documente Consiliului Județean Constanța. Intermediarul sacoșelor cu bani, consilierul județean, află că afacerea lor a fost turnată și că a ajuns pe mâna anchetatorilor și începe să viziteze un bloc în construcții, din apropierea pieței de unde ridica banii. Îi cere celui care construia blocul să îi arate câteva apartamente, spunând că vrea să cumpere unul dintre ele. Constructorul clădirii îi întinde o cască de protecție pentru cap și îl însoțește până la etajul 10, acolo unde consilierul voia să se asigure că „va avea o priveliște frumoasă”. Ajunși la ultimul nivel, consilierul își privește viitorul apartament și, imediat apoi, îl roagă pe însoțitor să îi țină casca și borseta pe care o avea cu el. Apoi se întoarce, se împinge în buza viitoarei terase și se aruncă în gol. Moartea e considerată suspectă de către criminaliști: nimeni nu înțelege de ce consilierul s-a făcut una cu pământul, pe 28 iulie 2015.

Povestea de mai sus este „tradusă” din rechizitoriul tehnic și sec al procurorilor DNA Constanța care au trimis speța în judecată în 19 aprilie 2016. Conform informațiilor din rechizitoriul procurorilor anticorupție, lucrurile arată astfel:

În 2010, cu două zile înainte de Revelion, în Consiliul Județean Constanța era forfotă. Șefii instituției semnau contractul de finanțare Nr. 1196, prin care urma să fie reabilitat, cu bani europeni, Monumentul Triumfal Tropaeum Traiani. Vestea a făcut repede înconjurul presei locale, firește: unul dintre cele mai importante monumente antice de pe teritoriul României urma să intre în reparații. Tropaeum Traiani este situat în Adamclisi, o comună săracă aflată la 60 de kilometri de municipiul Constanța, și a fost ridicat între anii 106-109 pentru a aminti de victoria romanilor asupra dacilor din anul 102 d.Hr.
Schema finanțării acestui monument arăta așa: cei 13.307.887,74 lei erau alcătuiți din contribuția eligibilă nerambursabilă de la bugetul Uniunii Europene (fonduri FEDR) de 9.157.947,67 lei, suma de prefinanțare fiind de 2.048.504,72 lei, contribuția eligibilă nerambursabilă din bugetul național de 1.400.627,32 lei, cofinanțarea eligibilă a beneficiarului de la bugetul UATJ Constanța de 215.481,10 lei și TVA rambursată de la buget de 2.533.831,65 lei.

Firma care a câștigat licitația a fost Mara Construct SRL, o societate înființată în anul 2007, al cărei asociat unic și administrator era Sanda Ciocoiu, o persoană apropiată de fostul președinte al CJC, Nicușor Constantinescu. Tot Sanda Ciocoiu mai era și administrator al Conpress Holding SRL, o societate în care au fost asociați Nicușor Constantinescu și Radu Mazăre. După ce a fost înființată, Mara Construct SRL a ajuns în proprietatea soțului, iar în 2010, acesta a trecut societatea pe numele fiicei lor, Maria Cătălina Ciocoiu, care a devenit asociat unic, iar administratorul societății a fost numit Constantin Dima. În luna mai 2010, Maria Cătălina Ciocoiu se căsătorește și își schimbă numele de familie în Lăpăduș. Nașul de cununie al tinerei a fost nimeni altul decât Nicușor Constantinescu. Un an mai târziu, în 2 noiembrie 2011, societatea finei semna contractul de atribuire a lucrărilor cu Consiliul Județean condus de nașul ei, în proiectul reabilitării Monumentului Triumfal Tropaeum Traiani. După cununia din 2010, SC Mara Construct SRL a mai câştigat numeroase contracte finanțate din bugetul județului Constanța, în cadrul cărora autoritatea contractantă era Consiliul Județean condus de nașul tinerei.

Pentru lucrările de reabilitare a monumentului de la Adamclisi, plățile au fost făcute în perioada mai 2012 – noiembrie 2013. Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului (prin Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud-Est) a vărsat în contul Consiliului Județean Constanța valoarea totală a proiectului, adică cei peste 13 milioane de lei. Ministrul la acea vreme era Liviu Dragnea, un apropiat al cuplului Mazăre-Constantinescu. CJC livra suma în contul societății care a câștigat licitația, adică Mara Construct, iar de-aici banii luau drumul întortocheat al cheltuielilor considerate fictive de către procurori, către diferite firme fantomă. Anchetatorii arată în rechizitoriu că, la finalul schemei, banii erau retrași din societatea care încheia circuitul și ajungeau în numerar în buzunarele lui Constantin Dima, administratorul societății care câștigase licitația și care era deținută de fina președintelui CJC. Administratorul Dima, la rândul său, le-a declarat procurorilor că întorcea zeciuiala către PSD Constanța (condus la acea vreme de Nicușor Constantinescu), printr-un consilier județean – Nicolae Fronescu. Și, astfel, circuitul banilor era încheiat.

Procurorii DNA nu au mai putut sta de vorbă cu Fronescu, cel despre care administratorul Mara Construct susținea că era intermediarul sacoșelor cu bani pentru partid. La scurt timp după ce procurorii DNA au început să solicite CJC documente, în cadrul anchetei penale, consilierul județean s-a aruncat de la etajul 10 al blocului în construcție.

Trasă la indigo este povestea reabilitării Cetății Capidava, un episod nefericit care a făcut înconjurul presei naționale și internaționale. Cetatea, construită pe vremea geto-dacilor, urma să facă parte din patrimoniul UNESCO și a stârnit revolta opiniei publice în momentul în care procurorii l-au trimis în judecată pe administratorul firmei care reabilita monumentul istoric: același Constantin Dima, reprezentantul Mara Construct.

În 26 mai 2010, prin hotărârea nr. 134, Consiliul Județean Constanța a aprobat proiectul „Restaurarea, consolidarea, protecția, conservarea și punerea în valoare a sitului arheologic Cetatea Capidava” care a fost depus spre finanțare prin Programul Operațional Regional (POR) 2007 – 2013. Bugetul proiectului a fost estimat la suma de 58.662.817 lei fără TVA (TVA aferentă era de 11.145.935,23 lei), iar durata de execuție a lucrărilor era de doi ani.
Contractul de finanțare nr. 3784 este semnat în 31 iulie 2013 și este semnat de CJC și Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, prin Agenția de Dezvoltare Regională Sud-Est.

La licitație se înscriu șase firme sau asocieri de firme:

  • Asocierea SC Romconstruct Group SRL/SC Conedo SRL – ofertă de 8.058.840 euro;
  • Asocierea SC Euras SRL/SC Creativ Group SRL/SC Prodeximp SRL/SC Electro-UrsaServcom SRL – ofertă de 4.007.141,51 euro;
  • SC Coral SRL – ofertă de 6.012.964,37;
  • Asocierea SC Romconstruct Holding Grup SA/SC Ro-mat-construct SRL/SC Electrobol Construct SRL – ofertă de 5.208.028,25 euro;
  • Asocierea SC Corint SRL/SC Grup Corint SA – ofertă de 7.070.709,83 euro;
  • SC Mara Construct SRL – ofertă de 12.273.570 euro (valoarea acestei oferte era cea mai mare și reprezenta aproape 98% din valoarea estimată de Consiliul Județean).

Primele cinci firme sunt descalificate. Câștigătoare este declarată societatea Mara Construct, deținută de fina președintelui CJC, deși aceasta nu îndeplinea una dintre cerințele de calificare prin care societatea trebuia să demonstreze că, în ultimii cinci ani, a dus la îndeplinire lucrări de reabilitare/restaurare/conservare/consolidare monumente istorice în valoare de minim 15 milioane lei fără TVA, valoare care să fie demonstrată prin maximum două contracte. Astfel, oferta SC Mara Construct SRL ar fi trebuit să fie respinsă ca inadmisibilă, însă comisia de evaluare din cadrul Consiliului Județean Constanța a declarat oferta conformă și admisibilă. După decizia CJC au urmat plângeri la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor, care a decis ca procedura de licitație să fie reluată. În schimb, comisia de evaluare din cadrul Consiliului Județean Constanța nu a respectat dispozițiile CNSC, iar procedura de atribuire a contractului a mers mai departe.

Așa se face că lucrările de reabilitare la Cetatea Capidava au început sub administrarea SC Mara Construct SRL.

După ce i se atribuie contractul, Constantin Dima, administratorul societății Mara Construct, se împrumută de 300.000 de lei de la Lucian Petrache, pentru a putea depune garanția de bună execuție. Lucian Petrache, care controla firmele SC Eva Solutions SRL și SC Professional Equipment Solution SRL, le-a declarat anchetatorilor că s-a înțeles cu Constantin Dima pentru a constitui un circuit financiar fictiv prin care să dreneze banii europeni.

Pe de altă parte, Constantin Dima le-a spus procurorilor DNA că a fost nevoit să apeleze la serviciile lui Lucian Petrache pentru că știa că, după câștigarea licitației, va fi nevoit „să întoarcă 10% din valoarea lucrărilor de reabilitare către PSD Constanța”.

Dima a susținut în fața anchetatorilor că cel care i-a adus la cunoștință acest lucru a fost „Mizi”, un bărbat despre care Dima știa că se ocupă că „administrarea piețelor din oraș”. În fapt, cel poreclit Mizi era consilierul județean Nicolae Fronescu, care administrase în trecut Direcția Piețe, Târguri și Oboare din cadrul Primăriei Constanța. La scurtă vreme după ce a început ancheta procurorilor DNA, Fronescu s-a aruncat de la etajul 10 al unui bloc în construcție din Constanța, iar dosarul său, considerat moarte suspectă, a fost înregistrat sub nr.10920/P/2015 la Parchetul de pe lângă Judecătoria Constanța.

Constantin Dima a fost trimis în judecată de procurorii DNA Constanța pentru fraudarea fondurilor europene (fals în declarații, folosire cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene, spălarea banilor și constituire de grup infracțional). Firma administrată de acesta, SC Mara Construct SRL, a fost trimisă în judecată pentru aceleași fapte. Alături de ei au mai fost trimiși în judecată administratorii firmelor fantomă prin care se drenau banii europeni pentru spălare de bani, evaziune fiscală sau complicitate la evaziune fiscală.

Reabilitarea Cetății Capidava a fost subiectul unui scandal monstru în presa locală și centrală. Pe de-o parte, banii europeni au fost pierduți în mare parte, iar finalizarea lucrărilor a fost acoperită din bugetul județului Constanța; pe de altă parte, lucrările de reconstrucție, care au fost totuși aprobate de Ministerul Culturii, au mutilat definitiv monumentul istoric.


Acest articol a fost publicat pe PressHub.ro și Info Sud-Est în cadrul proiectului “Cohesion Policy: Better Understanding, Reporting, Dissemination”, cofinanțat de UE prin DG Regio.
Informațiile prezentate nu reprezintă poziția oficială a UE. Întreaga răspundere asupra corectitudinii și coerenței informațiilor prezentate revine autorului.

4 Comentarii
  1. Mihai spune

    Am poze cu strazi asfaltate in bataie de joc acum 2ani in jurul Bucurestiului ? Cui sa le trimit sa se sesizeze cineva ca sa se nceapa investigatiile ?

  2. radu spune

    Se pare ca se intampla exact ce face si proiectul dvs. finantat cu bani europeni. Desi tema este una pozitiva – Ce se întâmplă cu banii europeni care ajung în România? Cum le creștem impactul și cum ajunge să fie finanțat un proiect cu bani de la Uniunea Europeană? Cum scoatem la lumină bunele practici și cum putem reduce birocrația? – se pare ca articolele incearca sa prezinte numai neregulile si mizeriile (un articol obiectiv, neutru ar putea prezenta si ceva pozitiv din orice situatie). Nu prea am inteles din articolele publicate cum crestem impactul? cum reducem birocratia?.. Va fi probabil o colectie de articole negative pentru anume proiecte (deci nu toate proiectele de investitii finantate din POR si POST, ca sa consideri ca reflecta realitatea) ce va oferi o imagine suficient de negativa cat sa „sprijine” absortia si finantarea in continuare a Romaniei. Astfel de articole ar fi putut fi publicate pe site urile respectivelor agentii de presa dar nu intr-un proiect cu astfel de tema. Parerea mea.

  3. radu spune

    Multumesc pentru transparenta referitor la publicarea comentariu de mai sus, dar el era destinat numai echipei de proiect pentru a ajuta a “vedea” ceea ce poate reprezenta finalul proiectului. La fel si acest comentariu. Avand in vedere ca proiectul organizatiei dvs este extrem de relevant, finantat din fonduri europene si menit sa reflecte o realitate a utilizarii fondurilor in Romania, prezentarea predominanta a cazurilor negative ar putea fi valorificata in sens negativ pentru Romania, in special in contextul alegerilor europarlamentare de la data finalizarii proiectului. Daca aceste cazuri reflecta realitatea, atunci ar fi recomandat sa fie acoperite majoritatea/totalitatea proiectelor de investitii pentru a confirma imaginea de ansamblu. Altfel, rezultatele desi relevante, ar putea fi folosite incorect de oamenii politici.

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata