Paradoxurile „Republicii Mazăre”: Reabilitat cu bani de la UE, centrul vechi al Constanței a prins viață doar temporar. Firmele de casă au făcut lucrări de mântuială

Radu Mazăre, fostul primar al Constanței, alături de Decebal Făgădău, actualul primar al municipiului, în fața panoului care anunța unul dintre proiectele europene pentru reabilitarea centrului vechi. Foto: Adevărul
430

Reabilitarea centrului vechi al Constanței a fost lozul câștigător pe care Decebal Făgădău l-a tras înainte să ajungă primarul municipiului. A gestionat trei proiecte majore, finanțate cu bani europeni, care au readus la viață peninsula orașului – o zonă istorică, abandonată și lăsată pradă degradării după Revoluție. La doar trei ani de la finalizarea reabilitării, zona s-a deteriorat din nou, din cauza lucrărilor făcute de mântuială, iar acum sunt necesare investiții noi..

  • Cele trei proiecte au fost finanțate de UE cu 12 milioane de euro.
  • Cele două firme care au câștigat proiectele de reabilitare a centrului istoric din Constanța au un numitor comun: milionarul constănțean Vasile Costea, despre care presa locală a scris că este un apropiat al fostului primar Radu Mazăre.
  • Ambele societăți sunt cunoscute ca fiind abonate la banii instituțiilor publice din județul Constanța.
  • Proiectele trebuie refăcute acum, din cauza degradării rapide.

Odată cu transferul celor 12 milioane de euro din bugetul Uniunii Europene în bugetul Constanței s-a realizat și transferul de putere de la Radu Mazăre la succesorul său, Decebal Făgădău, dar și transferul de turiști din Mamaia în centrul vechi al Constanței. Cel puțin simbolic, aceste lucruri se suprapun: imaginea lui Radu Mazăre s-a confundat cu turismul excentric din Mamaia, iar imaginea lui Decebal Făgădău s-a dorit să se identifice cu reabilitarea centrului vechi al Constanței. Nu de puține ori actualul primar a fost văzut pe șantier, în cămașă și pantofi eleganți, dirijând montarea stâlpilor cu numele străzilor sau montarea pavelelor.

În anul 2015, atunci când cele trei proiecte finanțate cu bani europeni au fost inaugurate în Piața Ovidiu și în jurul ei, Radu Mazăre își scria din arest demisia și o expedia primăriei pe care a condus-o 15 ani. În biroul de viceprimar, Decebal Făgădău își prelua atribuțiile de interimar și se pregătea să candideze și să câștige mandatul de edil al Constanței, un an mai târziu.

Implicarea fățișă a lui Făgădău în reabilitarea centrului istoric i-a fost utilă și i-a adus un capital de imagine important, care a fost valorificat în urnele de vot. Centrul vechi al orașului a fost revitalizat, a devenit un pol de interes atât pentru turiști, cât și pentru constănțeni. S-au deschis baruri, restaurante, au fost organizate festivaluri și activități de tot felul. Așa se face că, în scurt timp, zona veche a orașului a renăscut.

Doar că cele trei proiecte din peninsulă care i-au adus actualului primar succesul și i-au garantat delimitarea de gusturile excentrice ale fostului primar se întorc astăzi asemenea unui bumerang în același birou în care Făgădău și-a preluat atribuțiile de primar interimar în anul 2015. Lucrările de reabilitare au ajuns pe mâna firmelor de casă, abonate la banii instituțiilor din Constanța: ABC VAL și RO-MAT Construct. Fie pentru că au fost folosite materiale de proastă calitate, fie pentru că lucrările au fost făcute de mântuială sau că primăria nu a respectat prevederile proiectului, cert este că astăzi, la doar trei ani de la inaugurare, centrul vechi are nevoie de reparații consistente.

Primarul Decebal Făgădău nu a răspuns în niciun fel solicitărilor noastre de a purta un dialog pe acest subiect, iar reprezentanții firmei care a făcut lucrările de reabilitare ne-au spus că nu vor să comenteze situația.

Proiectele cu finanțare europeană din zona istorică a Constanței:

  1. Reamenajarea Integrată A Zonei Pietonale Din Centrul Istoric Al Municipiului Constanța (37.934.638,30 lei, din care nerambursabil 29.807.506,65 lei) prin Programul Operațional Regional 2007-2013–Axa 1.1.
  2. Restaurarea și Reamenajarea Promenadei și a Spațiilor Verzi din Zona Vraja Mării – Cazino – Port Tomis (14.790.098,44 lei, din care nerambursabil 11.898.985,90 lei) prin Programul Operațional Regional 2007-2013–Axa 1.1.
  3. Restaurarea și Reamenajarea Integrată a Zonei Istorice – Piața Ovidiu (14.863.355,95 lei, din care nerambursabil 11.921.207,20) prin Programul Operațional Regional 2007-2013 – Axa 1.1.

Efectele banilor europeni. Centrul istoric prinde viață și le este redat constănțenilor și turiștilor

Centrul istoric, delimitat geografic de zona peninsulară a orașului, strânge într-un spațiu restrâns o multitudine de monumente istorice de importanță națională și internațională (Cazinoul, Edificiul Roman cu Mozaic, Mormântul Hypogeu, Statuia lui Ovidiu, Muzeul de Istorie Națională și Arheologie), un mozaic etnic creionat de fostele cartiere ale comunităților care au construit Constanța modernă (turci, tătari, greci, evrei, armeni, bulgari etc), dar și un Octogon Confesional unic, opt lăcașuri de cult construite în secolele XIX-XX, cu o arhitectură excepțională.

În 2012, administrația locală a început să implementeze trei proiecte ample de reabilitare și reamenajare a zonei istorice, prin care au fost pavate majoritatea străzilor, au fost realizate lucrări de canalizare pluvială, au fost schimbate mobilierul urban și indicatoarele stradale, toate în stilul arhitectonic Art Nouveau. Ideea a fost congruentă cu stilul deja existent: Constanța este dominată arhitectonic, în zona istorică, de arhitectura Art Nouveau, până la Primul Război Mondial, și Art Deco, până în 1940.

Rezultatele nu au întârziat să apară. Centrul vechi al Constanței a devenit atractiv atât pentru turiști, cât și pentru constănțeni. Atât în sezonul estival, cât și în extrasezon, investițiile în centrul vechi s-au dovedit eficiente: restaurantele și pub-urile sunt pline, străduțele istorice din zona peninsulară sunt luate la pas de turiști și constănțeni curioși, au început să apară evenimentele culturale și să își găsească spațiile perfecte în Piața Ovidiu sau pe faleza proaspăt reabilitată festivaluri importante de teatru, muzică, artă stradală, naționale și internaționale.

Dar unele decizii ale administrației locale, precum și proasta implementare a proiectelor, au început să își producă efectele, iar la nici trei ani de la finalizarea lucrărilor, materialele de proastă calitate folosite au început să se deterioreze. În unele situații, cum ar fi Piața Ovidiu și străzile mici adiacente, piatra cubică și bordurile din bazalt, extrem de rezistente, piese de istorie a mobilierului urban constănțean, au fost înlocuite cu pavele extrem de slabe calitativ, care se murdăresc ușor și care nu pot rezista la clima specifică a litoralului.

Dale destinate traficului pietonal, sfărâmate sub roțile mașinilor

În unul dintre cele trei proiecte – „Reamenajarea Integrată A Zonei Pietonale Din Centrul Istoric Al Municipiului Constanța”, mare parte din cei 38 de milioane de lei au fost cheltuiți pentru pavarea zonei pietonale și ocazional carosabile, care a cuprins 23 de străzi din zonă.

Doar că, așa cum se arată în obiectivele proiectului – „realizarea unei structuri rutiere adaptate cu precădere la circulația pietonală”, străzile nou pavate ar fi trebuit să fie pietonale și doar ocazional carosabile, pentru diferite tipuri de activități: aprovizionarea agenților economici, accesul riveranilor etc.

Primăria Constanța nu a restricționat însă traficul auto pe majoritatea străzilor cuprinse în proiect și astfel, la scurt timp de la tăierea panglicii, pavajul stradal proiectat pentru trafic pietonal a început să se sfărâme sub greutatea autovehiculelor care rulează zilnic în zonă.

În sezonul estival, traficul auto crește substanțial din cauza fluxului de turiști veniți în zonă, în timp ce, în extrasezon, centrul istoric se transformă într-o imensă parcare care deservește instituțiile publice aflate în apropiere (Primăria, Consiliul Județean, Prefectura, Judecătoria, Tribunalul, Curtea de Apel).

La un an de la inaugurarea noului pavaj, în martie 2016, primarul Decebal Făgădău declara într-o emisiune TV: „Dacă mă întrebați pe mine, nu am nici o problemă ca, din loc în loc, pavajul să fie ciobit. Ne dă un aer de oraș istoric. Dacă noi ajungem să raportăm schimbarea radicală printr-un asemenea proiect la câteva plăci ciobite, înseamnă să ne căutăm dinadins nod în papură”.

Totuși, primarul Constanței recunoștea în august 2017 că, într-adevăr, există o problemă și că proiectul a fost gândit inițial pentru traficul pietonal.

„Trebuie să recunoaștem că traficul s-a întețit în zona peninsulară tocmai datorită organizării de evenimente și mă bucură faptul că toată zona peninsulară a prins viață. Dar noi trebuie să ne întoarcem la stadiul inițial al proiectului și tocmai de aceea am propus spre dezbatere publică regulamentul de acces în zona peninsulară, astfel încât să restricționăm pe cât posibil traficul auto, să-l lăsăm deschis doar riveranilor și, ocazional, celor ce desfășoară activități economice în zonă. Dalele care s-au spart vor fi înlocuite, întrucât ele sunt în termen de garanție și preferăm să facem această înlocuire după ce restricționăm traficul. Tocmai pentru a nu lucra în zadar”, declara Decebal Făgădău în august 2017, pentru justitiecurata.ro

Abia în februarie 2018, la trei ani de la finalizarea proiectului cu bani europeni, Primăria Constanța a lansat un chestionar public privind „Regulamentul de Acces în Zona Peninsulară a Constanței în vederea restricționării traficului auto”.

Conform proiectului de hotărâre, vor exista două zone, una exclusiv pietonală și alta ocazional carosabilă, cu destinație preponderent pietonală.

Dar rămâne întrebarea: cine va plăti pentru înlocuirea dalelor stricate, fenomen care, timp de trei ani, s-a întins pe o suprafață însemnată din străzile reabilitate pe bani europeni? În momentul de față, cu excepția pieței Ovidiu și a falezei Cazinoului, aproape că nu mai există porțiuni de artere cu dale întregi, nedesprinse sau curate.

Conform unui răspuns oferit de Primăria Constanța, asigurarea garanției de bună execuție expiră în martie 2020.

Astfel, constructorul ar trebui să refacă lucrarea până atunci. Însă, conform documentației tehnice a proiectului și declarației primarului Constanței, pavajul pus în zona istorică a Constanței era destinat traficului pietonal și ocazional carosabil, iar traficul auto nu a fost restricționat până acum.

Decebal Făgădău, primarul municipiului Constanța, nu a trimis niciun punct de vedere la solicitarea noastră referitoare la înlocuirea dalelor.

Reprezentanții ABC VAL SRL, firma care s-a ocupat de reabilitarea centrului vechi, au declarat pentru Info Sud-Est că nu au nimic de spus: „Nu comentăm în niciun fel pe marginea subiectului”.

Tot în acest proiect a fost aplicată o corecție financiară de 2% din valoarea contractului, respectiv 401.047 lei, sumă suportată din bugetul de stat.

Mobilierul urban, ruginit și ponosit la scurt timp de la inaugurare

Pavajul realizat în cadrul proiectului european nu este singurul capitol care a suferit degradări. Nici mobilierul urban în stil Art Nouveau nu pare să fie mai trainic.

Calitatea slabă a materialelor folosite a făcut ca multe dintre coșurile de gunoi, stâlpii de iluminat sau indicatoarele stradale să ruginească sau să se rupă, în nici trei ani de la momentul finalizării lucrărilor. Metalul utilizat este incompatibil atât cu clima litoralului, cât și cu o circulație intensă într-un oraș turistic cu sute de mii de vizitatori estivali.

Banii europeni, administrați de firmele de casă ale primăriei

Cele două firme care au câștigat proiectele de reabilitare a centrului istoric din Constanța au un numitor comun: milionarul constănțean Vasile Costea, despre care presa locală a scris că este un apropiat al fostului primar Radu Mazăre.În ianuarie 2018, Vasile Costea a fost trimis în judecată de procurorii DNA, fiind acuzat că i-a dat mită și a cumpărat influență de la Nicolae Stanciu, președintele Curții de Apel Constanța la acea dată, pentru a fi favorizat în unele dosare aflate pe rolul instanțelor.

Vasile Costea deține pachetul majoritar de acțiuni în firma ABC VAL SRL, câștigătoarea proiectului „Restaurarea și Reamenajarea Promenadei și a Spațiilor Verzi din Zona Vraja Mării – Cazino – Port Tomis” și a proiectului „Reamenajarea integrată a zonei pietonale din centrul istoric al municipiului Constanța”, în asociere cu SC ANTEPRIZA CONSTRUCȚII MONTAJ NR. 4 BUCUREȘTI – SC COMPANIA ROMPREST SERVICE SA.

În ceea ce privește al treilea proiect european implementat în centrul vechi al Constanței, acesta a fost câștigat de RO-MAT CONSTRUCT SRL – deținută tot de Vasile Costea, unul dintre cei mai bogați constănțeni.

Ambele societăți sunt cunoscute ca fiind abonate la banii instituțiilor publice din județul Constanța.


Acest articol a fost publicat pe PressHub.ro și Info Sud-Est în cadrul proiectului “Cohesion Policy: Better Understanding, Reporting, Dissemination”, cofinanțat de UE prin DG Regio.
Informațiile prezentate nu reprezintă poziția oficială a UE. Întreaga răspundere asupra corectitudinii și coerenței informațiilor prezentate revine autorului.

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata