Telescopul care duce Galațiul printre stele – o poveste de succes construită cu fonduri europene

1.117

Oricine navighează vreodată prin constelațiile Cassiopeia, Andromeda sau Cepheus, să nu se mire dacă va descoperi acolo, la sute sau mii de ani lumină de Pământ, o stea variabilă ce poartă numele Galațiului. Și nu ar trebui să se mire nici dacă va afla că unul dintre „frații” mai mici ai telescopului Hubble se găsește la Galați, la Observatorul Astronomic din cadrul Complexului Muzeal de Științe ale Naturii „Răsvan Angheluță”. În jurul acestui Observator și al Planetariului, grație investițiilor de aproape 500.000 euro făcute printr-un proiect PHARE cu fonduri europene, s-a format în ultimul deceniu un prestigios centru de cercetare și de instruire a celor pasionați de astronomie și astrofizică.

Plantetariul și observatorul astronomic Galați

Când te afli lângă imensul telescop, ce pare mai mult o piesă de artilerie și mai puțin un instrument de cercetare a spațiului, simți instinctiv forța întregii mașinării ce se ridică din spatele acoperișului retractabil. Din centrul de comandă, cu ajutorul calculatoarelor și a softurilor specializate sunt alese țintele și conduse observațiile astronomice, veritabile călătorii în timp și spațiu. În prima linie a exploratorilor se află membrii Astroclubului „Călin Popovici”, inițiat chiar de muzeograful Ovidiu Tercu, coordonatorul Observatorului Astronomic.

„Eu sunt inginer de profesie, dar astronomia este viața mea. Și uite că „s-au aliniat planetele” să putem realiza acest Observator Astronomic și Planetariul. Astronomia este considerată la noi o materie „de nișă”, la școală dacă apare pe undeva ca materie facultativă, grație unor profesori de fizică entuziaști. Dar sunt foarte mulți oameni pasionați de astronomie – și tineri, și mai puțini tineri – iar acest Observator vine în întâmpinarea pasiunii lor. Nu stăm închiși cu telescoapele într-un „turn de fildeș”, prin munți, ci este un Observator public, accesibil, deschis tuturor celor interesați de astronomie. Avem aceste activități de educație și popularizare a astronomiei, completate, la un nivel mai înalt, de activitatea de cercetare științifică”, ne-a explicat astronomul Ovidiu Tercu.

Ovidiu Tercu

Telescoape din bani europeni

Chiar dacă astăzi Complexul Muzeal de Științe ale Naturii Galați pare de neconceput fără Observatorul Astronomic, el nu a fost luat în calcul chiar de la început. Inițial se avea în plan doar realizarea Planetariului, iar pe locul în care se află astăzi observatorul și terasa de observație ar fi trebuit să fie… o cofetărie.

„Eu am venit la muzeu în 2003, pentru a discuta despre Planetariu. Atunci, sediul muzeului era încă în construcție. Fiind și inginer, când am văzut structura de rezistență, orientarea grinzilor – ce permitea instalarea unui acoperiș tractabil – m-am gândit că ar fi ideale pentru un Observator. Erau și alți factori favorabili: spațiile anexă, terasa de observații, cadrul natural, în mijlocul Grădinii Botanice, faptul că eram în sudul Galațiului, feriți într-o oarecare măsură de poluarea luminoasă. M-am consultat și cu alți astronomi, iar ei mi-au confirmat că era o idee bună. După această analiză am făcut toate demersurile necesare la conducerea Consiliului Județean, la conducerea Muzeului din acel moment, am venit cu propuneri, cu soluții, cu argumente, iar ideea a fost acceptată chiar din prima clipă”, își amintește Ovidiu Tercu.

În perioada 2005-2007 a fost așadar construit Observatorul, în aceeași perioadă fiind puse și bazele Astroclubului „Călin Popovici”. Însă era nevoie și de echipamente, iar acestea nu erau tocmai ușor de obținut.

„Împreună cu colegul meu Cătălin Buluc am umblat după sponsorizări și astfel am început să obținem primele echipamente. Inclusiv «Monstrul», cum l-au botezat copiii de la Astroclub: un telescop pentru observații vizuale cu o oglindă de 400 mm, care a fost mult timp cel mai mare telescop destinat publicului din România. Dar momentul decisiv a fost în 2009, când printr-un proiect european inițiat de CJ Galați și Complexul Muzeal am ajuns la un nivel la care se putea desfășura și activitate științifică”, ne-a spus Ovidiu Tercu.

Valoarea totală a proiectului ce a cuprins dotarea Planetariului și a Observatorului Astronomic a fost de 503.000 euro, din care 446.000 de euro au fost din fonduri PHARE, iar 57.000 de euro din fondurile proprii ale CJ Galați, în subordinea căruia se află Complexul Muzeal de Științe ale Naturii.

Piesa de rezistență a Observatorului, achiziționată prin acest proiect, a fost telescopul principal. Având la bază un sistem Ritchey-Chretien, similar cu cel utilizat la construirea telescopului Hubble, telescopul gălățean a fost dotat cu o oglindă de 400 mm, executată la comandă de firma Astro Systeme Austria, și pus pe o montură ecuatorială de tip german ASA Direct Drive DDM 85, produsă de aceeași firmă. Telescopul a fost dotat, printre altele, și cu o cameră CCD specială și filtre de fotometrie destinate activităților de cercetare științifică și astrofotografie. Pentru observațiile solare a fost achiziționată o lunetă SolarMax /H-alfa, unică la vremea aceea în România. Cât privește Planetariul, el a fost dotat la rândul său cu un sistem de proiecție digital In Space System 2C HD și un ecran de proiecție cu diametrul de 7 m.

„Practic, cu aceste echipamente, am ajuns la nivelul observatoarelor din centrele universitare din Europa de Vest sau America de Nord. Mai mult, am fost o sursă de inspirație și pe pentru alte observatoare din țară. Am avut, se vede, în UE, o… stea norocoasă”, spune Ovidiu Tercu.

Premiere științifice

Grație noilor echipamente achiziționate cu bani europeni, astronomii de la Observatorul din Galați au putut scotoci mai adânc în misterele cosmosului, așa că au studiat mai îndeaproape corpurile cerești aflate la ani lumină de noi, marcând o serie de premiere pentru astronomia românească. În 2012, de exemplu, s-a reușit aici observarea primei planete extrasolare – adică acele planete care se rotesc în jurul unei alte stele decât Soarele. Un an mai târziu, în 2013, Observatorul Astronomic de la Galați s-a clasat pe locul opt în Europa și locul 40 în lume din 1.800 de observatoare în ceea ce privește observațiile asupra asteroizilor și cometelor. În total, astronomii gălățeni au observat peste 1.200 de asteroizi și comete și peste 11.000 de poziții (coordonate cerești) raportate internațional, către Minor Planet Center, din care 5.377 de poziții raportate pentru asteroizi apropiați Pământului (Near-Earth Asteroids).

O parte dintre membrii astroclubului „Călin Popovici”

Unele dintre cele mai interesante descoperiri au fost însă cele privind stelele variabile. În 2013, Ovidiu Tercu și Alexandru Dumitru – membru al Astroclubului „Călin Popovici”, în prezent membru în consiliul de administrație la The Astronomical Society of Glasgow – au descoperit de la Observatorul Astronomic Galați primele două stele variabile, acestea fiind botezate Galați V1 și Galați V2. Era vorba de două stele de tip Delta Scuti, un tip de stea variabilă care prezintă variații ale luminozității datorate pulsațiilor radiale și pulsațiilor neradiale ale suprafeței sale, variația strălucirii acestora fiind de ordinul orelor. Descoperirea a fost raportată și confirmată de Asociația Americană a Observatorilor de Stele Variabile, cele două stele ce poartă numele Galațiului fiind incluse în baza de date internațională.

„Vă dați seama că a fost o mândrie pentru noi să ducem numele Galațiului printre stele! Dar nu a fost un episod singular. În 2014, împreună cu Alexandru Dumitru, dar și cu Vlad Tudor, membru al Astroclubului gălățean, doctorand în astrofizică la Curtin University din Australia, au fost descoperite încă trei stele variabile, două dintre acestea, Galați V4 și Galați V5, fiind de tipul EW (W Ursae Majoris) – numite și binare în contact. Descoperirea acestor stele a fost de asemenea o premieră pentru astronomia românească”, explică Ovidiu Tercu.

Au mai urmat și alte descoperiri asemănătoare. În perioada 2016-2017 a fost rândul stelelor variabile Galați V6 și Galați V8–V13, identificate de echipa formată din Ovidiu Tercu și Andrei-Marian Stoian, în vârstă de doar 16 ani, și el membru al Astroclubului „Călin Popovici”. Galați V6 s-a dovedit a fi o stea variabilă elipsoidală rotativă (ELL), și ea o premieră pentru România. În total, 12 stele variabile poartă astăzi numele Galațiului.

Olimpici la astronomie

Chiar dacă realizările științifice sunt importante, Observatorul Astronomic de la Galați nu și-a părăsit misiunea în plan educativ și de popularizare a științei. Sute de gălățeni participă de fiecare dată la acțiunile organizate de Observator cu ocazia unor evenimente astronomice mai deosebite precum eclipsele, dar și la programele speciale organizate de Ziua Astronomiei, Noaptea Muzeelor, Școala de Vară, Tabăra de Astronomie. Unele evenimente sunt dedicate inclusiv copiilor de la grădiniță sau școala primară, cu ajutorul muzeografei Iuliana Cantoneanu fiind inițiați, prin joc și voie bună, în primele taine ale Universului.

Ovidiu Tercu şi olimpicii la Astronomie

„Nu vreau ca noile generații să audă cum mai auzeam noi: «nu puneți mâna, că e aparat pe inventar». Nu! Eu spun: Luați-le și folosiți-le! Tinerii interesați de astronomie au acces nelimitat la utilizarea acestor echipamente. De patru ori pe săptămână – luni, miercuri, vineri, sâmbătă – avem program și seara, special pentru a putea face observații. Iar uneori, în vacanța de vară, unii stau până dimineața la Observator, mă ajută și cu publicul, e extraordinar. Și mă bucur să văd că sunt atâția copii pasionați de astronomie. Accesul acesta e important! Să vină copiii, să vadă cum arată și cum se folosește un telescop!”, spune Ovidiu Tercu.

 

Dar chiar și pe acest teren educațional este loc de performanță. De exemplu, dintre cei trei elevi care, în perioada 6-14 octombrie, vor reprezenta România la Olimpiada Internațională de Astronomie din Sri Lanka, secțiunea Juniori, doi se pregătesc pentru proba observațională la Planetariu și Observatorul Astronomic, sub îndrumarea lui Ovidiu Tercu. Este vorba despre Daria Hărăbor, de la Colegiul Național „Vasile Alecsandri” din Galați, și Maria Iordache, de la Colegiul Național „Nicolae Bălcescu” din Brăila.

„Acesta este unul dintre principalele programe educaționale ale Observatorului Astronomic, demarat de vreo cinci, șase ani. La Olimpiadă există o probă în Planetariu. Și unde să se pregătească elevii? Sau, cum e cazul anul acesta, când Olimpiada Internațională e în Sri Lanka, unde să învețe copiii cerul sudic? Aici vin pentru a se pregăti pentru proba observațională, în special elevi din Galați și Brăila, dar au început să vină, cu părinții, și elevi din țară. Se vede din nou cât de importantă este această infrastructură realizată din fonduri europene, utilă nu numai publicului larg, dar mai ales pentru acești copii care reprezintă România!”

Cu gândul la stele, se cuvine așadar să rămânem cu picioarele pe Pământ. Performanță, dorință de cercetare, pasiune, mai există. Iar când aceste aspirații sunt sprijinite, doar cerul e limita!

Pasiune. Colaboratori apropiați la Astroclub

Cheia succesului în activitățile organizate de Observatorul Astronomic din cadrul Complexului Muzeal de Științe ale Naturii este sprijinul venit membrilor de la Clubul de Astrofizică „Călin Popovici”, spune muzeograful și astronomul Ovidiu Tercu.

„Toate stelele variabile le-am descoperit împreună cu membrii Clubului de Astronomie, activitățile cu publicul le facem împreună cu membrii clubului, Tabăra de Astronomie din munții Măcinului, de asemenea. Singur nu aș fi putut să fac aceste lucruri. Sute de elevi, dar nu numai, au trecut prin Club de-a lungul timpului, dar în permanență există un „nucleu dur” de vreo 15-20 persoane. Și sunt foarte mândru că mulți dintre membrii clubului au ajuns studenți la universități de prestigiu din America, Australia sau Europa de Vest, au doctorate, dar când vin în România nu uită să treacă pe la Astroclub și chiar ținem lecții mai ușoare sau seminarii pentru cei interesați de astronomie. Realizările lor sunt un bun exemplu pentru toată lumea”.

Modernizare: Pregătiri pentru un nou proiect

Pentru că Observatorul Astronomic trebuie să țină pasul cu noile evoluții tehnologice, în mai 2018 a fost depusă o nouă cerere de finanțare din fonduri europene, în cadrul Programului Operațional Comun România-Republica Moldova. Complexul Muzeal ar urma să aibă drept partener în acest proiect Universitatea Tehnică Moldova.

„Scopul final este dezvoltarea cercetării științifice, atât pe partea achiziționării de echipamente, cât și pe transferul de cunoștințe în fotometrie și studierea spațiului cosmic. Proiectul are o valoare de aproximativ 200.000 de euro și ne-ar permite achiziționarea a încă două telescoape, cu ajutorul cărora să ne mărim capacitatea observațională. Dacă vom reuși să face acest lucru, vom avea, probabil, unul dintre cele mai moderne, dacă nu chiar cel mai modern Observator Astronomic din țară. Așteptăm rezultatul evaluării proiectului și sperăm că el va fi unul pozitiv”, conchide Ovidiu Tercu.


Acest articol a fost publicat pe PressHub.ro și Viața Liberă Galați în cadrul proiectului “Cohesion Policy: Better Understanding, Reporting, Dissemination”, cofinanțat de UE prin DG Regio.
Informațiile prezentate nu reprezintă poziția oficială a UE. Întreaga răspundere asupra corectitudinii și coerenței informațiilor prezentate revine autorului.

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata