Preot din Arhiepiscopia Tomisului, trimis în judecată pentru fraudă cu bani europeni într-un proiect pentru Agenția Antidrog

60

Procurorii DNA au trimis în judecată la începutul lunii septembrie un preot din Constanța suspectat că ar fi cheltuit fraudulos 100.000 de euro dintr-o finanțare UE, împreună cu un om de afaceri. Banii care fac obiectul dosarului erau plătiți de UE prin POSDRU, în cadrul unui proiect al cărui beneficiar principal era Agenția Națională Antidrog, iar Arhiepiscopia Tomisului – partener. În urma implementării proiectului, zeci de persoane vulnerabile ar fi trebuit să devină patiseri sau cofetari și să se reintegreze astfel pe piața muncii. Procurorii DNA susțin însă că orele de practică au fost făcute doar pe foaia de prezență, nu și în realitate; la examen, cursanților li s-a cerut să aducă foietaj și plăcinte făcute de acasă. Arhiepiscopia Tomisului îl consideră nevinovat pe preot și declară că își va schimba poziția doar în situația în care judecătorii îl vor condamna definitiv pe preot.

Preotul Vasile Rusnac a fost trimis în judecată de procurorii DNA Constanța pe 11 septembrie 2018 sub acuzația că s-a folosit de documente și declarații false pentru a obține și cheltui bani europeni. Alături de preot a mai fost trimis în judecată și Ionuț Cosmin Băcilă, administratorul unei societăți, acuzat de aceleași fapte. 

Conform rechizitoriului care a ajuns pe masa judecătorilor de la Tribunalul Constanța, în decembrie 2017 procurorii s-au autosesizat cu privire la derularea a două proiecte finanțate cu fonduri europene, în cadrul POSDRU 165-6.2-S-140936: „Egalitate pe piața muncii! – Proiect pilot pentru sprijinirea persoanelor vulnerabile” și „Incluziune socială pentru o viață mai bună. Proiectele sunt cofinanţate din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013, prin Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice – AMPOSDRU, actualmente Organismul Intermediar Regional pentru Programul Operațional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor umane Regiunea București Ilfov, din cadrul Ministerului Fondurilor Europene – AMPOCU.

Proiectul „Egalitate pe piața muncii” privind sprijinirea persoanelor vulnerabile a fost implementat de Agenția Națională Antidrog care era, de fapt, beneficiarul principal al finanțării europene. Proiectul s-a desfășurat în perioada august-octombrie 2015 și, în derularea acestuia, instituția din cadrul Ministerul Afacerilor Interne a luat alături de ea alți nouă parteneri secundari, printre care și Arhiepiscopia Tomisului. 

Preotul se ocupa cu decontările

Așa se face că preotul Vasile Rusnac a ajuns responsabilul tehnic din cadrul proiectului, reprezentând Arhiepiscopia Tomisului. Conform anexei unui act adițional al contractului de finanțare, atribuțiile responsabilului tehnic erau următoarele: „supervizează pregătirea documentelor pentru activități, derularea și finalizarea activităților, supervizează pregătirea livrabilelor, activităților pentru cererea de rambursare; asigură consultanță în probleme tehnice de implementare a activităților; rambursări documente legate de activitățile din responsabilitatea partenerului”. 

Pe lângă aceste atribuții, preotul Vasile Rusnac, în calitate de reprezentant al Arhiepiscopiei Tomisului, mai avea următoarele obligații: „Furnizarea de programe de formare profesională, inclusiv calificarea și recalificarea pentru creșterea și dezvoltarea aptitudinilor și calificărilor unui număr de 700 persoane vulnerabile (…); partenerul va asigura în mod direct atingerea următorilor indicatori: 230 persoane în cursuri de calificare de nivel 1 și 2. Prin echipa de implementare, partenerul va pune la dispoziția proiectului pentru realizarea cursurilor de calificare pentru nivelul 1 și nivelul 2 formatori după cum urmează: formator curs nivel 1-8 persoane pentru 360 de ore de formare pentru patru grupe de calificare și formatori curs nivelul 2 – zece persoane pentru 720 de ore de formare pentru cinci grupe de calificare.”

Organizarea acestor cursuri a fost asumată de către Arhiepiscopia Tomisului pentru a fi realizată atât în regim propriu (pentru meseria de patiser), conform acordului de parteneriat încheiat cu Agenția Națională Antidrog, cât și în regim de externalizare (pentru meseria de patiser-cofetar), având ca obiect formarea profesională pentru un grup țintă de 230 de persoane. Cursurile au fost organizate în municipiul Constanța și orașul Băneasa (județ Constanța). Acuzațiile procurorilor fac referire la cursurile care ar fi trebuit să fie organizate în Băneasa, oraș aflat la 100 km de municipiul reședință de județ.

Arhiepiscopia Tomisului

În calitate de responsabil tehnic, preotul Rusnac a externalizat o parte din proiect către societatea administrată de Ionuț Băcilă. 

Cei doi ar fi trebuit să se ocupe de organizarea unor cursuri de formare profesională pentru persoane din mediul rural, cărora să le ofere astfel o nouă șansă de integrare socială. Însă procurorii DNA Constanța susțin că cei doi au depus la Agenția Națională Antidrog, în vederea decontării serviciilor, documente justificative false, care atestau realizarea activităților din contract în proporție de 100%, deși cursurile practice, adică 2/3 din activitățile de formare profesională, nu fuseseră organizate niciodată. Beneficiarii acestor cursuri ar fi trebuit să fie zeci de tineri din orașul constănțean Băneasa, care, în urma activităților finanțate de UE, ar fi trebuit să devină patiseri sau cofetari. 

În rechizitoriul procurorilor se arată că documentele false, inexacte sau incomplete pe care preotul și administratorul societății le-ar fi folosit au fost fișele de pontaj ale beneficiarilor, condicile zilnice de prezență ale formatorilor, rapoartele de activitate din perioada contractului, cererea de rambursare a cheltuielilor de către Agenția Națională Antidrog șamd.

Procurorii susțin că, prin acțiunile lor, cei doi ar fi obținut pe nedrept din bugetul UE suma de 472.543 lei, adică puțin peste 100.000 de euro.

În loc să învețe la practică, viitorii patiseri erau chemați la examen cu plăcinte de-acasă

Practic, datorită cursurilor de formare profesionale plătite de UE, persoanele vulnerabile participante la proiect ar fi trebuit să învețe să prepare produse de patiserie pentru a se putea integra ulterior pe piața muncii. Doar că, în realitate, niciunul dintre cursanți nu a învățat de fapt cum să devină patiser.

Procurorii susțin că cei trei formatori contractați de către Arhiepiscopia Tomisului în vederea susținerii cursurilor de teorie și practică ar fi trebuit să aplice programa de instruire, să planifice etapele pregătirii și realizării cursurilor, să contribuie la pregătirea materialelor necesare (suport de curs, hand-outs, prezentări powerpoint etc.) și să aplice metodele și tehnicile de formare a beneficiarilor conform proiectului plătit prin POSDRU. 

Conform suportului de curs care ar fi trebuit urmărit pentru meseria de patiser și care trebuia predat de formatori, se prevedea tehnologia preparării produselor de patiserie, tehnologia fiind necesar a fi aplicată în cadrul orelor de practică. Această tehnologie presupunea ustensile și utilaje folosite în laborator, materie primă, dar și realizarea anumitor tipuri de produse de patiserie (cum ar fi, spre exemplu, plăcintă, aluat, foietaj etc).

În realitate, așa cum martorii le-au declarat procurorilor DNA la audieri, cursurile de practică nu au avut loc; la examenul final, cursanților li s-a cerut să aducă produse făcute acasă. 

În ceea ce-l privește pe administratorul societății, acesta este acuzat de procurori că nu a organizat orele de practică pentru cursurile de patiser-cofetar care ar fi trebuit să fie organizate în orașul Băneasa, așa cum prevedea contractul: „Pregătirea practică va reprezenta 2/3 din totalul orelor alocate pentru fiecare curs de calificare și va fi realizată în spații adecvate care stimulează cât mai bine mediul de lucru al persoanei calificate. Pregătirea practică va fi realizată sub supravegherea unor persoane specializate”.

Conform declarațiilor din rechizitoriu, mai mulți martori audiați au susținut în fața procurorilor că, deși numele lor apare pe listele de prezență înaintate alături de alte documente spre decontare, ei nu au participat și nu au fost implicați în niciun fel în acest proiect de formare profesională.

Procurorii DNA susțin că „inculpații au săvârșit infracțiunile cu rea-credință, care rezultă din materialitatea faptelor, în sensul că au prevăzut producerea prejudiciului prin folosirea declarațiilor frauduloase și au acceptat producerea sa, din moment ce inculpații cunoșteau că nu au fost susținute cursurile de practică și că aceaste cursuri, în condițiile concrete, nici nu puteau fi susținute, iar cu toate acestea au înaintat documentele justificative frauduloase spre decontare”.

Arhiepiscopia Tomisului, prin vocea purtătorului de cuvânt Eugen Tănăsescu, a declarat pentru PressHub.ro că, până la o decizie definitivă a judecătorilor, instituția îl consideră nevinovat pe preotul Vasile Rusnac.


Acest articol a fost publicat pe PressHub.ro și Info Sud-Est în cadrul proiectului “Cohesion Policy: Better Understanding, Reporting, Dissemination”, cofinanțat de UE prin DG Regio.
Informațiile prezentate nu reprezintă poziția oficială a UE. Întreaga răspundere asupra corectitudinii și coerenței informațiilor prezentate revine autorului.

1 Comentariu
  1. LILIANA spune

    Se pare ca regiunea Sud Est este una care nu merita alocari de fonduri europene numai hotii se fac..Ar trebui interzisa regiunea la accesare. In celelalte regiuni poti fi mandru de rezultatele obtinute. Care e insa legatura intre proiectul finantat de DG REGIO – investitii regionale si prezentarea unei infractiuni pe alt program de finantare….nu stiu daca chiar se incadreaza aici. Daca da poate se prezinta si ceva din PNDR – agricultura si dezvoltare rurala ca programul a avut cea mai mare finantare

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata