„Drumul de glorie al Armatei Române în Primul Război Mondial”, reabilitat cu bani europeni

unsplash-logofoto: Patrick Hendry
128

Cele patru mausolee ridicate în cinstea ostașilor români din Primul Război Mondial au fost reabilitate cu fonduri de la Uniunea Europeană, după ce anii 90 le aduseseră într-o stare avansată de degradare. Lucrările s-au desfășurat de-a lungul a patru ani și au transformat monumentele de la Focșani, Mărășești, Mărăști și Soveja în obiective turistice care atrag mii de turiști români și străini anual, cu un sfert mai mult decât înaintea renovării.

„Pe aici nu se trece”, celebra deviză militară atribuită generalului Eremia Grigorescu, comandantul Armatei 1 a României, a fost lansată în momentul în care a trecut de pe frontul de la Oituz pe acela de la Mărășești, în august 1917, în timpul Primului Război Mondial. Pentru slava lor și onorarea memoriei celor care s-au jertfit pentru țară în timpul Marelui Război, între cele două conflagrații mondiale, în Vrancea s-au construit patru monumente unice, Mausoleele de la Focșani, Mărășești, Mărăști și Soveja, construcții ridicate prin colecte publice și prin implicarea comunităților locale. Ele adăpostesc osuare și cripte în care au fost înhumați generalii care au adus victoriile militare de pe frontul de la Porțile Moldovei. 

Pe linia de front care străbate județul Vrancea, Soveja – Mărăști – Mărășești – Focșani, și-au pierdut viața în Marele Război, deopotrivă, mii de ostași români, dar și francezi, germani, austrieci, maghiari sau ruși. Istoria reține că în luptele de aici au pierit nu mai puțin de 27.000 de soldați români. 

Pentru a salva monumentele dedicate eroilor militari și pentru a readuce mausoleele pe harta turistică a României, autoritățile județene au implementat timp de patru ani, în perioada 2009-2013, un proiect de reabilitare pe bani europeni, intitulat „Drumul de glorie al Armatei Române în Primul Război Mondial”. Proiectul a fost finanțat de UE prin Fondul European pentru Dezvoltare Regională și cofinanțat de la bugetul național și prin contribuția Consiliului Județean Vrancea, având o valoare totală de 21.938.105,58 lei, din care 14.558.092,68 lei FEDER și 2.038.995,89 lei de la bugetul național. În urma acestui demers, mausoleele eroilor din Vrancea au fost propuse pentru a intra în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO, procedura fiind în derulare.

Lucrările de reabilitare au fost realizate de firma SC Dedal Bahamat SRL Galați, societate de construcții care a lucrat și la refacerea Pieței Unirii din Focșani. Dacă acest obiectiv din urmă a fost un fiasco total, mausoleele eroilor din Primul Război Mondial reprezintă un proiect de reabilitare pe bani europeni care poate fi considerat un succes. 

Vitejii din Marele Război, fără apărare în fața ploilor și zăpezilor

Mausoleele dedicate eroilor căzuți în Primul Război Mondial au atras turiști în permanență în Vrancea, însă, după 1990, mausoleele au început să se degradeze, construcțiile fiind afectate de intemperii sau de cutremure, dar și de acte de vandalism. La un moment dat, sarcofagele mareșalului Alexandru Averescu și ale generalilor Arthur Văitoianu, Alexandru Mărgineanu și Nicolae Arghirescu erau protejate de apa care se scurgea prin pereți și tavan cu folie de plastic. Ani buni, mausoleele au fost închise vizitelor turiștilor tocmai din cauza condițiilor improprii.

În ce au constat lucrările

Cele patru Mausolee ale Eroilor din Focșani, Mărășești, Mărăști și Soveja au fost reabilitate prin lucrări de refacere a hidroizolației, îmbunătățirea sistemului de ventilare, amenajări exterioare, lucrări la instalațiile electrice, sanitare și termice. Au fost refăcute drumurile, aleile și parcajele și s-au amenajat puncte de informare, toate cu scopul de a crește numărul turiștilor interesați de istorie cu 25%, după cum se arată în proiectul autorităților județene.

Pe lângă cele patru mausolee, care se află în subordinea Muzeului Vrancei, proiectul a presupus și introducerea în circuitul turistic a altor monumente istorice din județ: Monumentul eroilor pănceni căzuți în timpul Primului Război Mondial și Cimitirul ostașilor germani căzuți în timpul Primului Război Mondial, de la Panciu; monumentul Ecaterina Teodoroiu din comuna Străoane, Monumentul frăției de arme româno-franceze 1916-1919 din satul Varnița și Cimitirul ostașilor germani din Soveja.

„Acest proiect are ca scop dezvoltarea turismului cultural, o formă de turism care atrage mulți vizitatori și care are un potențial de dezvoltare important, având în vedere faptul că numele județului Vrancea este legat de evenimente istorice petrecute în timpul Primului Război Mondial din Zboina Neagră și până în Valea Siretului, la Doaga. Prin implementarea acestui proiect se asigură conservarea patrimoniului cultural național, creșterea numărului de turiști, relansarea activităților economice în zonele în care sunt amplasate mausoleele, zone aflate în declin economic și creșterea atractivității zonei pentru turiști”, după cum transmit oficiali ai Consiliului Județean Vrancea. 

După restaurare, toate cele patru mausolee pot fi vizitate, cel mai căutat de turiști fiind în continuare cel de la Mărășești, situat pe Drumul Național E85. Pe lângă turismul istoric, în mausoleele din Vrancea au loc și evenimente cultural-artistice. 

Ocupația sovietică a deranjat somnul eroilor de la Mausoleul din Focșani

Focșaniul a intrat sub ocupație germană chiar de Crăciun, în 1916, nemții retrăgându-se din oraș doi ani mai târziu. Victoriile din vara lui 1917 de pe câmpurile de luptă de la Mărăști – Mărășești ori Soveja au dat speranțe locuitorilor din Focșani, germanii începând evacuarea încă de atunci. Numele ostașilor români căzuți în luptele din 1917 stau scrise, ca mărturie pentru sacrificiul lor, în marmura monumentelor și a mausoleului din Focșani. Construcția a fost realizată prin contribuție publică, la inițiativa Comitetului Județean Putna al Societății „Mormintele Eroilor căzuți în război”. 

Construcția osuarului din Focșani a început în 1925, cu un efort financiar major în anii de după război. Aici își dorm somnul de veci 2.619 eroi – 518 în firide și 2.101 de ostași necunoscuți, în criptă comună. Construcția a avut serios de suferit în timpul ocupației rusești din cel de-al Doilea Război Mondial, când și criptele au fost vandalizate de sovietici.

Mausoleul Focșani este o construcție din cărămidă, piatră și beton, în formă de cruce, construcția fiind de inspirație bizantină, cu trei turle. Accesul se face pe o ușă masivă de fier forjat, montată într-un portal din beton. Pe frontispiciul de la intrare, de o parte și alta a unei ghiulele, în care sunt redate în relief atributele vitejiei și victoriei (spada și baioneta), s-a inscripționat cu litere în relief: „PRO – PATRIA”. În interior sunt trei osuare acoperite cu plăci de marmură inscripționate cu numărul eroilor necunoscuți care își dorm somnul de veci aici. 

Mausoleul Mărășești – Panteonul eroilor români

Poziționat pe Drumul European 85, Mausoleul Mărășești este unul dintre cele mai vizitate obiective din Vrancea. Construcția masivă a fost ridicată chiar pe câmpul de luptă al marilor bătălii din 1917, pe un teren donat de George G. Ulise Negroponte. La sfârșitul lui 1916, frontul războiului s-a stabilizat aici, la Porțile Moldovei. În vara lui 1917, Armata a 2-a română, condusă de generalul Alexandru Averescu, obține victoria strălucită de la Mărăști împotriva nemților. Acestea erau auspiciile sub care debuta ceea ce istoriografia română a numit „bătălia de la Mărășești”, iar cea germană, „bătălia de străpungere de pe Putna și Șușița”. Marea încleștare a durat 29 zile (24 iulie / 6 august – 21 august / 3 septembrie 1917) și a angajat, de ambele părți, 25 divizii de infanterie, două divizii de cavalerie și o brigadă de cavalerie. Aici și-au găsit sfârșitul peste 100.000 de soldați germani, români, francezi sau ruși.

Inițiativa ridicării unui mausoleu la Mărășești s-a luat la Congresul Societății Ortodoxe Naționale a Femeilor din România din 1919. Piatra fundamentală s-a pus chiar pe 6 august 1923, data declanșării marii bătălii. În 1924 au început reînhumările osemintelor ostașilor în criptele mausoleului (5.000 de eroi), urmate de rămășițele generalului Eremia Grigorescu. Inaugurarea s-a făcut în 1938, în prezența lui Carol al II-lea.

Monumentul, cunoscut și ca „Biserica Neamului”, are o înălțime de 22 metri și este încadrat de terase dispuse simetric pe o lungime de 60 metri. Deasupra străjuiește o cruce de peste 3 metri înălțime, sprijinită pe un soclu încadrat de patru vulturi. Cupola Gloriei a fost decorată cu o friză dăltuită în piatră de către sculptorii Ion Jalea și Corneliu Medrea, cu aspecte din timpul bătăliei.

În stânga portalului este o placă de marmură pe care stă scris: „Mausoleul Mărășești – panteon al eroilor neamului ridicat pe locul memorabilei bătălii de la 6 august 1917, cinstește memoria celor căzuți la datorie, prezentând posterității pilda nepieritoare de vitejie și spirit de sacrificiu în lupta pentru apărarea gliei strămoșești”.

Accesul se face printr-un portal și printr-un culoar străjuit de zece coloane ionice. Urmează 18 galerii dispuse radial, cu 154 de cripte individuale și nouă cripte comune în care s-au reînhumat osemintele a peste 6.000 de eroi. 

De la intrarea principală în parcul din fața mausoleului, sunt două alei străjuite de o galerie de eroi imortalizați în bronz. Printre ei, mareșalul Alexandru Averescu, generalul Eremia Grigorescu, generalul Constantin Cristescu, generalul Ioan Dragalina, eroina de la Jiu – Ecaterina Teodoroiu, căpitanul Grigore Ignat, generalul francez Henri Mathias Berthelot. La celebrarea Centenarului luptelor din 1917 de la Mărăști și Mărășești, în vara lui 2017, a depus coroane de flori la Mausoleu șeful statului, Klaus Iohannis. 

Mausoleul Mărăști: eroii sunt păziți de îngerii Reginei Maria

Piatra fundamentală a mausoleului din satul Mărăști a fost pusă în 1928, în prezența generalilor Alexandru Averescu și Alexandru Mărgineanu, cei care au condus armata în victoria de la Mărăști. Construcția s-a întins pe mai mulți ani, pentru strângerea de fonduri recurgându-se la vânzări de cărămizi. Monumentul eroilor a fost construit chiar pe platoul luptelor. Construcția, într-o concepție unică, se dezvoltă pe două nivele subterane și unul exterior. Clădirea exterioară se sprijină pe doi piloni masivi din beton, cu fațade decorate cu basoreliefuri cu scene de luptă. Cel din stânga este intitulat „În întâmpinarea eliberatorului” și amintește de primirea entuziastă a unui general român de către sătenii din Mărăști, eliberați de sub ocupația germană. Basorelieful din dreapta se intitulează „Călăuza și patrula” și reprezintă un țăran român care se strecoară în liniile inamice pentru aducerea de informații utile armatei române.

Între cei doi piloni sunt 15 plăci din marmură cu numele eroilor și al regimentelor care au luptat aici.

În cele 12 cripte sunt osemintele a 5.342 ostași români, ruși, germani necunoscuți, căzuți în luptele din vara anului 1917. În partea inferioară a nișelor, pe un postament au fost depuse osemintele, iar pe rafturi au fost așezate craniile. Criptele au fost închise cu geamuri de semicristal, decorate cu îngeri și ornamente florale, decorații făcute după desenele Reginei Maria.

În capătul opus intrării, încăperea a fost rezervată sarcofagelor. Central, a fost amplasat sarcofagul care adăpostește osemintele mareșalului Alexandru Averescu. De o parte și de alta se află sarcofagele generalilor Arthur Văitoianu, Alexandru Mărgineanu și Nicolae Arghirescu. 

Mausoleul Soveja, cetate apărată de tunuri de pe câmpul de luptă

În vara anului 1917, după bătălia de la Mărășești, frontul s-a stabilit pe Valea Șușiței. În luptele de la Soveja a căzut la datorie eroina de la Jiu, Ecaterina Teodoroiu, dar și alți eroi români. Inițiativa pentru ridicarea Mausoleului Soveja a avut-o Comitetul Central al Societății „Mormintele Eroilor căzuți în război”, care dorea ca aici să fie un punct de pelerinaj unde să fie depuse rămășițele „tuturor Eroilor căzuți pentru întregirea neamului”. Pentru acest lucru, s-a organizat o loterie. Mausoleul Eroilor a fost ridicat pe înălțimea aflată la 200 de metri de Cimitirul German.

La intrarea în Mausoleu sunt amplasate două tunuri, trofee de pe câmpul de luptă din Mărășești. Monumentul se înfățișează ca o cetate din piatră, cu planul în formă de cruce și acoperișul conceput ca o cupolă. La construcția lui s-au folosit piatră și marmură, iar zona de protecție este înconjurată de un zid construit din piatră de râu. În interior se află criptele în care au fost reînhumați 528 de români, ruși, germani, austrieci și unguri. În fața criptelor s-au montat plăci de marmură pe care s-au inscripționat numele celor morți. Osuarul adăpostește osemintele a 1.612 ostași neidentificați. Numărul militarilor germani comemorați este de 279, înhumați în 1917.

Deasupra intrării se înalță un fronton din piatră, pe care stă scris:

„Aici odihnesc ostașii căzuți pe aceste plaiuri în războiul 1916-1919”.

 


Acest articol a fost publicat pe PressHub.ro și Vrancea24.ro în cadrul proiectului “Cohesion Policy: Better Understanding, Reporting, Dissemination”, cofinanțat de UE prin DG Regio.
Informațiile prezentate nu reprezintă poziția oficială a UE. Întreaga răspundere asupra corectitudinii și coerenței informațiilor prezentate revine autorului.

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata