Primării mici, proiecte europene mari. Autoritățile locale din Iași învață din greșeli și absorb fonduri europene consistente

231

Edilii din mai multe comune ieșene cu mai puțini locuitori nu s-au ferit de proiecte cu bani europeni. „A trebuit să mă adaptez, adică să fiu mai activ și să depun proiecte în toate programele”, arată primarul din Moșna. „Acum avem pe POR construirea unei grădinițe și reabilitarea școlii mari din satul Bosia, amenajarea unui teren de sport în satul Ungheni. Am achiziționat deja un buldoexcavator și am tras apă și canalizare la Coada Stâncii”, spune și edilul-șef din Ungheni. Primarul din Mircești se plânge de contestațiile la licitațiile care au prelungit modernizarea unui drum. La Sirețel, în schimb, se produce o situație mai puțin obișnuită, cu un primar condamnat penal. „Avem banii și trebuie doar semnat contractul. Primarul nu poate să semneze pentru că are condamnare, eu nu pot să semnez pentru că nu mă poate delega”, explică viceprimarul. Iar primarul din Dobrovăț a devenit foarte atent la selectarea firmei de consultanță: și-a făcut „un obicei de a plăti la succes”.

Accesarea de fonduri prin cele șapte programe de finanțare puse la dispoziție de Uniunea Europeană în mandatul 2014-2020 poate fi la îndemâna administrației unui județ sau a unui oraș nu foarte mic. Direcția de Proiecte a Consiliului Județean Iași înseamnă o echipă de 27 de oameni, în timp ce departamentul omolog al Primăriei Iași are 17 birouri (dar numai șase angajați, pentru moment). Primăria unei comune nu are însă altă soluție decât să apeleze la o firmă de consultanță. Comunități de mărimea Miroslavei sau a Holbocăi – care numără peste 12.000 de locuitori reali, nu doar în acte – își permit în organigramă compartimente de implementare a proiectelor europene. Cum se descurcă așadar primarii comunelor mici, situate departe și de reședința de județ, și de drumuri naționale, și de calea ferată, bașca n-au avut nici norocul unei investiții consistente între limitele unității administrativ-teritoriale?

Criterii discrimintorii pentru obținerea fondurilor de coeziune

„Trebuie și să vrei, și să poți”, a sintetizat primarul din Moșna, comună care numără mai puțin de 2.000 de suflete. Cu toate că, paradoxal, aici figurează cu domiciliul peste 6.500 de persoane, în majoritate basarabeni cu pașaport românesc, Georgel Popa a precizat că europenii iau în calcul rezultatul recensământului din 2011, care indică 1.800 de locuitori. 

Georgel Popa, primarul comunei Moșna

Fără niciun avantaj, „a trebuit să mă adaptez, adică să fiu mai activ și să depun proiecte în toate programele”, ne-a explicat el, dând exemplul ultimului proiect pentru care a depus documentația la Agenția de Dezvoltare Regională Nord-Est: înființarea unui centru de zi pentru persoane vârstnice și a unei unități de îngrijire la domiciliu. „Contractul are peste 50 de pagini, cu tot cu anexe. Este multă muncă, dar altă șansă să faci ceva nu ai”, ne-a spus primarul.

Proiectul, în valoare de 2,6 milioane de lei, este cel mai mare dintre cele derulate la Moșna în actualul exercițiu financiar european. Punctajul mic al comunei a adus și rateuri, dar a fost suficient pentru obținerea, până acum, a finanțării pentru patru proiecte. 

Primarul a remarcat că, în perioada 2007-2013, criteriile de departajare nu includeau acces la diferite căi de comunicație. „Atunci am prins stație de epurare cu drum asfaltat până acolo, proiect pe care n-aș fi reușit să-l prind acum”, își amintește Georgel Popa. El spune că, la o deplasare la Bruxelles cu mai mulți primari, i-a fost prezentată Corinei Crețu situația comunelor fără infrastructură care nu puteau să primească finanțare tocmai din acest motiv: nu aveau căi de acces. Comisarul european le-a răspuns că Bucureștiul este cel care a stabilit regulile. „Vedeți, fondurile se numesc «de coeziune», dar trebuie făcut ceva ca decalajele dintre UAT-uri să se reducă sau măcar să nu se mai mărească”, a conchis primarul Moșnei.

Estimare înainte de aplicare

Ungheni, o comună cu o populație de două ori și jumătate mai mare, are un avantaj major: calea ferată. Dar, chiar și ca punct de trecere (feroviară) a frontierei, comuna nu a întrunit punctaj suficient pentru refacerea drumului care o leagă de municipiul Iași. Cei 13 km de pe DJ 249A urmează să fie modernizați prin două proiecte depuse în cadrul Programului Operațional de Cooperare România – Republica Moldova. Anul trecut, comuna a încheiat asfaltarea a 6 km de drum de exploatație agricolă – care, deși îngust, e preferat de locuitori, pentru că drumul județean este aproape impracticabil. Dar acesta n-a fost un proiect obținut „din prima”, ci în urma economiilor făcute de primele 100 de UAT-uri clasate. 

„Noi ne-am făcut estimări pe fiecare măsură europeană și, acolo unde am văzut că proiectul poate să întrunească punctaj suficient pentru obținerea finanțării sau chiar dacă a fost la limită, am depus proiecte”, ne-a explicat primarul Iulian Marcu strategia pe care a aplicat-o. Cooperarea cu firmele specializate de consultanță a dat roade: „Acum, avem pe POR construirea unei grădinițe și reabilitarea școlii mari din satul Bosia, amenajarea unui teren de sport în satul Ungheni. Am achiziționat deja un buldoexcavator și am tras apă și canalizare la Coada Stâncii.”

Iulian Marcu s-a obișnuit cu procedurile birocratice prelungite, iar ultimele achiziții – două utilaje multifuncționale pentru activități gospodărești în comună – le-a făcut prin Grupul de Acțiune Locală. „Dar nu știu să mai existe o măsură pe care să pot aplica vreun proiect. S-au terminat toate, iar până în 2020 toată lumea implementează ce a depus până acum”, ne-a mărturisit primarul Unghenilor care e păsul lui cel mai mare. 

Fondurile europene: o poveste mai simplă decât achizițiile publice

Gara, drumul național și drumul județean sunt atuurile comunei Mircești în competiția pentru accesarea fondurilor europene. Însă documentația și derularea proiectelor nu a ridicat atâtea probleme câte a pus legislația achizițiilor publice, schimbată recent, ne-a spus primarul Petre Antăluț, referindu-se la interminabilele contestații care prelungeau procedura licitației.

Petre Antăluț, primarul comunei Mircești

El a precizat că, odată începută derularea proiectului pe legea veche, cu aceeași legislație trebuia să se și încheie. Modernizarea a 6,2 km de drum de interes local, proiect finanțat cu 1 milion de euro, a stat blocată un an și jumătate în licitația pentru execuție, a exemplificat primarul cu un proiect inițiat în 2015, dar încă neterminat.

Pentru Sirețel ar fi bani, dar nu are cine să-i ia

Nu la fel de fericit e viceprimarul comunei Sirețel. Alături de Tg. Frumos, Primăria Sirețel este condusă de un primar declarat incompatibil în urma condamnării sale la închisoare cu suspendare, pentru fapte de corupție. La fel ca omologul său, primarul Gheorghe Ancuța a preferat să lase administrația fără secretar, numai să nu aibă cine să scrie referatul în baza căruia prefectul să poată emite ordinul de eliberare din funcție. Fără secretar însă nu are cine să semneze hotărârile luate în consiliul local și astfel se pierd inclusiv finanțări europene. De altfel, Primăria Sirețel nu figurează pe Serviciul Electronic de Achiziții Publice decât cu două licitații pentru două obiective aprobate prin Planul Național de Dezvoltare Locală. Nici măcar o achiziție directă. 

Proiectul pe care cei din Sirețel riscă să-l piardă e derulat tot prin Grupul de Acțiune Locală. „Avem banii și trebuie doar semnat contractul. Primarul nu poate să semneze pentru că are condamnare, eu nu pot să semnez pentru că nu mă poate delega – e nevoie de o hotărâre de consiliu, dar pe care nu are cine să o semneze pentru legalitate”, ne-a explicat viceprimarul Gelu Șpaiuc cum stau, la propriu, lucrurile în comună. Proiectul vizează achiziționarea unei mașini de pompieri în valoare de 140.000 de euro, însă termenul până la care contractul poate să fie semnat este începutul anului 2019. 

Autoritățile locale au absorbit tot și mai vor. Cele naționale stau și nu iau banii

Primarul comunei Dobrovăț arată spre complexitatea documentației necesare la solicitarea finanțării. „Dacă vă uitați să vedeți cum arată un proiect pe fonduri europene, o să vedeți că pare o pădure până se termină”, spune Cătălin Martinuș. El i-a deplâns pe cei din mediul privat, pentru care „e de ajuns să vadă câte documente le trebuie și se lasă păgubași”. Administrația locală recurge, mai ales în mediul rural, la servicii de consultanță, dar și aici ar fi destule de făcut, afirmă primarul.

Cătălin Martinuș, primarul comunei Dobrovăț

„De obicei, consultanții sunt plătiți în trei tranșe: una pentru realizarea documentației, una la depunerea proiectului și una «de succes», dar asta din urmă de regulă nu mai vine, iar ei iau în calcul această posibilitate”, ne-a explicat edilul comunei din sudul județului Iași. Tocmai această rată de succes e cea reclamată de primar. Mai bine zis, lipsa ei.

„Ar trebui să existe o bază de date cu ratele de succes”, adică de acceptare a proiectelor pentru finanțare, ne-a spus el. „Dacă vezi că o firmă de consultanță are rată de succes de 90% e una, dacă vezi că are doar 25% e altceva”, a afirmat Cătălin Martinuș, care ne-a dezvăluit că și-a „făcut un obicei de a plăti la succes”. El a făcut comparație cu situația de pe piața proiectării, unde „s-au pierdut proiecte pentru că nu și-au făcut lucrările la timp sau au fost scăpate elemente” importante până când a fost impusă eliberarea unor certificate. 

În ceea ce privește consistența documentației, primarul din Dobrovăț a dat exemplul PNDL: „Solicitarea inițială să arate dacă te încadrezi pe finanțare, iar ulterior să mergi să depui documente, proiect și ce mai trebuie. S-ar elimina astfel munca aceea inutilă pentru cei care nu se încadrează în cerințele impuse”. Pe de altă parte, și agențiile de finanțare „sunt înăbușite de atâta documentație care zace prin birouri, iar mare parte e inutilă, pentru că nu are șanse la finanțare”, a indicat el un alt efect al birocratizării acestui proces, strâns legat de banii care se duc pe „insuccese”. 

Pe de altă parte, și alocarea sumelor a fost făcută într-un mod nedrept: „Alocările către autoritățile locale au fost întotdeauna absorbite 100%, în vreme ce autoritățile naționale (regii, companii etc.) au un procent de absorbție foarte scăzut. Dacă exista voința să fie cheltuiți banii ăștia, era destul de simplu să crească sumele alocate autorităților locale”, susține primarul Martinuș. Mai mult, el a amintit că, în perioada 2007-2013, autoritățile locale au avut la dispoziție 1,7 miliarde de euro, iar acum au doar 1 miliard, deși cele 1,7 miliarde fuseseră absorbite, de asemenea, în totalitate. „Deci alții stau și nu iau banii – și sunt o groază de bani de luat, iar autoritățile locale care așteaptă finanțări nu au ce să acceseze”, a conchis primarul arătând spre proiectele rămase neaprobate după PNDL 2.

Cum devine un dezavantaj Zona Metropolitană

Comuna Schitu Duca (puțin peste 4.000 de locuitori), deși străbătută de DN 24 Iași – Vaslui, are un dezavantaj în ceea ce privește accesarea de fonduri europene. „Ultimul proiect l-am avut acum cinci ani, pe o măsură ce viza drumurile de exploatație agricolă. De atunci, nu am mai avut, pentru că sunt comună în Zona Metropolitană a Iașului și nu mă încadrez la punctaj: apa și canalizarea se fac prin Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM), rețeaua de gaz va fi făcută printr-o asociație recent înființată din care fac parte 19 comune din estul județului, colectarea deșeurilor va fi făcută printr-o asociație intercomunitară, infrastructură și școli am avut pe PNDL 2, iar pe AFIR n-am avut nimic și nici n-o să am, pentru că nu am ce. Eventual, cei din mediul privat pot să depună proiecte”, ne-a declarat primarul Mihai Mihalache.


Acest articol a fost publicat pe PressHub.ro și Ziarul de Iași în cadrul proiectului “Cohesion Policy: Better Understanding, Reporting, Dissemination”, cofinanțat de UE prin DG Regio.
Informațiile prezentate nu reprezintă poziția oficială a UE. Întreaga răspundere asupra corectitudinii și coerenței informațiilor prezentate revine autorului.

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata