Fraudă cu fonduri UE: Fostul primar din Pojejena și arhitectul șef al CJ Caraș-Severin, suspecți într-un dosar DNA în urma unei sesizări OLAF

Imagini: Arhiva TVR Timișoara, precum și fotografii din presa reșițeană
262

Un proiect derulat cu fonduri europene în Banat care prevedea construirea unui port la Pojejena, a unei plaje turistice și achiziționarea unui catamaran care să facă curse între Pojejena și Kladovo, malul românesc și cel sârbesc al Dunării, nu doar că a eșuat lamentabil, dar s-a soldat și cu un dosar DNA, deschis în urma unei sesizări a Oficiului European de Luptă Antifraudă – OLAF. În dosar, actorii principali sunt fostul edil al Pojejenei și arhitectul șef al Consiliului Județean Caraș-Severin.

Fostul primar al comunei Pojejena, Omer Radovancovici, și arhitectul șef al Consiliului Județean Caraș-Severin, Victor Naidan, alături de firma TAB Construct Confort SRL și administratorul acesteia, Liviu Taban, sunt suspecți într-un dosar al DNA Timișoara legat de achiziția unei ambarcațiuni într-un proiect derulat cu fonduri europene în Banat. Proiectul derulat pe fonduri europene prevedea construirea unui port la Pojejena și a unei plaje turistice, alături de achiziționarea unui catamaran care să facă curse pe Dunăre între Pojejena și Kladovo, malul românesc și cel sârbesc.

Omer Radovancovici

Pe lângă ancheta DNA, proiectul este un eșec: plaja turistică de la Pojejena este fără turiști an de an, portul a avut probleme de construcție, iar catamaranul face croaziere pe Dunăre, dar fără o prea mare legătură cu municipalitatea din Kladovo, așa cum era angajamentul din proiect, ci doar pe partea românească a Dunării și, doar la cerere, pot fi făcute curse de pe malul românesc pe cel sârbesc. Pentru plecări este folosit vechiul port din Moldova Nouă, nu noul port.

  • Dosarul a fost deschis în urma unei sesizări OLAF.
  • Omer Radovancovici mai are o condamnare pentru contrabandă și constituire de grup infracțional organizat.
  • Catamaranul ar fi fost recepționat, deși se afla într-un port din Serbia.
  • Portul din comuna Pojejena nu este operabil, așa că ambarcațiunea a ajuns în Portul Moldova Nouă.

Amplul proiect cu finanțare europeană stabilea o colaborare între Consiliul Județean Caraș-Severin, Primăria Pojejena și Primăria din Kladovo, contractul de finanțare fiind semnat în anul 2011. Proiectul urma să lege cele două maluri ale Dunării printr-un port la Pojejena și un catamaran (ambarcațiune ușoară) care să facă curse pe Dunăre între cele două maluri. În cele din urmă, neregulile au determinat apariția unui dosar DNA.

Denumit „Creșterea gradului de mobilitate în vederea dezvoltării schimburilor economice și turistice în zona transfrontalieră Pojejena – zona eligibilă Vojevodina”, proiectul a beneficiat de o finanțare totală de 1.019.400 euro, din care 145.000 de euro, cu tot cu TVA, pentru achiziția catamaranului.

Lucrurile s-au împotmolit încă din 2011, atunci când Consiliul Județean Caraș-Severin a organizat mai multe licitații, atât pentru construcția portului, cât și pentru achiziția catamaranului, licitații la care nu s-a înscris nimeni.

Proiectul portului

Abia în 2012, firma bucureșteană TAB Construct Confort SRL s-a înscris la licitația pentru achiziția ambarcațiunii și a și câștigat-o. Anterior, compania câștigase și licitația pentru realizarea portului și a plajei turistice din Pojejena.

Firma a prezentat la licitație o înțelegere cu un șantier naval din Serbia pentru construcția catamaranului.

Iar de aici începe un lung șir de probleme și explicații date de firmă și de Consiliul Județean Caraș-Severin atât Biroului Regional de Colaborare Transfrontalieră Timișoara (BRCT), cât și Organismului European de Luptă Antifraudă (OLAF).

Deși e vorba despre un proiect turistic, promovarea a fost extrem de discretă. După câștigarea licitațiilor, transparența pe proiect a fost tot mai redusă, iar la recepții, organizatorii au evitat presa.

Publicitatea a venit însă în 2016, după ce mai mulți inspectori OLAF au făcut o inspecție atât la Consiliul Județean Caraș-Severin, cât și la Pojejena. La acel moment, oficialii OLAF ne-au transmis că investighează presupuse nereguli la proiectul coordonat de Consiliul Județean Caraș Severin.

Iată răspunsul complet al OLAF:
“OLAF can confirm that it is investigating alleged irregularities linked to a project coordinated by the County Council of Cara;-Severin related to the construction of a harbour in the Pojejena village and the purchase of a boat (catamaran). However, as the investigation is on-going, OLAF cannot issue any further comment. This is in order to protect the confidentiality of on-going and possible ensuing investigations, subsequent judicial proceedings, personal data and procedural rights.The fact that OLAF is examining the matter does not mean that the persons/entities involved have committed an irregularity/fraud. OLAF fully respects the presumption of innocence and the rights of defence of the persons/entities concerned by an investigation.
DNA a transmis săptămâna trecută informații despre acest dosar: „Cauza penală la care faceţi referire a fost constituită ca urmare a sesizării formulate de Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene, care, la rândul său, a fost sesizat de OLAF, reprezentanții acestuia întocmind un raport de control.
Numitul R.O. (Radovancovici Omer – n.red.) are calitatea de suspect pentru săvârșirea infracţiunii de complicitate la folosirea sau prezentarea cu rea credinţă de documente sau declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta a avut ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene, prev. de 48 alin. 1 Cod penal rap. la art. 181 alin. 1 din Legea nr. 78/2000, iar față de R.M. nu se efectuează cercetări în acest dosar.În acest moment, alte informații nu pot fi oferite, în conformitate cu prevederile art. 12, alin. 1, lit. e, din Legea 544/2001. În acest moment, persoana suspectă beneficiază de prezumţia de nevinovăţie”, a transmis Lidia Săplăcan, purtătorul de cuvânt al DNA.

Ce a trezit suspiciunea inspectorilor OLAF

Suspiciunea inspectorilor OLAF și, mai apoi, a procurorilor anticorupție, a venit după ce Consiliul Județean Caraș-Severin a făcut recepția ambarcațiunii, deși aceasta s-ar fi aflat în Serbia.

Victor Naidan, arhitectul șef al CJ Caraș-Severin și managerul de proiect, recunoaște că așa au stat lucrurile, dar spune că a informat Biroul Regional de Colaborare Transfrontalieră Timișoara (BRCT) despre această situație.

Victor Naidan

„Am fost chemat în 30 octombrie 2018 și mi s-a spus că sunt suspect de folosirea sau prezentarea cu rea – credință de documente și declarații false, inexacte, sau incomplete, dacă fapta a avut ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene din bugetul general al Uniunii Europene. Ni s-a comunicat că suntem patru suspecți, eu, fostul primar Omer Radovancovici, firma SC TAB Construct și administratorul acestei firme, Liviu Taban. Am aflat că firma este în momentul acesta în insolvență. Liviu Taban este proprietarul firmei, la vremea respectivă era unic asociat, din ce îmi aduc eu aminte din acte. 

Concret, mie îmi reproșează faptul că în condițiile în care am încheiat contractul pe data de 7 iulie 2012 pentru furnizarea navei și SC TAB Construct mă anunță că nava nu poate fi adusă în portul Pojejena pentru că nu avea permisie de circulație. S-au depus documentele de înmatriculare la Autoritatea Navală Română, iar înmatricularea era condiționată de prezența procesului verbal de recepție și, ca atare, în data de 20 iunie noi semnam un proces verbal de recepție, bazându-ne pe depunerea documentelor la Autoritatea Navală Română. Adică nu poți depune la Autoritatea Navală Română documente dacă nu le ai, dacă nava nu există. 

Nava, știam că e în șantierul de la Smederevo, noi inițial am intuit că ar fi la Kladovo în șantier… Admitem recepția, urmând ca ea să ne fie adusă, să ne fie furnizate documentele de înmatriculare și instruirea personalului. 

Depunem documentele la BRCT, BRCT-ul face verificarea de prim nivel. Verificarea de prim nivel constată că nava nu e în România, ceea ce era evident, menționam și noi lucrul ăsta, și ne dă termen să o aducem până la vizita finală care are ca scop validarea cheltuielilor. 

Vizita finală se face în 31 august, în 31 august nava este în portul Pojejena, documentele de înmatriculare încă nu există, dar nava fizic există acolo! Ca atare, ni se validează cheltuielile, și ulterior ni se rambursează. Asta e starea de fapt!

Mie mi se impută că documentul de recepție ar fi indus tuturor celor care dau fonduri europene senzația că nava este în portul Pojejena. 

Sincer nu înțeleg logica documentului inexact sau incomplet. Fals nu poate fi, pentru că este un document asumat. Recepția, repet, nu este recepția unor lucrări de construcții care se face în baza unui regulament aprobat printr-o hotărâre de Guvern. Recepția bunului este aceeași recepție pe care o faci la primirea unei mașini, sau a hârtiei igienice, sau a hârtiei de xerox, este un înscris între cei doi participanți la contract în care admiți faptul că serviciul a fost întocmit și ești de acord cu plata, niciun alt scop n-are”, explică managerul de proiect Victor Naidan, considerat și el suspect de către DNA. 

Atât Liviu Taban, cât și firma TAB Construct Confort au refuzat să furnizeze o poziție oficială, deși au fost contactați de reporterul PressHub și Express de Banat.

Singurul care a vorbit a fost Lucian Vonica, administratorul judiciar al societății. Acesta spune că nu a fost informat de către DNA despre faptul că persoana juridică SC TAB Construct Confort ar fi suspectă în dosar și că, în această situație, nu poate face comentarii, cu atât mai mult cu cât este vorba despre acțiuni care privesc societatea înainte de intrarea acesteia în insolvență.

O altă problemă reclamată de DNA e faptul că CJ Caraș-Severin ar fi făcut plata înainte de a avea fizic catamaranul operabil. Și la această problemă răspunde Victor Naidan: „Plata trebuia făcută, pentru că altfel, dacă nu se făcea în intervalul de timp stabilit…, deci proiectul se termina în 22 iunie și plățile se puteau face încă 30 de zile, adică până în 22 iulie, noi am plătit prin 17-18 iulie banii. Deci, dacă nu-i plăteai, nu-i puteai solicita”, explică Naidan. 

Arhitectul șef al județului spune că este nevinovat, că acel catamaran, Baziaș I, există și este operabil, face curse – chiar dacă le face de la Moldova Nouă, unde există un port și punct de trecere a frontierei – nu din portul de la Pojejena.

„Ce am greșit, sincer, eu nu reușesc să înțeleg, pentru că totul a fost procedural. Cei care îmi verificau plățile știau că nava nu e acolo, deci nu am indus pe nimeni în eroare ca să spună că am mințit, dar în fine, se cercetează. E o plângere care are la bază tot soiul de alegații… Plângerea finală o face Ministerul Dezvoltării, care constată ceea ce li s-a părut lor o neconcordanță în documente, în sensul că depunerea documentelor pentru licitație, făcută de SC TAB Construct, e pe data de 1 iulie 2012, iar pe 29 mai sau pe 25 mai, cred că totuși 29 mai, între constructorul din Serbia al navei și firma care participă la licitația noastră se semnează un contract de furnizare a unei nave, în condițiile în care el nu avea deja contractul cu noi, el avea nevoie ca să participe la licitație să indice constructorul, să indice parametrii navei, erau binevenite schițe, planșe, fotografii, prospecte sau orice altceva, și a adus niște desene ale navei, dar, repet, descrierea exactă a parametrilor tehnici.

Contractul pe care noi l-am văzut ulterior, că noi l-am furnizat Ministerului, nu a apărut din senin, noi l-am furnizat pentru că am avut nevoie de el în înmatriculare. Constructorul era altul decât furnizorul, trebuia să avem, și am cerut toate actele pentru înmatriculare ulterioară, iar contractul respectiv specifică că intră în vigoare în momentul în care se face prima plată. Eu unul nu-mi doresc niciun fel de publicitate pentru povestea asta, în același timp nici nu am nicio problemă dacă se face… noi am avut un singur contract. Când a plătit SC TAB Construct nava sârbului, habar nu am, nici nu era treaba mea, nici nu aveam motiv să o fac. Știu doar că mi-a adus-o în 30 august, în 31 august era în portul Pojejena și eu mi-am îndeplinit sarcina. Dacă nu ar fi fost în port, atunci aș fi dat de dracu’ atunci, nu am fi rambursat banii, ar fi fost complicat”, mai spune Naidan. 

La fel cum cert este că acum, în 2018, plaja turistică de la Pojejena este fără turiști an de an, portul a avut și el probleme de construcție, recent instanța decizând că trebuie refăcute lucrări de către constructor, același SC TAB Construct Confort. Iar catamaranul face croaziere pe Dunăre, dar fără o prea mare legătură cu municipalitatea din Kladovo, așa cum era angajamentul din proiect.

Mai exact, cursele nu sunt Pojejena-Kladovo, ci sunt făcute doar pe partea românească a Dunării și, doar la cerere, pot fi făcute curse de pe malul românesc pe cel sârbesc. Dar nu din portul Pojejena, care nu este înființat nici acum oficial, cu Poliție de Frontieră și punct de trecere a frontierei, ci se folosește vechiul port din Moldova Nouă pentru aceste curse. 


Acest articol a fost publicat pe PressHub.ro și Express de Banat în cadrul proiectului “Cohesion Policy: Better Understanding, Reporting, Dissemination”, cofinanțat de UE prin DG Regio.
Informațiile prezentate nu reprezintă poziția oficială a UE. Întreaga răspundere asupra corectitudinii și coerenței informațiilor prezentate revine autorului.

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata