Marele proiect al managementului deșeurilor din Galați: Început în 2007, cu 53 de milioane de euro pierduți în 2014, resuscitat în 2018

105

Se vorbește de peste zece ani despre Sistemul de management integrat al deșeurilor, unul dintre cele mai mari proiecte cu finanțare europeană din județul Galați, pentru care Consiliul Județean a pierdut finanțarea inițială – 53 de milioane de euro. Finanțat prin Programul Operațional Sectorial (POS) Mediu, în exercițiul comunitar bugetar 2007-2014, proiectul a pierdut banii în 2014 după ce, timp de aproape trei ani, nu s-a putut găsi o soluție legislativă pentru scoaterea unui teren de 5,3 hectare din fondul forestier… Noua conducere a CJ Galați a reușit însă să deblocheze situația în ultimii doi ani; întregul sistem a fost reconfigurat aproape de la zero și completat, iar studiul de fezabilitate a fost depus vineri, chiar de Sfântul Andrei, la Jaspers, comisia care avizează și finanțează proiectele pe Programul Operațional de Infrastructură Mare (POIM). Între timp, valoarea totală a investițiilor prevăzute pentru Sistemul de management integrat al deșeurilor (SMID) a crescut până la 87 de milioane de euro.

Tot răul spre bine

„Prima idee despre acest proiect a apărut în anul 2006, atunci era POS Mediu, când s-a început proiectarea tuturor SMID-urilor din România, printre care și Galațiul. Recunosc că de la sfârșitul lunii iulie 2016 am început să mă ocup mai mult de acest proiect, pentru că până atunci nu l-am gestionat eu. Deși am fost county-manager al CJ în 2012-2016, nu am gestionat nici măcar o virgulă din acest proiect”, spune președintele Consiliului Județean Galați, Costel Fotea. 

Evident, nu în toate județele au fost probleme ca acelea de care s-a lovit Galațiul. Unii au pus deja în funcțiune sistemele integrate, alții sunt în licitație pentru desemnarea operatorului, alții sunt cu derularea proiectului la 80-90%. Cât privește Galațiul, s-ar putea spune că tot răul a fost spre bine, deoarece amânarea cu peste zece ani a avut ca rezultat, printre altele, necesitatea actualizării conform noilor standarde europene, ceea ce înseamnă că Sistemul de management integrat al deșeurilor în județul la Galați este „la zi”. Iar asta se traduce și prin stația de tratare unicat în Europa care va fi amplasată în municipiul Galați, de exemplu.

Costel Fotea, președintele Consiliului Județean Galați

Pot spune că sistemele din celelalte județe sunt făcute pe niște normative ale UE din 2006, pe când normele pentru SMID al Galațiului sunt actualizate la nivelul anului 2018. De mai multe ori am spus că în martie-mai va fi licitația pentru depozitul de la Valea Mărului, dar s-a întârziat, din păcate, din cauză că valoarea este foarte mare, că este o noutate, pentru că așa ceva nu mai este construit în România, pentru că este un sistem nou, care, în afară de faptul că va intra printr-o stație de tratare mecano-biologică cu fermentare aerobă și apoi printr-un digestor cu fermentare anaerobă, din care va rezulta un biogaz și apoi, printr-o instalație specială, va fi transformat în energie electrică. La Galați va fi o stație-unicat în România.

Așadar, într-un timp foarte scurt, am reconfigurat tot proiectul, practic l-am refăcut de la zero. Am introdus toate UAT-urile din județul Galați, ceea ce pe vechiul proiect nu era făcut. Depozitul de la Valea Mărului a rămas pe același amplasament, dar cu o altă tehnologie. Stația de tratare mecano-biologică era pe un teren dat de către fostul primar Marius Stan undeva pe la Bărboși, un teren împădurit unde s-a chinuit fostul meu coleg, dl Hamza, să-l scoată din teren forestier în teren arabil și nu a reușit. Acum, terenul este pe dreapta, înainte de a ajunge la Borcan, după ce trecem pe sub banda transportoare. Are acolo Primăria vreo 20-30 ha, iar noi am luat 10. Am renunțat și la o parte din terenul de la Tecuci și am luat o altă porțiune, am scos terenul din categoria de pășune, ne-am chinuit și acolo cu Ministerul Agriculturii.

E o întreagă poveste, e groaznic, pe cuvânt vă spun, ca să schimbi categoria de folosință din pășune în arabil, îți trebuie tot felul de studii. Vino la Direcția Agricolă, fă tot felul de calcule că ăla nu este productiv acolo lângă o groapă de gunoi și nu pășunează nimeni acolo oile sau vacile, fă tot felul de fundamentări ca să poți să demonstrezi că trebuie să-l scoți ca să poți pune o stație de compostare sau o stație de selectare a deșeurilor menajere. Credeți-mă că e foarte greu, cine nu a făcut proiecte, îl rog să construiască măcar o cușcă de câine și apoi să vorbim”, spune Costel Fotea.

Investiții totale de 87 milioane euro

Principalele investiții care se vor realiza în cadrul proiectului și capacitățile acestora sunt următoarele:

  • Centrul de management integrat al deșeurilor Valea Mărului, care presupune construirea unui nou depozit conform, cu o capacitate totală de 1.350.000 metri pătrați și a unei stații de sortare cu o capacitate de circa 6.000 t/an;
  • Construirea în municipiul Galați a unei instalații de tratare mecano-biologică cu recuperare de energie, cu o capacitate de circa 125.000 t/an;
  • Construirea unei stații de transfer cu o capacitate de circa 10.000 t/an și achiziționarea de utilaje specifice compostării pentru stația de compostare de la Tg. Bujor, astfel încât aceasta să devină operațională și să asigure tratarea deșeurilor verzi din parcuri și grădini generate în orașul Tg. Bujor;
  • Construirea la Tecuci a unei stații de transfer cu o capacitate de circa 22.000 t/an și a unei stații de compostare cu o capacitate de circa 700 t/an;
  • Construcția unei stații de transfer la Galați, cu o capacitate de circa 40.000 t/an;
  • Închiderea depozitului de deșeuri neconform de la Tecuci;
  • Achiziționarea de echipamente de colectarea și transportul deșeurilor menajere și unități de compostare individuale pentru tratarea biodeșeurilor menajere din mediul rural.

Totalul estimat al deșeurilor generate la nivelul județului Galați în 2018 este de aproximativ 147.000 de tone.

Conform Cameliei Epure, director executiv al Centrului Europe Direct din cadrul Consiliului Județean, valoarea totală a investițiilor prevăzute este de 87 milioane euro.

Proiectul cuprinde mai multe tipuri de instalații, care împreună vor forma sistemul de management integrat al deșeurilor în județul Galați. Este vorba despre depozitul conform de la Valea Mărului, care va avea pe același amplasament o stație de sortare, va fi o stație de tratare mecano-biologică la Galați, cu recuperare de energie, cu un tip de tehnologie care va fi unic în România, o stație de transfer la Tg.Bujor și o retehnologizare a stației de compostare existentă la Tg.Bujor, pentru a fi operațională, o stare de transfer și o stație de compostare la Tecuci pe un amplasament nou ales.

Obiective nou introduse sunt închiderea depozitului neconform de la Tecuci și construirea unei stații de transfer la Galați. Proiectul a suferit completări în timp, mai ales în ultimul an, și datorită armonizării legislației naționale cu cea europeană, cu noile ținte de reciclare, de gestionare pe parte de management al deșeurilor. 

S-a stabilit cu cei de la JASPERS să revizuim proiectul și fluxul de deșeurile și capacitățile, inclusiv cu introducerea stației de transfer la Galați, astfel încât, la finalizarea acestei investiții, noi să îndeplinim aceste noi ținte. În urma acestor modificări, s-a stabilit cu cei de la JASPERS ca forma nouă, modificată, a întregului proiect, deci forma finală, să fie depusă în 30 decembrie. Dată fiind urgența și necesitatea implementării lui și situația din județul nostru, ne-am propus să îl depunem cu o lună mai devreme, adică pe 30 noiembrie. Nu pot să estimez când vom primi răspunsul din partea Comisiei Europene”, spune Camelia Epure. 

Pubele cu cip pentru fiecare familie din Galați

Sistemul de management integrat al deșeurilor nu va rezolva cu precădere latura socială, adică nu va crea uimitor de multe locuri de muncă. El va fi OK din punct de vedere economic, dar va rezolva în primul rând problemele de protecție a mediului. Vor fi foarte bine sortate deșeurile menajere, selectate foarte bine, adică plasticul la plastic, fierul la fier, sticla la sticlă etc. După ce acestea vor trece prin stația de tratare mecano-biologică de la Galați, ele vor fi transformate în biogaz și va rămâne practic o cenușă.

Adică dispare noțiunea aia de groapă de gunoi gen Glina, cu pungi, cu tot felul de oameni care caută prin gunoaie. Așadar, în primul rând, vom rezolva o problemă majoră de mediu. Apoi, cel care va opera acest sistem va avea obligația să dea Asociației de Dezvoltare Comunitară Ecoserv și CJ-ului o cotă din sumele încasate, adică vom recupera și niște bani. Va fi un sistem unitar pentru tot județul, fiecare pubelă va avea un cip care va fi scanat înainte de descărcarea ei în mașina care transportă deșeuri. Fiecare familie din județul Galați, cu excepția municipiilor Galați și Tecuci, acolo unde sunt blocuri, va primi pubelă cu cip.

În afară de faptul că vorbim de ecologizare, vorbim și de un sistem performant, cu care ar trebui să nu mai avem treabă cel puțin 20-30 de ani. Depozitul de la Valea Mărului este configurat să ducă peste 25 de ani de depozitare. Dacă vom folosi stația de tratare mecano-biologică și digestorul în condiții optime, va rezulta doar acea cenușă și durata de folosință a depozitului de la Valea Mărului poate depăși 30 de ani”, spune președintele Consiliului Județean Galați, Costel Fotea. 

Ecologizare fără sacrificii nu se poate

Recent, Virgil Doca, primarul comunei Valea Mărului, locul unde se va construi un depozit conform și o stație de sortare, declara pentru „Viața Liberă”: „Sunt de acord cu tot ce înseamnă ecologie. Dar, în același timp, dezvoltarea unei localități nu se poate face fără să aduci atingere unor anumite lucruri. Orice îmbunătățire a standardului de viață are și un revers. Vă mai dau un exemplu: sunt ecologiști și în Galați care au urlat și mai urlă împotriva noxelor din combinatul siderurgic. În același timp, 80% din locuitorii se tem și spun Doamne ferește să nu se închidă combinatul! Noi asta trebuie să înțelegem, că o investiție care aduce beneficii oamenilor are și dezavantaje. Dacă vedem lucrurile în mod pășunist, luăm văcuța, ne plimbăm, stăm pe iarbă verde, dar să nu așteptăm că o să treacă autostrada pe la noi, că o să vină agenți economici, investitori. (…)

Virgil Doca, primarul comunei Valea Mărului

Printre plusurile pe care le va aduce depozitul conform se numără cel puțin 200 de locuri de muncă ce vor fi create. Vor fi beneficii economice în ceea ce privește bugetul local – taxe, impozite. Orice investiție atrage o altă investiție, adică deja este câștigat un alt proiect lângă, și se va face o platformă de gunoi, care este a Consiliului Local și care va aduce alte locuri de muncă. Este construit deja un drum asfaltat și se va mai face unul, de șase metri lățime. Se vor duce curent electric, apă și canalizare până acolo. Tuturor terenurilor din zonă le vor crește prețurile. Deja sunt investitori care ne-au spus că vor să cumpere teren în zona respectivă”.

Asistență. Ce este JASPERS

JASPERS este un parteneriat de asistență tehnică între Comisia Europeană, BEI și BERD, care oferă consultanță independentă țărilor beneficiare pentru a le ajuta să pregătească proiecte majore de înaltă calitate, de peste 50 de milioane de euro. Asistența oferită de JASPERS poate viza sprijin pentru pregătirea proiectelor, de la identificare până la depunerea cererii pentru finanțare din partea UE, evaluarea independentă a calității proiectelor, evaluarea ulterioară depunerii pentru toate proiectele majore depuse direct la Comisia UE. Asistența oferită de JASPERS vizează proiecte de infrastructură definite drept proiecte „majore” în Regulamentul privind dispozițiile comune: de exemplu, proiectele în domeniul rutier, feroviar, al apelor, al deșeurilor, al energiei și al transportului urban. În cazul țărilor mici, în care nu există multe proiecte de asemenea anvergură, JASPERS se concentrează pe proiectele cele mai ample.

Personalul JASPERS este asigurat printr-un acord de parteneriat: Comisia asigură fondurile utilizate pentru recrutarea de personal specializat, iar ceilalți parteneri – BEI și BERD – contribuie direct cu personal detașat. Personalul de la sediul central al JASPERS se află la BEI, în Luxemburg, dar există trei centre regionale în Varșovia, Viena și București, în care se află aproximativ 70% din personal, astfel încât acesta este situat în apropierea beneficiarilor și poate oferi un serviciu mai eficient. Centrul din București acoperă România și Bulgaria, iar experții din Luxemburg pot lucra în oricare dintre statele membre beneficiare, după cum este necesar.

Termene. Valea Mărului, primul pas

Pe 23 noiembrie 2018 a avut loc depunerea ofertelor pentru proiectul tehnic de la Valea Mărului, primul obiectiv care se va implementa în cadrul Sistemului de management integrat al deșeurilor în județul Galați. Conform președintelui CJ Costel Fotea, patru asocieri de firme s-au arătat interesate de depozitul conform și stația de sortare din comună, însă niciuna din firme nu este din județul Galați. Deja s-a început și lucrul la caietul de sarcini pentru închiderea depozitului neconform de la Tecuci, pentru care termenul-limită, iunie 2019, bate deja la ușă. 

Pe 30 noiembrie a fost depus întreg proiectul, toată aplicația cu tot ce înseamnă Galați, Tecuci, Tg.Bujor, Valea Mărului, la JASPERS, cu o lună mai devreme, urmând ca peste două-trei luni să fie depus și pe masa Comisiei Europene. Cele mai mari emoții le avem de obicei la JASPERS, unde sunt reprezentanții tehnici ai CE în teritoriu. Dacă recomandările acestora sunt favorabile, atunci pentru Comisie devine o formalitate”, mai spune Costel Fotea.

Ultimul obiectiv din cadrul sistemului care va fi finalizat va fi Stația de tratare mecano-biologică cu recuperare de energie de la Galați, investiție deosebit de complexă, estimată să fie gata în 2022. Atunci când sistemul integrat va intra în funcțiune, actualul depozit de gunoi de la Tirighina va fi închis. 


Acest articol a fost publicat pe PressHub.ro și Viața Liberă Galați în cadrul proiectului “Cohesion Policy: Better Understanding, Reporting, Dissemination”, cofinanțat de UE prin DG Regio.
Informațiile prezentate nu reprezintă poziția oficială a UE. Întreaga răspundere asupra corectitudinii și coerenței informațiilor prezentate revine autorului.

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata