Drumul apei în Oltenia, „udat“ cu sute de milioane de euro din fonduri europene

106

Cea mai importantă sursă de apă pentru municipiul Craiova, aducțiunea de la Isvarna, de lângă Tismana, va fi securizată în beneficiul județelor Dolj și Gorj de către autoritățile județene și locale, cu bani europeni, contractul de finanțare fiind pe punctul de a fi semnat. Proiectul de realizare a Firului II de aducțiune de la Isvarna nu este lipsit de peripeții, mai cu seamă că sunt implicate numeroase localități. Proiectul este unul dintre cele mai importante în regiunea Oltenia cu finanțare de la Uniunea Europeană: valoarea sa totală este de 433,6 milioane de euro, cu tot cu TVA, finanțarea UE reprezentând 85%.

  • În 2013, Doljul aplica pe POIM 2014-2020 pentru investiții ample pentru apă potabilă, canalizare și stații de pompare pentru mai multe localități. Valoarea totală a finanțării este de 433,6 milioane de euro, cu tot cu TVA. Din suma fără TVA, finanțarea de la Uniunea Europeană reprezintă 85%;
  • Parte a investiției este și proiectul „Sistem Regional de alimentare cu apă – Firul II de aducțiune Isvarna-Craiova“, a cărei finanțare este de 125 de milioane de euro. Totalul investițiilor din Craiova ajung la 215 milioane de euro;
  • Autoritățile așteaptă semnarea contractului de finanțare, care a intrat în linie dreaptă;
  • Studiul de fezabilitate a fost revizuit de cinci ori, din cauză că anumite localități s-au retras din proiect, iar în altele au fost întâmpinate tot felul de probleme, în special de natură tehnică și chiar de eligibilitate a unor localități;
  • Comuna Pielești și câteva sate din comuna Bucovăț au fost excluse din proiect pentru că nu îndeplinesc condiții de eligibilitate;
  • Pentru exproprierea terenurilor au fost identificați circa 9.000 de proprietari. Un număr atât de mare de persoane ce trebuie expropriate generează dificultăți; prin urmare, doar cei cu acte de proprietate vor fi despăgubiți;
  • Compania de Apă Oltenia trebuie să se capitalizeze pentru a face față unei cofinanțări uriașe de aproximativ 40 de milioane de euro și pentru a se califica să se împrumute ca să poată realiza investițiile până când se virează tranșele de la UE pe proiect;
  • În final, costurile populației pentru furnizarea apei potabile vor crește, deoarece tarifele vor fi ajustate, pentru a asigura înlocuirea sistemului de aducțiune și peste 50 de ani, când investițiile cu fonduri UE realizate acum vor fi depășite moral.

Strategia Doljului de colectare a apelor uzate, de canalizare și de aplimentare cu apă a Craiovei și a altor 21 de de localități a fost gândită din 2007-2010, după aderarea României la Uniunea Europeană (UE). Încă din 2008 a fost finalizat un Master Plan privind alimentarea cu apa si evacuarea apelor uzate în județul Dolj.

În 2013, Consiliul Județean Dolj a pregătit un proiect amplu cu finanțare europeană care prevede mai multe investiții pe teritroiul Doljului, în contextul explicat mai sus, în parteneriat cu consiliile locale beneficiare ale investițiilor și cu Compania de Apă Oltenia (CAO). „Proiectul regional de dezvoltare a infrastructurii de apă și apă uzată în județul Dolj, în perioada 2014-2020” presupune canalizare menajeră, reabilitare de stații de pompare, conducte noi și racorduri, pe lângă aducțiunea de apă de la Isvarna, care este o componentă a proiectului regional. Întregul proiect matur și complex are o valoare de 433,6 milioane de euro cu tot cu TVA (364 de milioane de euro fără TVA), din care în Craiova se vor face investiții de 215 milioane de euro, în Dolj, de 21,3 milioane de euro, și în 21 de unități administrativ-teritoriale, cu investiții de 197,3 milioane de euro.

Valoarea totală a finanțării este de 89,14%, din care 85% din sume provin din fonduri europene, 13% de la bugetul de stat și 2% contribuția unităților administrativ teritoriale (UAT-uri) care sunt parte în Masterplanul de apă despre care vorbim. Cofinanțarea este de 10,86%, după ultimele revizuiri. „Într-o adunare următoare a Asociației de Dezvoltare Intercomunitară (ADI) Oltenia vom aproba indicatorii tehnici ai proiectului și cofinanțarea UAT-urilor partenere”, a precizat Cosmin Ploae, reprezentantul ADI Oltenia.

Reprezentantul ADI Oltenia, Cosmin Ploae

Asociația a luat naștere prin asocierea mai multor UAT-uri care are drept scop realizarea în comun a unor proiecte de dezvoltare a infrastructurii de servicii necesare strategiei de dezvoltare la nivelul Olteniei, prin intermediul unui operator unic. 

Cele 22 de unități administrativ teritoriale cu investiții propuse pentru a obține finanțare în cadrul „Proiectului regional de dezvoltare a infrastructurii de apă și apă uzată din Județul Dolj, în perioada 2014-2020” sunt: în județul Dolj, Craiova, Cârcea, Malu Mare, Breasta, Bucovăț, Ghercești, Mischii, Șimnicu de Sud, Ișalnița, Coțofenii din Dos, municipiul Calafat, comuna Maglavit, Municipiul Băilești, comuna Poiana Mare, Piscu Vechi, Rastu Nou, Cerăt, orașul Bechet, comuna Ostroveni, comuna Călărași și orașul Dăbuleni. 

Izvoarele de la Isvarna, cea mai importantă sursă de apă pentru Craiova

Cea mai impotantă sursă de apă pentru Craiova este aducțiunea de la Isvarna, ce aparține de localitatea gorjeană Tismana, unde există cel mai mare izvor de formațiuni carstice din România. De asemenea, Izvarna-Craiova este considerat cel mai mare sistem de aducțiune de apă din România. Traversează 97 de localități din județele Gorj și Dolj și are o lungime de aproximativ 117 kilometri, drumul apei de la Izvarna la Craiova fiind uneori anevoios: vechimea sistemului de aducțiune actual își spune cuvântul, defecțiunile și avariile fiind tot mai frecvente. Autoritățile locale au considerat că degeaba se fac investiții în Craiova, în conductele care traversează municipiul, dacă dispare sursa de apă care alimentează zona.

Așadar, autoritățile s-au gândit să securizeze pentru mulți ani de acum încolo sursa de apă necesară municipiului cu peste 250.000 de locuitori și au decis să se construiască o aducțiune secundară de la sursa Izvarna, magistrală care poartă denumirea de Firul II. În 2013, a fost depus proiectul „Sistem Regional de alimentare cu apă – Firul II de aducțiune Isvarna-Craiova“. Proiectul legat de aducțiunea de apă și tot ce ține de aceasta se va realiza cu fonduri europene și are o valoare de 125 de milioane de euro. Detaliem acest proiect, dată fiind importanța lui pentru municipiul Craiova și valoarea mare a finanțării.

Semnarea contractului, în linie dreaptă

Întregul proiect contractat de Consiliul Județean Dolj și partenerii lui este considerat de o complexitate mare, dată fiind și finanțarea de valoare foarte mare, dar și lucrările ce trebuie realizate. Pe 29 noiembrie, reprezentanții Companiei de Apă Oltenia au fost la Ministerul Fondurilor Europene, unde au avut o întâlnire cu experții JASPERS. A fost depusă aplicația de finanțare finală, care a însemnat de fapt documentul final premergător semnării contractuui de finanțare, susține reprezentantul ADI Oltenia.

JASPERS este un parteneriat de asistență tehnică între trei membri – Comisia Europeană, Banca Europeană de Investiții (BEI) și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) – care acordă asistență comună pentru sprijinirea proiectelor în regiunile europene și creditarea operatorului principal de apă care operează în Dolj și este beneficiar al proiectului de anvergură cu finanțare europeană. 

ADI Oltenia estimează ca până la finele anului sau cel târziu până în februarie 2019 să se semneze contractul de finanțare pe proiectul de amploare care are în centru aducțiunea de apă pentru Craiova.

Cinci revizuiri ale studiului de fezabilitate

Proiectul este complex, implicând multe unități administrativ teritoriale. Ca urmare a schimbărilor succesive, studiul de fezabilitate pentru aducțiunea de la Izvarna a fost schimbat de cinci ori până acum, astfel că unele localități au fost excluse din proiect și vor mai putea beneficia de branșamente la aducțiunea de apă prin acest proiect.

„Au fost cinci revizuiri ale SF-ului. Proiectul este de o complexitate extraordinară pentru localitățile care sunt la limita «radarului» directivelor europene, legate de faptul că trebuie să existe minimum 2.000 de locuitori-echivalenți în fiecare localitate. Dacă nu există numărul de locuitori-echivalenți, se consideră că nu se pot forma aglomerări rurale, iar investiția nu s-ar justifica din punct de vedere economic”, a precizat reprezentantul ADI Oltenia.

Ca urmare a faptului că anumite reguli nu puteau fi respectate, anumite sate și localități din jurul Craiovei nu au putut participa la proiect. În comuna Bucovăț, de exemplu, nu pot lua parte în proiect (deși inițial erau cuprinse) satele Leamna de Sud, Lemna de Jos și Palilula, din cauză că distanța dintre branșamente era mai mare de 20 de metri.

În alte localități, cum ar fi Pielești, consilierii locali nu au votat delegarea gestiunii rețelelor către operatorul general, Compania de Apă Oltenia, invocând costurile prea mari ale furnizării apei curente, astfel că localitatea Pielești nu mai este prinsă în proiectul cu magistrala de la Izvarna, nemaifiind eligibilă. Motiv pentru care studiul de fezabilitate a trebuit din nou modificat. 

Totuși, conducta de apă va trece pe la Pielești, însă pe porțiunea respectivă este proprietatea Consiliului Județean Dolj. În zonă se poate crea un fel de buffer de alimentare pentru a trimite apa către cartierul rezidențial Magnolia, situat în zonă.

Probleme la exproprierea terenurilor

În 2016 s-au demarat procedurile pentru începerea exproprierilor, însă acțiunile au fost complexe. La vremea respectivă, conducerea Companiei de Apă Oltenia arăta dificultățile întâmpinate. În faza incipientă au fost identificați 3.000 de proprietari din județele Dolj și Gorj pe terenurile cărora va trece magistrala Izvarna II.

Deținătorii de drept ai terenurilor pe care va trece magistrala, cu acte doveditoare, vor primi despăgubiri bănești, așa cum vor fi stabilite de experți în urma evaluărilor. Există însă și terenuri ai căror deținători au doar o chitanță de mână, sunt moștenitori de drept, dar nu au făcut succesiunea sau nu mai sunt în țară. În cazul acesta se impunea scoaterea temporară din circuit a terenului, cu despăgubirea proprietarului pentru culturile pe care nu le mai poate obține, arătau reprezentanții CAO în urmă cu doi ani.

Din 2016 și până acum s-a finalizat cadastrul pe traseul magistralei de apă. La ora actuală, după finalizarea procedurii de identificare a proprietarilor de terenuri de pe traseul conductei s-a ajuns la un număr record de 9.000 de proprietari. 

Consiliul Județean Dolj a declarat deja obiectivul investițional ca fiind de utilitate publică, urmând ca în viitorul apropiat să adopte o hotărâre pentru a se face exproprierile efective (cu numele fiecărui proprietar care este expropriat și cu suprafața expropriată). Compania de Apă Oltenia a întreprins deja demersuri pentru obținerea datelor de la autoritățile competente, „însă datele centrale obținute nu întrunesc condiționalitățile aprobării indicatorilor tehnico-economici, în conformitate cu prevederile art. 5 din Legea 255/2010, necesară demarării procedurii de expropriere”, se arată într-un răspuns primit la solicitarea GdS de la Compania de Apă Oltenia, legat de situația proiectului Isvarna II. Reprezentantul ADI Oltenia a detaliat problemele întâmpinate în procedura de expropriere, cele mai dese fiind la primăriile localităților prin care va trece magistrala, respectiv: nu există un inventar clar al obiectivelor de pe raza comunei, unele nu au cartea tehnică a construcțiilor existente etc.

Abia după ce se întrunesc toate condițiile se va putea trece la exproprieri. Cei 9.000 de proprietari au la dispoziție doi ani de zile pentru a-și încasa banii, condiția esențială pentru a primi contravaloarea terenului expropriat fiind aceea de a prezenta actele de proprietate. Este aproape imposibil ca toate acele persoane să dețină acte de proprietate, mai ales în județul Gorj, unde nu foarte mulți s-au ocupat de obținerea acestor titluri. Cei care nu au acte de proprietate sau succesiuni făcute nu vor putea așadar să intre în posesia banilor ce vor reprezenta despăgubiri pentru terenurile expropriate.

Deocamdată, nu s-a stabilit suma care va fi alocată fiecărui proprietar, însă Consiliul Județean Dolj are prevăzută prin proiect suma de aproximativ 2 milioane de euro pentru exproprieri.

Potrivit legii, pe perioada exproprierilor, lucrările de execuție a lucrărilor la obiectivele respective pot fi demarate, indiferent dacă proprietarii de terenuri contestă în instanță cuantumul despăgubirilor care li se cuvin.

Vechea conductă de la Isvarna, care alimentează Craiova (foto în dreptul localităţii Işalniţa)

Localitățile din Dolj prin care va trece magistrala de apă sunt Craiova, Șimnicu de Sud, Ișalnița, Almăj, Filiași, Brădești și Coțofenii din Față. Din județul Gorj sunt prinse localitățile Țânțăreni, Rovinari, Plopșoru, Calnic, Tismana, Godinești, Brănești, Bălteni și Telești.

Proiectul trebuie finalizat până în 2023

Problemele cu documentația sau chestiunile tehnice trebuie să fie rezolvate în timp util, consideră autoritățile, întrucât proiectul cu finanțare europeană are termene stricte de implementare. Asociația de Dezvoltare Intracomunitară Oltenia consideră că imediat după semnarea contractului de finanțare, operatorul general ar trebui să înceapă licitațiile, urmând ca apoi să demareze lucrările.

„Compania de Apă are de făcut 24 de licitații de lucrări pe acest proiect. Cofinanțarea de care are nevoie Compania de Apă este de 40 de milioane de euro, pe întregul proiect, și chiar dacă a acumulat capital în fondul de înlocuire, BERD spune că situația financiară îi permite momentan să se califice pentru un împrumut de doar 25 de milioane de euro, pentru împrumutul pe care îl vom contracta de la BERD către finalul proiectului. Operatorul general trebuie să își permită să plătească ratele și pentru împrumutul realizat pentru proiectul pe POS Mediu, cât și pentru împrumutul pe POIM”, a menționat reprezentantul ADI Oltenia.

Întregul proiect de anvergură legat de Firul II de aducțiune de la Isvarna trebuie implementat până în 2023. 

Tarifele de furnizare a apei vor crește în viitorul apropiat

Investițiile în aducțiunea de apă vor genera costuri în plus pentru craioveni și pentru locuitorii comunelor care se branșează la magistrală. Vor fi emise hotărâri prin care se vor aproba strategiile de tarifare extinsă. La începutul lunii decembrie, tariful unic de furnizare a apei potabile la nivelul ariei de acoperire a CAO era de 6,89 lei pe metrul cub de apă. În curând, acest tarif va fi ajustat cu rata inflației, astfel că tariful va crește cu 5%. Dar aceasta nu va fi singura majorare a tarifelor de apă și canalizare care îi așteaptă pe craioveni.

„Va urma o nouă retarifare care se va aplica în perioada 2019-2023. După analiza cost-beneficiu, Comisia Europeană vrea să se includă în tarif costul cu amortizarea investițiilor, astfel încât să permită înlocuirea infrastructurii de furnizare a apei după expirarea duratei de viață a sistemului care se construiește cu fonduri europene. Adică, să existe o continuitate”, a explicat Cosmin Ploae, reprezentantul ADI Oltenia.

Pentru a stabili noua retarifare, autoritățile implicate vor ține cont de gradul de suportabilitate al consumatorului din Craiova și din localitățile care vor fi alimentate cu apă din aducțiunea Isvarna II. „În ajustarea tarifelor se va ține cont de datele de la Statistică, privind nivelul veniturilor pe gospodărie”, a mai explicat reprezentantul ADI Oltenia. 

Legat de ajustrarea tarifelor, Compania de Apă Oltenia ne-a confirmat că „În urma analizei cost-beneficiu aferentă proiectului a rezultat o strategie de tarifare ce urmează a se aplica în localitățile în care operează SC Compania de Apă Oltenia SA. În localitățile ce urmează a fi alimentate de aducțiunea Isvarna II, urmează a se aplica strategia de tarifare doar pentru localitățile în care Compania de Apă Oltenia operează inclusiv pe rețelele de distribuție”. Tariful va fi uniform pentru toți utilizatorii din aceeași categorie.

În mod normal, necesarul de flux de numerar pentru un sistem public de alimentare cu apă este dat de costurile de exploatare, investițiile de capital, costurile de înlocuire și cerințele privind serviciul datoriei, a mai informat Compania de Apă Oltenia.


Acest articol a fost publicat pe PressHub.ro și Gazeta de Sud în cadrul proiectului “Cohesion Policy: Better Understanding, Reporting, Dissemination”, cofinanțat de UE prin DG Regio.
Informațiile prezentate nu reprezintă poziția oficială a UE. Întreaga răspundere asupra corectitudinii și coerenței informațiilor prezentate revine autorului.

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata