Cum devine rentabilă la Craiova o parcare subterană construită cu bani europeni. Studiu de caz

509

De la inaugurarea din 2016 și până la începutul lui 2018, parcarea subterană din centrul Craiovei, o investiție realizată cu fonduri europene, a produs mai multe costuri decât venituri. Pe primele opt luni ale lui 2018 însă, parcarea a produs venituri sensibil egale cu cheltuielile sau chiar ușor mai mari. Cum de s-a întâmplat acest lucru? O taxă de parcare prin SMS în tot centrul municipiului introdusă de primărie, cu are o valoare de trei ori mai mare decât taxa de parcare în subteran, a împins craiovenii să utilizeze mai des parcarea subterană.

  • Proiectul privind parcarea subterană a avut o valoare totală de 84 de milioane de lei, din care 82 de milioane de lei au reprezentat fonduri europene nerambursabile.
  • Părculețul care exista pe locul pe care se află acum parcarea subterană nu a mai fost refăcut niciodată.
  • În mai 2016, parcarea a fost recepționată de către municipalitate. Unele lucrări s-au făcut la suprafață, conform proiectului, spre nemulțumirea arhitecților craioveni, care au acuzat că noua lucrare nu se încadrează în arhitectura zonei, în sensul că nu este pe aceeași linie cu arhitectura Teatrului Național „Marin Sorescu”, aflat în imediata apropiere.
  • Inițial, craiovenii nu s-au înghesuit să parcheze în noua investiție realizată cu fonduri europene.
  • În septembrie 2017, Primăria Craiova a introdus în centrul Craiovei parcarea cu plată prin SMS pe domeniul public, taxa fiind mai mare decât cea pentru parcarea în subteran. Prin urmare, parcarea subterană a început să fie utilizată mai intens de către craiovenii care ajung în centru.
  • În prima jumătate din 2017, cheltuielile cu întreținerea parcării au fost mai mari decât veniturile înregistrate de municipalitate.
  • Primăria Craiova informează că a introdus parcarea cu plată prin SMS în tot centrul urbei pentru a face rentabilă parcarea subterană.

Primăria Craiovei a depus în urmă cu cinci ani un proiect pe POR 2007-2013, axa prioritară 1 „Sprijinirea dezvoltării durabile a orașelor – poli urbani de creștere”, domeniul de intervenție 1.1. „Planuri integrate de dezvoltare urbană”, cu scopul realizării unei parcări subterane în mijlocul urbei, lângă Teatrul Național „Marin Sorescu”. Proiectul intitulat „Amenajare parcare subterană în zona Teatrului Național” a avut o valoare totală de 84.401.175 de lei, din care 1.681.400 lei au reprezentat valoarea eligibilă nerambursabilă din bugetul național, 267.070 lei – cofinanțare de la bugetul local și 82.388.608 de lei au reprezentat contribuția Uniunii Europene.

Pe locul respectiv sub care urma să se construiască parcarea subterană exista un părculeț plin de copaci și zone verzi. În acel părculeț se afla Aleea Personalităților – o alee pe care erau dispuse de o parte și de alta statui ale personajelor marcante ce au schimbat destinele Craiovei și României: scriitori, poeți, domnitori, politicieni de marcă ai vremurilor.

În martie 2014 se semna contractul de finanțare pentru noua investiție. La vremea respectivă, se cunoștea faptul că parcarea ar fi trebuit să fie în totalitate subterană, iar deasupra ei urma să fie doar un părculeț, cu multă verdeață.

Primarul de atunci al Craiovei, Lia Olguța Vasilescu, declara la semnarea contractului de finanțare că „Amenajările exterioare cuprind lucrări de amenajare a terenului, săpătură, umplutură, compactare. Amenajarea peisagistică va avea în vedere crearea spațiilor verzi care să pună în valoare amplasamentul Teatrului Național Marin Sorescu. Pentru aceasta se vor realiza alei pietonale, trotuare și acces carosabil, se va planta gazon, plante decorative, arbuști și arbori. De asemenea, parcarea va fi dotată cu sistem de detecție și alarmare la depășirea concentrației de monoxid de carbon, cu sistem de detecție și avertizare la efracție, care va asigura protejarea spațiilor importante din parcare contra pătrunderii persoanelor neautorizate, și va avea sistem de sonorizare și alarmare, care realizează transmiterea de mesaje sonore destinate evacuării unor zone și dirijării personalului către căile de evacuare posibile”.

Parcarea a fost construită pe două niveluri, cu o suprafață totală de 17.332 de metri pătrați. Are 619 locuri de parcare, dintre care 33 sunt pentru motociclete și 586 pentru autoturisme.

Construcții supraterane în loc de subterane

În mai 2016, parcarea subterană a fost recepționată de către beneficiar, adică de municipalitate. Proiectul a generat numeroase critici atât din partea oficialilor primăriei, cât și a arhitecților din Craiova: între așteptări și ceea ce a ieșit conform proiectului este o diferență foarte mare. Reprezentanții Primăriei au acuzat proiectantul că nu a prevăzut scară de ieșire pentru șoferi, însă în cele din urmă proiectantul a rezolvat problema. În proiect existau patru scări de ieșire pentru șoferi. În cele din urmă, scara de ieșire (alta decât cele prevăzute în proiect) a apărut, după ce s-au solicitat detalii în plus de la proiectant, însă zona de la exterior nu a mai arătat ca înainte. Era vorba despre o alee care venea de pe strada Calea București, trecea peste parcare și se oprea pe platforma teatrului. Între această alee și platforma teatrului există o diferență de nivel, iar racordul se face printr-o scară, conform relatărilor publicate în GdS la vremea respectivă.

„Detaliile de execuție ale acestei scări nu au fost date de proiectant. Celelalte patru scări pentru ieșirea din subsol sunt ok, sunt executate. Aceasta nu este o scară de acces în parcare, este capătul unei alei care traversează parcarea”, spunea atunci actualul primar al Craiovei, Mihail Genoiu, pe atunci viceprimar.

În cele din urmă s-au rezolvat roblemele și cu ultima scară de acces.

Arhitecții au reclamat aspecte legate de estetică. Ei s-au plâns că structura de beton pune în umbră clădirea Teatrului „Marin Sorescu” și că spațiul verde existent anterior nu va mai fi refăcut.

Inițial, parcul de lângă Teatrul Național avea o arhitectură similară cu cea a clădirii care găzduiește instituția de cultură. După finalizarea lucrărilor de execuție, zona a avut o cu totul altă înfățișare decât înainte de construirea parcării subterane. Părculețul din spatele Teatrului Național „Marin Sorescu” a fost distrus, iar în locul Aleii Personalităților au apărut betoane. Unele construcții au ieșit la suprafață, în loc să fie în subteran, cum se aștepta toată lumea.

Așa arată la exterior parcarea subterană, privită de sus.

Constructorul a menționat că a respectat proiectul pentru execuție. Ulterior s-a dovedit că așa fusese întocmit proiectul, iar o parte din construcția parcării era proiectată într-adevăr să fie la suprafață. Arhitecți craioveni s-au declarat uluiți de îndrăzneala proiectantului. Pe lângă construcțiile în care sunt scările de ieșire, care arată ca niște căsuțe, la exterior au mai fost prevăzute o serie de parapete pentru aleile denivelate construite suprateran, care fac legătura cu parcarea.

„O parte dintre acele parapete ar trebui dărâmate pentru a se recupera anumite trasee. Parcă sunt decoruri succesive, ca niște ziduri, pe când proiectul trebuia să fie în relație cu teatrul, nu să îl sfideze”, spunea la vremea respectivă un membru al Ordinului Arhitecților din România, citat de GdS.

Din cauza esteticii precare a construcțiilor parcării, în totală neconcordanță cu arhitectura din zonă, Primăria Craiova a încercat la acea dată o soluție. Construcțiile care ieșeau la suprafață urma să fie îmbrăcate cu o plantă numită glicină, astfel încât să creeze aspectul unei grădini suspendate. Cu toată străduința autorităților locale, peste parcarea supraterană nu a apărut o grădină suspendată. Au fost plantați copaci, pe alocuri s-a plantat gazon, s-au pus panseluțe, dar predomină betoanele și aleile pavate.

Cheltuielile cu întreținerea parcării în 2017, mai mari decât veniturile

Dincolo de estetica părții supraterane, au apărut situații legate de costurile financiare cu întreținerea parcării. După darea în folosință a investiției efectuate cu fonduri europene, craiovenii nu s-au înghesuit să parcheze în parcarea subterană. Veniturile încasate de beneficiarul proiectului nu au fost prea mari din această activitate.

Ceea ce primăria nu anticipase prin proiect a fost faptul că trebuia să dea mai mulți bani de la bugetul local pentru întreținerea parcării. Pentru o bună perioadă, costurile cu întreținerea parcării au fost mai mari decât veniturile. Cheltuielile medii lunare cu întreținerea parcării, cu utilitățile și cu salariile personalului, în perioada ianuarie-august 2017, au fost de 57.473 lei pe lună, conform datelor de la Primăria Craiova. Ceea ce înseamnă că, pe primele opt luni din 2017, primăria a cheltuit circa 459.000 de lei cu parcarea. În același timp, media lunară a încasărilor din perioada ianuarie-august 2017 a fost de 34.225 lei, ceea ce înseamnă că în toată perioada s-ar fi încasat aproximativ 278.000 de lei. În medie, în fiecare lună din perioada analizată, Primăria Craiova avea venituri mai mici cu 23.249 de lei decât cheltuieli. 

Parcarea începe să fie utilizată de craioveni

În perioada echivalentă analizată din anul 2018, după ce municipalitatea introdusese pe finalul lui 2017 o taxă de parcare prin SMS în spațiul din centrul urbei, taxă care este mai scumpă decât taxa de acces în parcarea subterană, craiovenii au început să utilizeze mai intens investiția făcută cu fonduri europene. Primăria susține că veniturile au crescut și au depășit cheltuielile cu întreținerea parcării.

„Parcarea subterană nu este un proiect generator de venituri. Chiar și în aceste condiții, proiectul parcării subterane a devenit unul profitabil pentru administrația locală, având în vedere că la doar trei ani de la inaugurarea sa își dovedește sustenabilitatea și importanța sa socială pentru comunitate și autoritatea locală. Amplasarea sa în zona centrală, dar și implementarea parcării prin SMS în zona centrală a municipiului începând cu luna septembrie 2017, conform HCL nr. 31/2017, au condus, într-un timp record, la schimbări radicale. Astfel, veniturile realizate din încasarea taxei de parcare a autovehiculelor în parcarea subterană înregistrate în luna august 2017 au fost de 46.018 lei față de 55.929 lei venituri realizate în luna august 2018. Prin urmare, media lunară a încasărilor din perioada ianuarie-august 2017 a fost de 34.225 lei, față de o medie lunară a încasărilor pentru perioada ianuarie-august 2018 de 60.233 lei. Făcând comparație între august 2017 și august 2018, se observă, de asemenea, o creștere a gradului de ocupare a parcării cu o medie de 60-70% în 2018 față de august 2017, când nu era implementată parcarea prin sms. Total venituri pentru parcarea subterană din perioada ianuarie-august 2018: 481.866 lei”, au arătat reprezentanții Primăriei, printr-un răspuns transmis în urmă cu câteva luni la solicitarea GdS.

Primăria a ținut să precizeze că a introdus taxa de parcare prin SMS în tot centrul Craiovei pentru a face eficientă parcarea subterană.

„Menționăm faptul că, în conformitate cu POR 2007 – 2013, axa prioritară 1 „Sprijinirea dezvoltării durabile a orașelor – poli urbani de creștere”, domeniul de intervenție 1.1 „Planuri integrate de dezvoltare urbană”, proiectul pentru care se solicită finanțare nu este generator de venituri. Cu toate acestea, administrația locală a pus în aplicare în septembrie 2017 măsuri menite să asigure pe termen mediu și lung funcționalitatea la capacitate maximă și profitabilitatea obiectivului parcare subterană. Astfel, constatând că măsura implementată de Primăria Craiova în septembrie 2017 – parcarea prin SMS din zona centrală a Municipiului – a avut efecte benefice asupra gradului de ocupare a parcării subterane și a încasărilor înregistrate de aceasta, se are în vedere extinderea acestei măsuri și pentru alte străzi din zona centrală a Municipiului”, se arată în răspunsul transmis GdS în urmă cu câteva luni.

Practic, taxa pentru a parca un autovehicul timp de o oră în parcarea subterană din centrul Craiovei este de 1 leu, pentru două ore costă 2 lei, iar pentru mai mult de două ore costă 6 lei. În același timp, parcarea pe locurile publice în centrul Craiovei costă 0,5 euro plus TVA pentru o oră de parcare. Aceste tarife au făcut ca parcarea subterană să fie mai avantajoasă pentru craioveni. Doar atunci când sunt evenimente de amploare în centrul municipiului parcarea se umple până la refuz, iar în interior miroase puternic a gaze de eșapament.

Parcomatele se mai defectează din când în când și nu dau restul

Primăria se laudă cu un profit de… 2 lei. Însă acest profit cu care se laudă municipalitatea pe primele opt luni din acest an este unul sensibil. Tot Primăria ne informează că „astfel, cheltuielile medii lunare pentru parcarea subterană din perioada ianuarie-august 2018 sunt de 60.233 lei și sunt aferente salariilor, contribuțiilor și utilităților”. Un calcul matematic arată că aceste cheltuieli totalizează aproape tot atât cât veniturile încasate, adică aproximativ 481.864 lei, față de veniturile declarate de 481.866 de lei. Practic, deși primăria susține că parcarea subterană a devenit profitabilă, veniturile pentru perioada analizată din 2018 sunt mai mari cu doar doi lei decât cheltuielile, la calculele făcute de GdS pe media veniturilor declarată de primărie. Abia după ce se vor publica datele financiare pe întregul an 2018, comparativ cu 2017, se va vedea dimensiunea reală financiară legată de parcarea subterană.

Acest articol a fost publicat pe PressHub.ro și Gazeta de Sud în cadrul proiectului “Cohesion Policy: Better Understanding, Reporting, Dissemination”, cofinanțat de UE prin DG Regio.
Informațiile prezentate nu reprezintă poziția oficială a UE. Întreaga răspundere asupra corectitudinii și coerenței informațiilor prezentate revine autorului.

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata