Peste 1 miliard de euro pentru Delta Dunării, bani europeni de cheltuială prin primul mecanism de Investiții Teritoriale Integrate din România

unsplash-logofoto: Călin Stan
968

Exercițiul financiar european 2014-2020 a adus în România o noutate față de sesiunea de finanțare anterioară: mecanismul de Investiții Teritoriale Integrate (ITI), creat în sud-estul țării și aplicat în zona influențată de Delta Dunării. 1,12 miliarde de euro au fost alocați direct de la Bruxelles pentru dezvoltarea comunităților care trăiesc în acest teritoriu. Banii vin prin aceleași linii de finanțare la nivel național (POIM, POR, PNDR, POCU etc.), dar diferența o fac ghidurile de implementare a proiectelor de aici, croite pe specificități și nevoi. Aproape întregul județ Tulcea și patru comune din judeţul Constanţa au la dispoziție peste un miliard de euro pentru dezvoltare. Până în acest moment au fost depuse proiecte în valoare de 856 milioane euro și au fost contractate proiecte de aproape 200 de milioane de euro.

  • ITI Delta Dunării este un mecanism financiar integrat dedicat zonei Deltei Dunării și creionat în funcție de nevoile specifice acestui teritoriu.
  • Pentru implementarea mecanismului a fost creată Asociația pentru Dezvoltare Intercomunitară ITI Delta Dunării, care promovează mecanismul de finanțare și încearcă să ajute beneficiarii pentru a atrage cât mai multe fonduri.
  • Zona de implementare a mecanismului ITI Delta Dunării cuprinde teritoriul a 38 de unități administrativ teritoriale (5 urbane și 33 rurale, dintre care patru localități din județul Constanța și două Consilii Județene – Tulcea și Constanța).
  • În Delta Dunării ar trebui să intre, până la finalul exercițiului financiar 2014-2020, aproximativ 1,12 miliarde de euro, bani europeni.
  • Sunt finanțate proiecte mari de infrastructură, cum ar fi construirea podului Tulcea-Brăila, modernizarea aeroportului din Tulcea, dezvoltarea unui sistem de transport modern naval în Delta Dunării sau proiecte importante de mediu în Biosfera Rezervației Deltei Dunării.
  • Președintele Asociației pentru Dezvoltare Intercomunitară ITI Delta Dunării, Petre Ilie, este optimist și crede că, în final, toți banii puși la dispoziție de Uniunea Europeană vor fi accesați.

Ce este ITI Delta Dunării

Ca și în exercițiul financiar 2007-2013, actuala perioadă de finanțare a pus la dispoziție României bani europeni de dezvoltare pe diferite direcții: Infrastructură mare, Programul Operațional Regional, Capital uman. Noul exercițiu financiar a instituit însă în zona de influență a Biosferei Deltei Dunării un mecanism integrat, aliniat la nevoile acestei zone, cu bani special dedicați acestui teritoriu. Pentru implementarea acestor proiecte a fost creată și o asociație comunitară, care are rolul de liant între beneficiari și instituțiile de implementare:

„În baza unei strategii configurate pe o zonă cu specific aparte, diferit de restul țării, sau o zonă care a rămas în urmă, se poate dezvolta în acest exercițiu financiar acest tip de mecanism. ITI în România s-a creat în special pentru Rezervația Biosferei Deltei Dunării și adiacent acesteia, cu unitățile administrativ teritoriale, cât și pe legătura dintre județul Tulcea și județele Galați, Brăila, pentru a rezolva conectivitatea zonei, și aici mă refer la proiectul major podul dintre Tulcea și Brăila.

 ITI este o asociație în care sunt prinse toate localitățile în care zona Rezervației Biosferei Delta Dunării are influență. Noi, pe de o parte, asigurăm o cât mai bună vizibilitate a fiecărei măsuri în teritoriu și avem discuții cu potențiali beneficiari. Nu dăm consultanță efectiv, dar facem o diseminare a informațiilor, îi chemăm la noi sau mergem la ei să-i facem să înțeleagă efectiv beneficiul fondurilor europene. Mulți au o anumită teamă legată de zona de fonduri europene”

Petre Ilie, președintele Asociației pentru Dezvoltare Intercomunitară (ADI) ITI Delta Dunării

Mecanismul integrat de finanțare pe zona Deltei Dunării este primul de acest fel în România, deși există mai multe zone care se pretează pentru o astfel de soluție. Președintele ADI ITI Delta Dunării spune că în funcție de succesul sau insuccesul acestui experiment se va mai aplica în viitor și în alte zone.

„Cred că de ceea ce facem noi astăzi va depinde aplicarea mecanismului în România. Dacă noi vom demonstra că lucrurile merg mai bine aducând fondurile mai aproape de beneficiar, atunci cred că va fi replicat mecanismul. Nu mai este nici un ITI în România, noi suntem deschizători de drumuri. Au fost niște discuții legate de implementarea în județul Vaslui – este o zonă destul de mare rămasă în urmă ca dezvoltare, e posibil să fie în Valea Jiului – acolo a fost o zonă monoindustrială și după ce au început să cadă activitățile a rămas o mare problemă din punct de vedere economic. Din câte știam eu, chiar și în zona Roșia Montană se voia un ITI”

Petre Ilie

În ce se investesc 1,12 miliarde de euro

Suma alocată de Uniunea Europeană pentru dezvoltarea zonei Deltei Dunării se ridică la aproximativ 1,12 miliarde de euro. Din acești bani, aproape 40% vor fi folosiți pentru construirea podului suspendat peste Dunăre, între Tulcea și Brăila, cel mai mare proiect de infrastructură din România după 1989. Pentru acest proiect, în data de 3 decembrie a fost depusă aplicația de finanțare, urmând ca până la sfârșitul anului să fie emisă autorizația de construire, cât și ordinul de începere a lucrărilor, conform declarațiilor reprezentanților ITI Delta Dunării.

Totodată, vor fi reabilitate și modernizate Aeroportul „Delta Dunării” Tulcea, porturile fluviale Tulcea și Sulina.

Pentru proiectele de mediu care vizează zona Biosferei Delta Dunării sunt alocați 60 de milioane de euro.

„Pe programul de infrastructură mare avem investiții majore: vorbim de podul dintre Tulcea și Brăila, porturile din Tulcea și Sulina, aeroportul, sistemul de management integrat al deșeurilor, programul de dezvoltare al operatorului regional de apă și apă uzată, eliminarea riscului la inundații, implementat de Apele Române, proiecte din zona de urgență, de la ISU, proiecte de dotare, cât și programele de mediu și biodiversitate ale rezervației, de protejare. La rezervație avem o alocare de 60 de milioane de euro, iar până acum au fost depuse proiecte de aproximativ 37 de milioane de euro și urmează o a doua etapă de depunere de proiecte, încă vreo 9-10 proiecte, cred că în jur de 35-40 de milioane de euro”

Petre Ilie

Pe canalul Sulina. Foto Ella Moroiu

Cum arată statistica proiectelor ITI Delta Dunării la finalul anului 2018

Așa cum ne-a demonstrat exercițiul financiar anterior, problema României este rata mică de absorbție a fondurilor europene, mai exact incapacitatea ce a atrage banii puși la dispoziţie.

În ceea ce privește mecanismul ITI Delta Dunării, președintele Asociației pentru Dezvoltare Intercomunitară crede că, la finalul actualului exercițiu financiar, vor fi atrași toți cei 1,12 miliarde de euro și chiar că, pe unele linii de finanțare, există multe proiecte suplimentare, cu toate că banii au fost epuizați:

„Până la 1 noiembrie 2018 au fost depuse 1583 de proiecte în valoare de 856 de milioane de euro, din care avem 944 de proiecte în evaluare, în valoare de 562 de milioane de euro, 553 de proiecte contractate în valoare de 192 de milioane. Restul sunt 86 de proiecte în valoare de 110 milioane care au fost respinse sau retrase. Majoritatea sunt retrase pentru că s-a mai dorit să se completeze și nu s-a dorit să se completeze pe maniera de clarificări. Nu sunt respinse de către noi, pentru că nu noi facem evaluarea. Evaluarea este făcută de către autoritățile de management sau organismele intermediare, la fel ca pentru toată țara, exact aceeași procedură”

Petre Ilie

Acesta a adăugat, referitor la rata absorbției de la finalul exercițiului financiar.

Sincer, eu îi vreau pe toți (banii – n.red.). Eu sper să fie mai mulți chiar. Sincer, da. Pe PNDR, de exemplu, astăzi aș mai fi vrut cel puțin 100 de milioane de euro. Pentru că PNDR-ul, în momentul ăsta, este acoperit în proporție de 90% și nu mai am bani pentru măsurile acolo unde am beneficiari privați. Am avut depuneri de 300-400% și nu am putut să finanțăm proiectele.”

Lipsa de informare atrage scepticism

În ceea ce privește atragerea fondurilor europene, astăzi se vede clar o evoluție față de exercițiul financiar 2007-2013. În județul Tulcea, spre exemplu, rata de absorbție, chiar și la acest moment, este indiscutabil mai mare față de exercițiul trecut:

„Față de ceea ce s-a întâmplat în exercițiul financiar 2007-2013, acum accesul a fost mult mai important. Baza beneficiarilor s-a lărgit foarte mult. Dacă în exercițiul financiar din 2007-2013 la PNDR am avut 15 beneficiari publici care au depus 17 proiecte, în 2014-2020, până acum, pe un singur apel, avem 31 de beneficiari publici și 59 de proiecte depuse. Iar pe POR creșterea este și mai vizibilă. La beneficiari publici am avut 17 proiecte depuse în 2007-2013, 63 de proiecte depuse până acum la primul apel pe acest exercițiu financiar, deci o creștere de 371%. Iar pe zona privată am avut 38 de proiecte în 2007-2013, iar acum avem 443 de proiecte. Deci o creștere de 1166%. Lucrul ăsta cred că spune destul de mult despre ce a însemnat introducerea acestei specificități în ghiduri, pentru că foarte mulți dintre posibilii beneficiari publici nu îndeplineau condițiile de punctaj minim”

Petre Ilie

Totuși, dincolo de modelarea ghidurilor de implementare a proiectelor europene în sensul introducerii unor criterii specifice zonei pentru ca beneficiarii să se poată încadra în liniile de finanțare, chiar și astăzi există percepții greșite care îndepărtează posibilii beneficiari de mecanismele de finanțare europene. Iar aceste probleme se regăsesc atât în mediul privat, cât și în cel public.

„Pe de altă parte, foarte mulți nu înțeleg ce înseamnă accesarea și spun: «Domnule, dacă îmi iau de acolo o sumă, cât este, 70-80%, ok, dar ce fac, cum îi dau înapoi?». Nu înțeleg faptul că sunt fonduri nerambursabile, care impun anumite condiții. Dar în același timp le-am explicat: «Domnule, și la bancă dacă mergi, îți iei un împrumut de la bancă, și banca îți pune niște condiții cum cheltui banii respectivi, și asta în situația în care oricum dai banii ăia înapoi și îi dai și cu dobândă». Aici este clar că trebuie să ai anumite condiționalități. Problema asta este inclusiv în mediul public.

La nivel de instituții publice, principalele probleme sunt legate de lipsa personalului, și aici mai venim noi, mai suplimentăm noi prin sprijinul pe care-l acordăm, dar și de lipsa finanțării, pentru că până ajunge la implementarea unui proiect pe fonduri europene mai trebuie să ai și niște bani pentru executarea tuturor studiilor și a avizelor necesare. Cam acestea două ar fi: resursa umană și partea financiară. Eu vin dintr-o primărie și știu că nu este imposibil de accesat. Încerc să le explic exact ce înseamnă lucrul ăsta, pe de o parte, pentru că foarte mulți, mai ales dacă sunt la primul mandat, până s-au dezmeticit în interiorul administrației, încerc să le explic pașii, iar pe de altă parte încerc să le explic că totuși este unica șansă. Este o șansă fantastică de dezvoltare”

Petre Ilie

Proiectele implementate în zona protejată Rezervația Biosferei Deltei Dunării

Tocmai specificitatea zonei Deltei Dunării din perspectiva protecției mediului face ca și implementarea proiectelor europene în această zonă să fie dificilă. Conservarea mediului intră deseori în incompatibilitate cu dezvoltarea economică, însă comunitățile care trăiesc astăzi în zona Deltei Dunării au nevoie de o conectare mult mai bună la uscat, de transport rapid, de acces la educaţie sau de asistență medicală de calitate. De aceea, mecanismul ITI Delta Dunării prevede și linii de finanțare specifice acestei zone, iar cel mai mare proiect care se conturează se referă la transportul fluvial:

„Zona Deltei Dunării a rămas în urmă datorită izolării, datorită lipsei conectivității. Este foarte greu de accesat. Pe de altă parte sunt și foarte multe restricții. Este vorba de legătura dintre om și mediu. Trebuie să vezi până unde poți merge cu dezvoltarea de pe zona economică în așa fel încât să nu afecteze echilibrul ecologic. Aici este marea problemă.

Sunt doar două proiecte care vizează îmbunătățirea accesului în Deltă, pentru că mai multe nici nu au cum să fie. Unul este de modernizare a drumului Tulcea-Chilia, un proiect care din nefericire a fost blocat de disensiunile cu Sireasa, și un al doilea proiect pe care am reușit să îi convingem pe cei de la Comisia Europeană să îl putem implementa prin acest mecanism, pentru că nu era trecut în faza inițială ca posibilitate de investiție, este cel de modernizare a transportului naval. Și aici va trebui să găsim o soluție de a avea un transport cât mai flexibil și mai prietenos cu mediul. Asta înseamnă achiziție de noi nave. Avem doar o lună de zile de când am primit aprobarea de la Comisia Europeană. Știm cam ce vrem să facem. Ideea pe care am marjat noi este undeva în jur la nouă-zece nave, de o capacitate între 100-150 locuri, care să poată să facă mai multe curse în aceeași zi. Adică, dacă un om are o problemă la Sfântu Gheorghe și trebuie neapărat să vină la Tulcea, să se și poată întoarce în aceeași zi la Sfântu Gheorghe. Momentan nu se poate. Sunt perioade în care nava vine azi la Tulcea și se întoarce după două zile. Asta înseamnă blocaje. Proiectul ăsta de mobilitate navală, de transport, va însemna în primul rând și amenajare a zonelor de acostare, și cu tot ce implică un astfel de trasnport, pe de o parte, pe de altă parte sunt proiecte care ar trebui să asigure partea de eliminare a riscului de inundații implementate de Apele Române, mă refer la consolidare de diguri și la modernizarea stațiilor de desecare, cele care sunt în zona din interiorul Deltei. Iar ISU a avut dotare, nu aș putea să vă spun exact ce dotare a avut pe zona Deltei, dar știu că s-au dotat cu echipamente și pentru Deltă. Apoi mai sunt proiecte cu beneficiari privați, care fiecare a mers pe zona de interes pe care o are: dezvoltare de agropensiuni, dezvoltare de mici activități care sunt în corelare cu activitățile turistice, sau activitate de pescuit și partea de infrastructură dezvoltată de primării – infrastructura rutieră, infrastructura de apă uzată, reabilitarea clădirilor, din zona publică.”

Petre Ilie

Cum va arăta zona Deltei Dunării după o injecție de 1,12 miliarde de euro

Cei peste 1 miliard de euro veniți de la Bruxelles nu pot acoperi toate problemele unei zone rămase în urmă din multe puncte de vedere, dar reprezintă o bază solidă de dezvoltare pentru acest teritoriu. L-am întrebat pe președintele ITI Delta Dunării, cum ar arăta, în viziunea lui, zona Deltei Dunării cu investiții de peste 1 miliard de euro:

„Să spunem, mai civilizată din punct de vedere al serviciilor în primul rând, pentru că vom avea și apă și rețele de apă uzată, de canalizare, vom avea și ceva drumuri asfaltate. La ora actuală sunt câteva localități care nu au nici măcar un metru de drum asfaltat, iar pe cele două programe PNDL și PNDR la momentul 2019, spre final, sau începutul lui 2020, cred că vor fi asfaltate aproape în integralitate multe din localități. Asta va însemna, având astfel de servicii puse la punct, o altă atractivitate mai mare pentru zona privată. Pentru că nu vine nimeni să investească într-o localitate în care nu ai apă, nu ai canalizare. Plus că mai dezvoltăm un proiect pentru bandă largă, pentru internet, iarăși un avantaj pentru investitorii privați. Cred că va fi mai sănătoasă din punctul de vedere al dezvoltării. Așa, într-un singur cuvânt. Sau va fi o zonă care va fi mai aproape de standardele anilor în care trăim. Oricum, vor mai rămâne foarte multe proiecte de făcut. Strategia este până în 2030. Și noi discutăm acum de o primă parte. Strategia prevede o dezvoltare pentru anul 2030, asta este ținta. Există o posibilitate, într-adevăr, să mai avem instrumentul și pentru următorul exercițiu financiar. Rămâne să vedem în ce măsură vom convinge din punctul ăsta de vedere sau în ce măsură se vor lăsa convinși ceilalți, dar cred că de ceea ce facem noi astăzi va depinde aplicarea mecanismului în România”, conchide Petre Ilie, președintele Asociației de Dezvoltare Intercomunitară ITI Delta Dunării.


Acest articol a fost publicat pe PressHub.ro și Info Sud-Est în cadrul proiectului “Cohesion Policy: Better Understanding, Reporting, Dissemination”, cofinanțat de UE prin DG Regio.
Informațiile prezentate nu reprezintă poziția oficială a UE. Întreaga răspundere asupra corectitudinii și coerenței informațiilor prezentate revine autorului.

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata