Cum ratează Constanța marile finanțări europene. Radiografia proiectelor din ultimii 12 ani

998

Se poate spune că municipiul Constanța a ratat șansa de a realiza investiții majore cu bani de la Uniunea Europeană. Din momentul integrării României în UE, orașul de la malul mării a ratat marile finanțări nerambursabile cu fonduri de coeziune care ar fi putut, de exemplu, să modernizeze infrastructura și să crească potențialul de creștere a regiunii. În lipsa unei strategii consolidate de accesare a fondurilor europene, administrația locală a bifat, în 12 ani, doar câteva proiecte importante: reabilitarea stațiunii Mamaia, modernizarea sistemului de iluminat public, dar doar în câteva cartiere, trei pasarele, două parcări supraetajate și reabilitarea centrului istoric al orașului.

Nu este de mirare așadar că, în ultimii ani, din multe puncte de vedere, dar mai ales economic și social, Constanța a fost lăsată mult în urmă de municipii precum Cluj, Timișoara, Iași sau Oradea.

Niciun proiect de infrastructură în ultimii cinci ani

Nici proiectele care sunt deja în curs de implementare nu vor avea ca efecte ridicarea nivelului de trai, decongestionarea traficului rutier (care începe să semene tot mai mult cu cel din Capitală), înființarea vreunui parc, spital, teatru sau alt edificiu public necesar comunității, asfaltarea sau modernizarea vreunui segment de infrastructură. Toate cele zece proiecte în curs de implementare, în valoare totală de peste 33 de milioane de euro, vorbesc despre „dezvoltarea”, „revizuirea”, „consolidarea” sau „îmbunătățirea” capacităților manageriale, a competențelor funcționarilor publici sau a relațiilor dintre partenerii acestor proiecte care sunt, în general, alte primării din țară sau din Europa. 

De exemplu, în locul accesării unui proiect european în urma căruia să crească suprafața spațiilor verzi din municipiu sau a numărului de parcuri, Primăria Constanța a accesat un proiect care va sprijini „identificarea problemelor privind calitatea aerului și impactul asupra sănătății îndeosebi în zona urbană”. 

La fel cum, în loc să obțină finanțare europeană pentru modernizarea flotei de transport în comun, Primăria Constanța a accesat un proiect prin care să „schimbe modul în care gândesc și acționează comunitățile, mediul de afaceri și alți factori de decizie” în privința transportului cotidian, încercând astfel să încurajeze transportul nemotorizat… Primăria își propune astfel să explice localnicilor importanța mersului pe jos și a mersului pe bicicletă, în condițiile în care în multe zone din oraș nu există efectiv trotuare – sau sunt pline de gropi. La fel cum în oraș nu există o rețea de piste de biciclete care să asigure un transport optim al celor care ar alege să circule pe două roți.

Totodată, Primăria Constanța nu a reușit să acceseze fonduri europene pentru modernizarea transportului în comun, ci a ales să împrumute 20 de milioane de euro de la Banca Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare. Cu acești bani, primăria a achiziționat 104 autobuze turcești care circulă pe carburant diesel. Primăria Constanța are depus spre evaluare un proiect pe fonduri europene care urmărește achiziționarea unor autobuze electrice pentru transportul public.

Evenimentul a fost motiv de mândrie la parada de 1 Decembrie, atunci când primarul Decebal Făgădău a prezentat noile autobuze ca pe o mare realizare a municipalității și a dat o tură prin oraș alături de câțiva reprezentanți ai presei și colegi din primărie.

În contraexemplu, Primăria Oradea (municipiu cu 100.000 de locuitori mai puțini decât Constanța), a obținut în noiembrie 2018 o finanțare europeană uriașă: 80 de milioane de euro. Cu acești bani, administrația locală va cumpăra autobuze hibrid, tramvaie, va construi pasaje subterane și va lărgi un pod. În Constanța, unul dintre podurile din oraș este în reabilitare de vreo doi ani și nu e clar când vor fi gata lucrările. Se știe însă că va avea borduri din marmură!

Doar două reabilitări majore cu bani europeni: stațiunea Mamaia și centrul vechi

Culmea ironiei, singurele proiecte mari de infrastructură care s-au implementat cu bani europeni au fost coordonate chiar de actualul primar, doar că pe vremea în care era viceprimar. Făgădău a fost pus într-o lumină favorabilă, în contrast cu fostul primar Radu Mazăre, tocmai datorită faptului că își formase o echipă alături de care reușise să acceseze fonduri europene pentru reabilitarea și modernizarea stațiunii Mamaia și ale centrului vechi.

În centrul istoric al Constanței au intrat 12 milioane de euro prin trei proiecte ample de infrastructură care au schimbat fața peninsulei și a Pieței Ovidiu și au transformat radical zona: multe pub-uri, cafenele, terase și restaurante au fost deschise pe străduțele vechi, iar zona a devenit foarte populată, mai ales în timpul verii.

Constanța, Piața Ovidiu

Stațiunea Mamaia a fost modernizată cu două proiecte în valoare de 15 milioane de euro, care au presupus construcția a trei pasarele pietonale pentru decongestionarea traficului în timpul sezonului estival, dar și reabilitarea promenadei și achiziționarea de mobilier urban. La acestea se adaugă un alt proiect, în valoare de aproximativ 3 milioane de euro, prin care a fost construită o parcare supraetajată în stațiune. 

Bani europeni pentru angajații Primăriei Constanța. Scopul: să fie „educați în spiritul anticorupției” 

Însă, cele mai multe proiecte europene finalizate de Primăria Constanța au gravitat în zona instruirii / specializării funcționarilor publici sau a promovării turistice. Dintr-un total de 17 proiecte finalizate de Primăria Constanța din 2007 până în prezent, cu excepția proiectelor referitoare la stațiunea Mamaia și centrul vechi, administrația a mai reușit doar reabilitarea sistemului de iluminat public în câteva cartiere constănțene și reabilitarea, modernizarea sau extinderea căminelor de bătrâni. În rest, în ultimul deceniu, municipalitatea constănțeană a finalizat cinci proiecte, în valoare totală de aproximativ 850.000 de euro, pentru tipărirea de pliante, broșuri, organizarea de cursuri, parteneriate și instruiri pentru „bune practici”, „îmbunătățirea vieții”, „valorificarea patrimoniului” etc. Unul dintre aceste proiecte se numește „Creșterea capacității administrative a municipiului Constanța prin implementarea de măsuri în domeniul Anticorupției”, în valoare de aproximativ 65.000 de euro, care are ca obiectiv „realizarea unei campanii pentru educarea comportamentului anticorupție” și instruirea angajaților primăriei în spiritul anticorupției…

Ca la țară: Proiecte pentru reabilitarea și „anveloparea” școlilor

Însă cel mai grav lucru este că, în exercițiul financiar 2014-2020, Primăria Constanța nu a depus niciun proiect care să se concretizeze în vreo investiție majoră pentru infrastructură, edificii, transport în comun etc. Din 11 proiecte pe care Primăria Constanța le-a depus spre evaluare, șapte sunt pentru reabilitarea sau creșterea eficienței energetice a unor edificii publice – școli, licee sau teatru.

„Creșterea eficienței energetice” este frecvent întâlnită în spațiul public, deși greșit, sub denumirea de „anvelopare” a clădirilor. Astfel de proiecte sunt foarte des întâlnite mai ales în mediul rural, acolo unde bugetul primăriei unei comune cu 3000-4000 de locuitori nu permite luxul de a reabilita sau izola termic grădinița, școala sau căminul cultural.

Celelalte patru proiecte depuse spre evaluare au titluri și obiective pompoase, greoaie și, cu excepția unuia, încă nu este cert cum se vor concretiza și care va fi aportul lor la modernizarea orașului și la ridicarea nivelului de trai al comunității:

  • „Revitalizarea clădirilor istorice vacante și degradante, prin abordarea proactivă de conectare la administrațiile publice, proprietari, investitori și utilizatori”; 
  • „Crearea unui incubator de afaceri sectorial, destinat sectorului industriilor creative, într-un imobil cu regim de înălțime S+P+4E+M, localizat în Municipiul Constanța, care își propune să devină primul hub regional al comunității antreprenoriale angrenată în sectorul industriilor creative din regiunea Sud-Est și să contribuie la sporirea competitivității regionale”;
  • „Îmbunătățirea capacității administrative a sectorului public în zona programului, prin promovarea conceptului de calitate totală și implementarea unor instrumente moderne de management al calității, care să asigure durabilitatea și transferabilitatea”; 
  • „Construirea de relații între orașele Istanbul, Dubrovnik, Varșovia, Constanța și Budapesta, îmbunătățind în același timp serviciile de relații publice ale autorităților locale oferite locuitorilor din aceste orașe”. 

Proiect transfrontalier ratat

Primăria Constanța ar fi trebuit să finalizeze și un proiect transfrontalier, în parteneriat cu municipalitatea din Balcic (Bulgaria). Comisia Europeană a trimis către cele două primării aproximativ 1,5 milioane de euro pentru a încuraja transportul ecologic în cele două orașe costiere. Cu acești bani, autoritățile locale române și bulgare ar fi trebuit să creeze un sistem de bike-sharing cu 490 de biciclete, oferind turiștilor și localnicilor o variantă comodă și prietenoasă cu mediul pentru a străbate cele două orașe turistice. Banii au venit de la Bruxelles la începutul anului 2013. La Balcic, turiștii au început să exploreze stațiunea pe două roți de la finalul lui 2014. La Constanța, după mai bine de cinci ani, proiectul nu este încă funcțional. Bicicletele și stațiile de închiriere au fost achiziționate, însă nu pot fi folosite, pe motiv că nu există un contract pentru întreținerea sistemului.

Constanța vs. Oradea

Pentru a avea o imagine mai clară asupra proiectelor pe care o primărie precum Constanța le-ar fi putut accesa în toți acești ani, am luat ca exemplu Oradea, un municipiu cu 100.000 mai puțini locuitori decât are orașul de la malul mării. 

Spre exemplu, în perioada 2009-2016, administrația locală orădeană a montat o centrală pe gaz a orașului (55 milioane de euro), a reabilitat rețeaua de termoficare a Oradei (32 de milioane de euro), a reabilitat Cetatea Oradea (88 milioane de euro), a reabilitat și modernizat Piața Unirii din oraș (4 milioane de euro), Pasajul Vulturul Negru (860.000 euro), străzi (2,3 milioane de euro), ambulatoriul Spitalului Clinic Municipal (860.000 euro) și a înființat parcuri industriale în valoare de 18,5 milioane de euro. 

Pe de altă parte, în 2018, Primăria Municipiului Oradea are în vedere o listă de 72 de proiecte europene cu o valoare de aproximativ 300 de milioane de euro. Cele mai importante: construirea unui terminal intermodal (un spațiu destinat încărcării și descărcării de mărfuri, deservit de trei linii de cale ferată, macarale, platforme betonate, spaţii de depozitare pentru mărfuri, locuri de parcare pentru TIR-uri etc), din zona gării Episcopia (20 milioane euro), construirea unei noi linii de tramvai (14,5 milioane euro), realizarea unui coridor de trafic de mare viteză pentru tramvaie (11,4 milioane euro), amenajarea unui pasaj subteran cu 4 benzi (parte a unui proiect mai mare cu o valoare totală de 28 de milioane de euro), trecerea pe încălzire cu apă geotermală a unui cartier (8 milioane euro), reabilitarea Pieţei Cetate (6,5 milioane euro), reabilitarea Pieţei Ferdinand (4,8 milioane euro).


Acest articol a fost publicat pe PressHub.ro și Info Sud-Est în cadrul proiectului “Cohesion Policy: Better Understanding, Reporting, Dissemination”, cofinanțat de UE prin DG Regio.
Informațiile prezentate nu reprezintă poziția oficială a UE. Întreaga răspundere asupra corectitudinii și coerenței informațiilor prezentate revine autorului.

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata