Aglomerație și fisuri în pasajul subteran din Craiova, realizat cu fonduri europene

447

Gândit și construit pentru a relaxa traficul, pasajul subteran al Craiovei se oprește fix în mijlocul celei mai aglomerate intersecții din oraș, ratându-și scopul. Municipalitatea discuta deja de acum cinci ani să construiască încă un pasaj în continuarea celui existent, care să preia traficul din intersecția de pe Calea București, lângă Universitatea din Craiova, dar niciun document nu indică însă ceva concret. Construit cu bani europeni și inaugurat în 2013, în 2019, pasajul începe să prezinte și fisuri.

  • Pasajul subteran al Craiovei a atras 43 de milioane de lei, fonduri europene.
  • Cu toate că termenul de execuție era de 28 de luni, constructorul MITLIV a finalizat înainte de termen construcția și a predat-o Primăriei Craiova, în calitate de beneficiar al proiectului cu fonduri europene.
  • După inaugurarea pasajului au apărut inconvenientele: iluminatul se întrerupea adesea în pasaj, iar tirurile care greșeau drumul rămâneau blocate la intrarea în pasaj, construcția fiind semnalizată cu nivelul de înălțime al pasajului și realizată conform proiectului.
  • Pasajul subteran iese la suprafață exact în mijlocul celei mai aglomerate intersecții din oraș, respectiv pe Calea București, astfel că timpul de așteptare la semafoare este destul de mare, coada de mașini din pasaj întânzându-se uneori pe câteva sute de metri.
  • În 2017, pasajul a fost închis două zile pentru unele reparații.
  • În 2019 au apărut fisuri în pereții pasajului, pe plăcile superioare. După verificări la fața locului, Primăria și constructorul au anunțat că fisurile erau prezente la rosturile de dilatare ale unor grinzi și că nu nu ar fi vorba despre fisuri de structură;
  • Încă din 2014, reprezentanții Primăriei Craiova vorbeau de apariția unui nou pasaj subteran, ca o continuare a celui existent, astfel încât să se descongestioneze traficul din centrul Craiovei. Investiția ar fi urmat să se facă tot din fonduri europene, însă până acum nu există niciun demers concret în acest sens.
  • Într-un interviu acordat GdS pe finalul anului 2018, primarul Craiovei spunea că a fost comandată o temă de proiectare pentru a se stabili dacă se poate face un pasaj subteran sau suprateran pentru a prelua cumva traficul intens din intersecția amintită din centrul urbei.

În 2010, Primăria Craiova depunea un proiect cu finanțare europeană pentru crearea unui pasaj subteran în centrul Craiovei. Proiectul intitulat „Construirea unui pasaj subteran în vederea descongestionării traficului rutier din Zona Metropolitană Craiova – realizare pasaj denivelat subteran pe sub intersecția străzii Arieș cu strada Al. I. Cuza și respectiv cu strada Împăratul Traian în vederea preluării traficului auto pe Bd. Carol, strada Arieș” a fost implementat de către Primăria Craiova, în calitate de beneficiar și a fost depus pe Programul Operațional Regional (POR), Axa 1 „Sprijinirea dezvoltării durabile a orașelor – poli urbani de creștere”. Valoarea totală a proiectului a fost de 66.036.429 de lei, iar valoarea nerambursabilă a fost de 52.650.731 de lei, din care 43.168.226 de lei bani de la Uniunea Europeană. Perioada de implementare a proiectului fusese de 28 luni, începând cu data de 10 septembrie 2011. În 2013, pasajul subteran a fost finalizat, investiția fiind inaugurată pe 9 septembrie, în același an. Constructorul MITLIV a terminat pasajul înainte de data estimată a finalizării.

Printre obiectivele specifice ale proiectului se menționa că rolul pasajului ar fi: „Reducerea timpului de călătorie în oraș cu 14% datorită descongenstionării și fluidizării traficului pe axa de transport rutier Nord-Sud a orașului prin separarea clară a direcțiilor de mers; Creșterea cu peste 7% a numărului de persoane care vor utiliza mijloacele de transport în comun ca urmare a creșterii accesibilității și mobilității pe artera rutieră vizată de proiect, la un an de la finalizarea proiectului”, se arată în specificațiile proiectului, publicate pe site-ul Primăriei Craiova.

Pasajul subteran are o lungime de 405 metri, strada amenajată la nivelul pasajului (bretele) totalizează 15.780 de metri pătrați, suprafața trotuarelor modernizate pentru a completa construcția principală este de 7.810 metri pătrați, sensurile giratorii create ar avea 3.980 de metri pătrați, iar lungimea rețelelor de alimentare cu apă și canalizare deviate este de 1.280 de metri, conform datelor din proiectul implementat.

Iluminatul în pasaj se întrerupea adesea, iar tirurile rămâneau blocate la intrare

La puțin timp după ce a fost dat în folosință pasajul subteran, iluminatul se întrerupea, lăsând șoferii în beznă. Penele de energie au devenit din ce în ce mai dese în perioada 2016-2017. Autoritățile susțineau, la vremea respectivă, că era vorba de defecțiuni de moment. Ulterior au început să se ardă mai multe dintre lămpile care iluminau pasajul. În ultima perioadă, aceste probleme au fost remediate. Pasajul este iluminat corespunzător, iar craiovenii nu s-au mai plâns de astfel de aspecte.

Numeroase accidente au avut loc la intrarea în pasajul subteran, imediat după inaugurare și până la finele lui 2018. Motivul principal: înălțimea pasajului nu permite tirurilor să tranziteze în subteran. Numeroase tiruri care nu respectau indicatoarele de la intrare în oraș și alegeau să treacă prin centrul Craiovei rămâneau blocate la intrarea în pasajul subteran, deteriorând partea superioară a acestuia.

Construcția a fost semnalizată cu nivelul de înălțime al pasajului, iar acest nivel a fost stabilit prin proiectul tehnic, constructorul doar respectând acel proiect.

Pasajul a fost închis temporar pentru reparații în 2017

La circa patru ani de la inaugurare, pasajul a fost închis pentru reparații. Pe 20 octombrie 2017, Primăria Municipiului Craiova a anunțat că urma să se închidă circulația rutieră în Pasajul Universității, cu ocazia executării lucrărilor de reparare a fundațiilor și introducerea ancorelor de prindere ale portalelor de semnalizare amplasate la intrările în pasaj. În acest sens, la vremea respectivă s-au instituit unele restricții temporare de circulație rutieră în Pasajul Universității pe parcursul a două zile.

De-a lungul timpului lucrările de reparații nu au mai fost unele de amploare.

Au apărut fisuri ale grinzilor din partea dreaptă a pasajului subteran

2019: Apar fisuri în pereții laterali ai pasajului

La cinci ani de la darea în folosință, pasajul subteran al Craiovei, situat între Strada Arieș și până la intersecția cu Calea București, a început să crape. Pe plăcile situate în partea superioară a pasajului au apărut fisuri șerpuite, care se întind chiar și pe toată lățimea unei plăci. Se observă cu ochiul liber că fisurile au apărut în diverse puncte ale respectivelor piese din partea superioară a construcției, aproape de ieșirea din pasaj dinspre Calea București. Crăpăturile apărute în betonul din pereții pasajului sunt destul de mari, având lățimea chiar și de un centimetru. Pe peretele din partea dreaptă, fisurile se situează pe toată lățimea plăcii.

Primăria Craiova a aflat despre fisurile apărute în pasaj de la redactorii GdS. După ce a văzut pozele realizate de GdS cu fisurile apărute la pasaj, primarul Craiovei, Mihail Genoiu, a decis să cheme la discuții responsabilii tehnici din primărie, a doua zi după ce GdS a descoperit fisurile în pasaj, adică vineri, 11 ianuarie 2019, să se facă verificări ale pasajului subteran. După ce au verificat vineri la fața locului, reprezentanții Primăriei Craiova și cei ai constructorului MITLIV au constatat că fisurile respective nu sunt în structura de rezistență a pasajului și că ar fi vorba despre niște fisuri la rosturile de dilatație ale pasajului.

„Au fost făcute verificări la fața locului, împreună cu constructorul pasajului, și s-a constatat că nu este vorba despre fisuri ale structurii de rezistență. Sunt fisuri ale rosturilor de dilatație ale grinzilor de coronament, situate de o parte și de alta a pasajului. Rosturile de dilatație sunt închise cu un material elastic, iar acele fisuri au apărut pe lângă materialul acela elastic, din cauza contracțiilor și dilatărilor suferite de acel material dispus între plăci. Constructorul s-a angajat că până la finele lunii va repara acele fisuri pe cheltuiala proprie”

Lucian Prejbeanu, consilierul primarului Craiovei

Fiind vorba despre o investiție realizată cu fonduri europene, construcția se află în monitorizare ex-post, astfel că periodic pasajul este verificat de către ADR Sud-Vest Oltenia, împreună cu constructorul pasajului, firma MITLIV. Următorul control era programat a avea loc săptămâna viitoare, potrivit celor declarate de reprezentanții Primăriei, verificarea fiind uplanificată din timp, fără nicio legătură cu apariția fisurilor. Pasajul se află încă în perioada de garanție, iar obligația constructorului este de „constatare și reparare a defecțiunilor”, pe perioada în care construcția este în perioada de garanție, au mai explicat reprezentanții Primăriei Craiova.

Cea mai gravă problemă: pasajul nu depășește cea mai aglomerată intersecție din Craiova

Chiar dacă pasajul respectă obiectivele propuse prin proiectul de finanțare cu fonduri europene, apariția construcției nu a rezolvat problema traficului aglomerat din mijlocul Craiovei.

La vremea când pasajul subteran era în construcție, atât unii craioveni, cât și unii consilieri locali au sesizat cea mai gravă problemă a investiției ce se prefigura în centrul Craiovei: pasajul subteran se termina exact în cea mai aglomerată intersecție din Craiova, respectiv pe Calea București, astfel că mașinile care treceau pe sub pasaj pentru a evita aglomerația de pe arterele secundare se trezesc brusc în cea mai aglomerată intersecție din municipiu.

Autoritățile au precizat, la vremea respectivă, că nu s-a putut extinde pasajul subteran peste intersecția de la Universitate, pe motiv că acțiunea ar fi presupus costuri suplimentare mult prea mari, ca urmare a exproprierilor ce ar fi trebuit să apară. Imediat după intersecția cu pricina, de o parte și alta a Bulevardului Carol sunt spații comerciale aflate în proprietate privată.

Ieșirea din pasaj se îngustează în Calea București

Președintele Ordinului Arhitecților din România – filiala Oltenia, Radu Ionescu, a precizat pentru GdS că pasajul subteran a descongestionat o parte din traficul rutier din centrul orașului, dar că se putea mult mai bine.

„Ambele pasaje se termină în cea mai aglomerată intersecție. Trebuia fie ca pasajul suprateran să se continue peste această intersecție, fie ca cel subteran să fi ieșit la suprafață dincolo de intersecția cu Calea București. Dar nu se mai poate face nimic acum. Nu a existat niciodată un proiect alternativ la acest pasaj subteran. Au existat doar unele machete cu subtraversarea pe sub intersecție și cu supratraversarea celuilalt pasaj peste aceeași intersecție, dar niciodată nu au fost concretizate într-un proiect. Ca arhitectură nu putem spune că este un proiect prost, doar că ar fi trebuit să depășească acea intersecție cu Calea București. Din acest motiv, cred că traficul a fost puțin descongestionat în centrul municipiului, dar observația mea este una personală și nu se bazează pe studii de trafic”

arhitectul Radu Ionescu, președintele Ordinului Arhitecților din Oltenia

Din cauză că ieșirea din pasajul subteran se „revarsă” la intersecția de la Universitate cu Calea București, mașinile așteaptă foarte mult la semafor până să iasă din pasaj (din cauză că sunt multe artere de circulație care străbat intersecția respectivă de pe Calea București), așa că, în orele de vârf, pasajul este plin de mașini care așteaptă la semafor ca să iasă din pasaj.

Soluția: un alt pasaj în centrul Craiovei, tot pe fonduri europene?

Încă din anul 2014 se vorbea despre posibilitatea apariției unui nou pasaj subteran care să descongestioneze cu adevărat traficul din intersecția de la Universitate, pe zi ce trece mai aglomerată. „Am stat de vorbă cu proiectanții, cei ai pasajului subteran. Inițial, a fost pasajul subteran cu ieșire undeva în zona fostului restaurant «Țărăncuța». Întrucât soluția respectivă însemna exproprieri și fonduri mult mai mari, a fost ciuntită la nivelul intersecției cu Calea București, creând problemele respective. (…) În discuțiile pe care le-am avut la nivelul primăriei, am prevăzut pe noile proiecte europene, pe axele care se vor deschide, până în 2020, alt pasaj. Cel inițial nu mai poate fi coborât din cauza nivelului la care a fost construit, însă soluția pe care ne-au transmis-o cei de la Search Corporation, firma care a făcut proiectul inițial, a fost de coborâre a benzilor auto pe Calea București”, a declarat pentru Gazeta de Sud, la vremea respectivă, Mihail Genoiu, pe atunci era viceprimar al Craiovei, acum primarul urbei. Astfel, ar fi urmat ca tramvaiul să rămână suprateran, iar mașinile să circule în subteran până la Piața Centrală, unde ieșeau la suprafață. Practic, noul pasaj subteran ar fi urmat să fie o continuare a celui suprateran care se află la kilometrul zero al Craiovei și care se termină și acesta tot în intersecția de la Universitate. Ar fi fost o arteră complexă, sinusoidală, pe care arhitecții au contestat-o încă din 2014, spunând că ar fi imposibil de executat.

Cu toate că au trecut aproape cinci ani de atunci, noul pasaj subteran nu se află nici măcar în faza de studiu de fezabilitate și nici sursele de finanțare europeană nu au fost evidențiate de către municipalitate. La sfârșitul anului 2018, într-un interviu acordat Gazetei de Sud, primarul Craiovei a readus în discuție ideea unui nou pasaj, însă acum nu se mai știe dacă va fi suteran sau suprateran. Genoiu a lăsat să se înțeleagă că „se lucrează” la o temă de proiectare care va duce la o licitație pentru studiul de fezabilitate. Este vorba despre „intersecția Carol I cu Calea București, la ieșirea din pasajul subteran, care să se continue fie subteran, fie suprateran, după cum va reieși din studiu”, a spus primarul.

Realizarea unui nou pasaj subteran sau suprateran în centrul Craiovei ar fi aproape imposibilă în perioada următoare: Calea București a fost reabilitată tot cu fonduri europene, iar pentru o perioadă de câțiva ani, cât proiectul se află în monitorizare, nu pot fi distruse lucrările.

Acest articol a fost publicat pe PressHub.ro și Gazeta de Sud în cadrul proiectului “Cohesion Policy: Better Understanding, Reporting, Dissemination”, cofinanțat de UE prin DG Regio.
Informațiile prezentate nu reprezintă poziția oficială a UE. Întreaga răspundere asupra corectitudinii și coerenței informațiilor prezentate revine autorului.

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata