După 26 de ani de mizerie și distrugere, banii europeni vin să salveze comorile de la ansamblul daco-roman Tirighina – Barboși

Foto: Iulia Kelt
411

Ați auzit de situl daco-roman de la Tirighina – Barboși? Dacă nu, cu siguranță veți auzi de ansamblul ce ar putea fi al doilea ca importanță pe teritoriul României, după Sarmizegetusa, spun arheologii. Situl va fi pus în valoare cu fonduri europene, contribuția nerambursabilă ridicându-se la aproape 2 milioane de euro. Din 2014, după o amplă operațiune de ecologizare, municipalitatea organizează aici anual un festival antic, care se bucură de o largă participare. Lucrările finanțate din fonduri europene vor transforma ansamblul într-unul de importanță națională. Ar mai fi de spus că rezervația arheologică se suprapune peste o alta, paleontologică, cu fosile de moluște vechi de acum circa 400.000 de ani.

Mutilat de săpături și de construcții parazitare, îngropat în bălării și gunoaie, ignorat zeci de ani, situl arheologic Tirighina – Barboși, monument istoric de importanță națională, va fi pus în valoare până în anul 2020, grație finanțării europene câștigate de Primăria municipiului Galați. În condițiile în care, în noiembrie 2016, a ratat șansa de a intra în cursa pentru banii europeni pentru că i-a lipsit un aviz, municipalitatea a făcut tot ce i-a stat în putință pentru a convinge Ministerul Culturii că situl de la Galați ascunde comori care merită scoase la lumină.

Construcție ce urmează a fi demolată pentru a pune în valoare situl arheologic.

În urma cercetărilor arheologice preventive, finanțate de la bugetul local, opinia arheologilor a fost că, după Sarmizegetusa, situl Tirighina – Barboși ar fi cel mai important ca descoperiri, relevanță și potențial turistic. Toate acestea i-au permis Primăriei să obțină avizele necesare, iar pe 22 decembrie 2017 a depus cererea de finanțare, în cadrul unui nou apel de proiecte. Pe 18 decembrie 2018 a fost semnat astfel contractul de finanțare, prin Programul Operațional Regional 2014-2020, a proiectului „Punerea în valoare a sitului arheologic Tirighina – Barboși”. Pentru că n-are timp de pierdut, Primăria a scos deja la licitație realizarea proiectului tehnic și așteaptă ofertele până pe 22 ianuarie.

La intrarea în Galați dinspre Tecuci, în dosul unor construcții dezafectate și ruinate, la mai puțin de un kilometru de groapa de gunoi a orașului, se află situl arheologic Tirighina – Barboși. Niciun indicator nu anunță că acolo ar fi un monument istoric de importanță națională. Complexul arheologic, cuprinzând cetățuia dacică (dava), castellumulul și castrul, așezarea civilă și necropola, constituie cel mai important sit de epocă romană din sudul Moldovei. Rezervația arheologică se suprapune peste o alta, paleontologică: fosile de moluște de acum 400.000 de ani!

Castrul Roman în schițele de proiect

Arc peste timp

Complexul de fortificații romane de la Barboși este format dintr-o davă dacică suprapusă de un Castellum roman, delimitate de dealul Tirighina. Din antichitate până târziu, în epoca medievală, a fost un nod de comunicație pe drumul care venea din Tyras (Cetatea Albă) și mergea pe valea Siretului și Trotușului spre Brețcu în Dacia.

Prima mențiune a cetății i se datorează cronicarului și umanistului Miron Costin – „Și acei cetăți îi zic Gălățenii Gherghina” – care, în „Letopisețul Țării Moldovei de la Aron Vodă Încoace…” relatează despre folosirea materialului de construcție extras de aici, inclusiv inscripții latine, pentru ridicarea Bisericii Precista din Galați, o inscripție din marmură dedicată Împăratului Traian ajungând la Iași, în timpul domniei lui Duca Voievod.

Dimitrie Cantemir identifică ruinele cu anticul „Caput Bovis” – „Capul Boului”, capitala Moldovei, al cărei simbol heraldic era capul de zimbru.

Prima referință istorică străină imprimată privind ruinele de la Tirighina – Barboși, consemnată în 1804, se datorează francezului F.D. Aynes, într-un dicționar universal de geografie antică și modernă.

Prin poziția sa geografică, un adevărat „cap de pod al Moesiei Inferioare”, fortificația de la Barboși a stat permanent în atenția cercetătorilor.

Aproape de colaps

Încă de la 1836, profesorul ieșean Gheorghe Săulescu – cel care, mânat de scrierile lui Dimitrie Cantemir și Grigore Ureche, a realizat primele cercetări aici – constata cu tristețe că fostul castellum, castrul roman și orașul de la poalele acestor fortificații constituiau cariera de piatră a Galațiului și a Brăilei. Extinderea localității Barboși, construirea căii ferate peste așezarea civilă romană, cu piatră și pământ dislocate din sit, ridicarea popasului turistic (acum abandonat) și nepăsarea autorităților de după ’90 au adus monumentul în stare de precolaps.

Conform legii, Primăria Galați a avut permanent obligația de a delimita, semnaliza, proteja, conserva și asigura paza monumentelor istorice aflate în proprietatea sa, deci și a sitului Tirighina – Barboși. Din păcate, nu numai că n-a făcut nimic, dar a aprobat, de-a lungul timpului, lucrări care au distrus monumentul. Dovadă ce spun acum arheologii: „construcțiile recente din imediata vecinătate a sitului au produs distrugeri iremediabile complexului arheologic”.

Și totuși, în arhiva Consiliului Local, am descoperit Hotărârea nr. 688 din 19 decembrie 2003, care prevedea „Împrejmuirea și demolarea construcțiilor de la piciorul castrului roman de la Tirighina – Barboși”, hotărâre neaplicată vreodată.

„SOS Tirighina – Barboși”

Așa se numea Memorandumul semnat pe 1 octombrie 2009, pe promontoriul de la Tirighina, de autoritățile locale și șefii instituțiilor de cultură. Un document care-și propunea să „redea situl arheologic românilor”, stabilind măsuri clare de protejare și valorificare a monumentului istoric. Cu toate acestea, în august 2010, la Tirighina se juca paintball, situl fiind plin de pete și bile colorate. În mai 2013, Direcția pentru Cultură reclama executarea fără autorizație a unor excavații în sit, iar Poliția Locală răspundea că era vorba despre „persoane neidentificate care căutau fier vechi”.

Abia în primăvara anului 2014 au avut loc două acțiuni de ecologizare a sitului, fiind strânse, cu ajutorul voluntarilor, peste 160 de tone de deșeuri, adunate acolo în 24 de ani!

Profitând de curățenie, Direcția Județeană pentru Cultură Galați a inițiat și organizat „Antiquitas Rediviva”, manifestare devenită festival anual, prin care, cu ajutorul asociațiilor de reconstituire istorică, antichitatea a fost readusă la viață, prin spectacole care au atras mii de gălățeni.

În octombrie 2014, la vernisajul expoziției „Danube Limes Day”, organizată în vederea introducerii castrului roman în acest proiect internațional și pe lista tentativă UNESCO, Direcția pentru Cultură a primit un răspuns tranșant de la reprezentantul Institutului Național al Patrimoniului: „Nu se poate vorbi de o includere pe lista tentativă UNESCO a sitului arheologic atâta timp cât zona arată așa cum arată!”.

Primăria a spus „hop”, dar n-a sărit pârleazul

Pe 26 iulie 2016, Primăria Galați a organizat conferința de prezentare a proiectului „Punerea în valoare a sitului arheologic Tirighina – Barboși”, iar două zile mai târziu, Consiliul Local a votat documentația de avizare a lucrărilor de intervenții și indicatorii tehnico-economici ai investiției pentru care se urma să fie solicitată finanțare europeană.

„Sperăm ca, până la 15 noiembrie, cererea să fie acceptată, și – cu ajutorul lui Dumnezeu și al Ministerului Fondurilor Europene – poate până în februarie se semnează contractul de finanțare”, declarau, la acel moment, optimiste, autoritățile. Din păcate, n-au reușit să depună nici măcar cererea.

„Am primit aviz negativ. Ministerul Culturii nu-l consideră de importanță istorică! Cred că e un proiect care moare în fașă.”

Ionuț Pucheanu, primarul Galațiului

Proiectul fusese avizat favorabil de Comisia Națională de Arheologie, dar nu a primit și avizul Comisiei Naționale a Monumentelor Istorice. Motivația? „Nu există bază de proiectare, în sensul că mai întâi trebuie făcută o cercetare arheologică, după care se trece la etapa de restaurare și valorificare.”

Cercetare arheologică de 305.830 de lei

După o primă licitație anulată, municipalitatea a reușit, pe 31 martie 2017, să atribuie contractul în valoare de 305.830 de lei cu TVA, pentru cercetări arheologice preventive la Tirighina – Barboși. Și astfel, municipalitatea și Muzeul de Istorie „Paul Păltănea” și-au dat mâna în încercarea de a obține avizul Comisiei Monumentelor Istorice. Și au reușit!

„Reputați arheologi conduși de prof. dr. Florin Topoleanu ne-au spus, după primele săpături, că după părerea lor, după situl arheologic de la Sarmizegetusa, acesta ar fi cel mai important ca descoperiri, relevanță și potențial turistic. Am crezut că ne fac un compliment, dar, pe măsura descoperirilor făcute și mai ales a prezentării arheologilor, se pare că, într-adevăr, are o relevanță foarte mare.”

Costel Hanță, managerul de proiect, șef Serviciu Proiecte și Finanțări Externe în cadrul Primăriei Galați

Situl arheologic Tirighina – Barboși cuprinde, pe un teritoriu de circa cinci hectare, o concentrare de urme arheologice din epoci diferite (davă/așezare dacică, castellum, castrum, așezare romană, necropolă romană de incinerație și inhumație). Cercetările arheologice din 2017 au pus în lumină o configurație inedită a acestor complexe, care reprezintă un punct de pornire în strategia de valorificare și conservare a sitului arheologic.

În cadrul structurilor dezvelite, se evidențiază o structură octogonală amplasată relativ central pe suprafața platoului Dealului Tirighina, iar un fragment de pavaj, al cărui contur pare să se desfășoare circular în jurul edificiului octogonal, se mai păstrează pe latura nordică. În zona estică a platoului, au fost dezvelite o serie de structuri care surprind fragmente de zidărie, pavaje și amenajări, printre care și un canal delimitat de cărămizi.

Proiectul Primăriei propune, acum, pe lângă conservarea, restaurarea și protejarea construcției din centrul zonei înalte, restaurarea traseului zidului de delimitare/fortificare, conservarea și protejarea amprentelor utilizării zonei în secolele II – III, cu păstrarea ruinei bisericii și așa-numitului Turn de colț care reprezintă, în cadrul modernizării, un mod de raportare la istoria locului.

Trebuie spus că săpăturile arheologice s-au realizat pe o suprafață de 800 de metri pătrați din cadrul sitului, și, pe lângă zidurile turnului central al castellumului roman, folosit ca punct de observație și supraveghere a navigației pe Siret și Dunăre, și ziduri de incintă ale castrului roman, au mai fost descoperite locuințe romane, precum și un bogat material ceramic și numismatic (vase ceramice, vase de sticlă, obiecte de metal – unelte, arme, podoabe, monede etc).

Reușită

Pe baza descoperirilor făcute, s-a reușit obținerea avizelor și depunerea cererii de finanțare în cadrul în cadrul apelului de proiecte nr. POR/2017/5/5.1/SUERD/1, prin Programul Operațional Regional 2014-2020, Axa Prioritară 5. Pe 18 decembrie 2018, a fost semnat contractul de finanțare de 15.416.890 de lei, din care asistența financiară nerambursabilă solicitată reprezintă 8.583.145 de lei. Restul este contribuția asumată de municipalitate, o sumă consistentă pentru că o serie întreagă de lucrări, precum realizarea drumului de acces și parcările, nu sunt eligibile pe fonduri europene.

„Această finanțare este o mare realizare, reprezintă un bun început de promovare a obiectivelor culturale și turistice pe care Galațiul le are. Este meritoriu ce au reușit Primăria municipiului Galați și echipa domnului primar, pentru că nu se știe când vor mai fi disponibile aceste resurse financiare! Ne așteptăm ca, după finalizare, proiectul să aducă venituri, măcar pentru a se autosusține! Îmi doresc să vin la inaugurare, indiferent dacă voi mai fi în poziția asta sau nu.”

Luminița Mihailov, director general al Agenției pentru Dezvoltare Regională Sud-Est

„Grație acestui proiect, situl arheologic va fi restaurat, dotat și pus în valoare, va avea muzeu de sit și centru de informare, va găzdui expoziții permanente și temporare. Totodată, se vor organiza diferite evenimente: festivaluri, concerte, lansări de carte și alte acțiuni culturale. Vom pune astfel, pentru prima dată, acest sit arheologic de importanță națională pe harta turistică și culturală”

Ionuț Pucheanu, primarul Galațiului

Proiectul trebuie implementat până la data de 31 octombrie 2020, motiv pentru care Primăria a lansat deja licitația pentru realizarea proiectul tehnic, a caietului de sarcini și a documentației pentru obținerea autorizației de construire. Ofertele sunt așteptate până pe 22 ianuarie, valoarea estimată a contractului este de 314.230 de lei cu TVA, iar criteriul de atribuire – prețul cel mai scăzut.

Ce se va realiza

„Cine a fost în Creta, la Palatul lui Minos, poate își aduce aminte ce s-a făcut acolo, este vorba de realizarea unor pasarele, a unor zone acoperite cu sticlă”, a dezvăluit Costel Hanță din soluțiile tehnice avute în vedere în cadrul proiectului.

Principalele lucrări ce vor fi executate vizează, în primul rând, conservarea, restaurarea și valorificarea vestigiilor arheologice, protejarea zonelor reprezentative și a amprentelor utilizării zonei în secolele II-III. Vor fi realizate un muzeu de sit, un centru de informare și trei construcții ușoare cu rol de protecție a unor vestigii antice descoperite și pasarele. Vor fi amenajate trasee tematice, circuite pietonale, zone de odihnă, de belvedere, dar și pentru mici întâlniri și spectacole.

De pildă, în partea de nord a parcelei, pe locul ruinelor contemporane, urmează a fi realizată o construcție nouă, necesară pentru prezentarea bogatului patrimoniu arheologic recoltat de-a lungul vremii din sit.

Amenajările exterioare vor fi sugestii ale configurației istorice. Așa se face că, de-a lungul amprentei laturii nordice a castrului, este propusă realizarea unei denivelări din pământ vegetal care să sugereze linia de apărare istorică. Urmând aleile din pământ stabilizat, cu pante line, alternate de trepte din bârne de lemn, vizitatorul va putea înțelege stratificația specială a sitului arheologic, de la primele forme de locuire, în perioada Latene, până la părăsirea cetății la începutul epocii romane târzii. Conform proiectului, pe platoul castellumului, cercetarea arheologică fundamentală trebuie să continue în ritm normal, pe parcursul mai multor campanii de cercetare, oferind astfel încă un element de atracție în paralel cu vizitarea sitului. Urmând traseul, vizitatorul va ajunge în zona special amenajată cu bănci din scândură, pentru întâlniri și spectacole.

Toate acestea, odată realizate, ar putea pune Galațiul și situl arheologic Tirighina – Barboși pe harta turistică a iubitorilor de istorie.


Acest articol a fost publicat pe PressHub.ro și Viața Liberă Galați în cadrul proiectului “Cohesion Policy: Better Understanding, Reporting, Dissemination”, cofinanțat de UE prin DG Regio.
Informațiile prezentate nu reprezintă poziția oficială a UE. Întreaga răspundere asupra corectitudinii și coerenței informațiilor prezentate revine autorului.

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata