Programul de migrație a șomerilor: Nord-Vestul se dezvoltă cu forță de muncă din Nord-Est

Foto Ella Moroiu
384

Proiectele care înlesnesc schimbarea domiciliului după un loc de muncă duc la depopularea unor regiuni, situația Moldovei fiind semnificativă din acest punct de vedere. O serie de astfel de proiecte, cu o finanțare europeană uriașă, de peste 2 miliarde de lei, a fost derulată în 2018 chiar de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă.

Ultimul Buletin statistic pentru județul Iași menționează o rată a șomajului în octombrie trecut de 3,2%, puțin sub media națională de 3,3% și cu un punct procentual mai mic decât în aceeași lună din 2017. Practic, sunt aproape 9.500 de șomeri în plată la un efectiv de peste 172.000 de angajați. Nivelul de persoane angajate cu contract comparativ cu luna corespondentă din 2017 este mai mare cu aproape 10.000. Aceleași tendințe se înregistrează și la nivel național. 

Un ajutor important în explicarea și menținerea acestor trenduri vine de la Comisia Europeană. Sute de proiecte vizează facilitarea găsirii unui loc de muncă, suport financiar pentru șomeri și angajatori deopotrivă, dar și cursuri de reconversie care încearcă să se armonizeze cu o piață destul de nesigură din punct de vedere al legislației fiscale și dominată de salarii ce tind spre minimul pe economie.

Bani de plecat în altă parte

Până la sfârșitul lunii septembrie 2018, în Programul Operațional Capital Uman fuseseră contractate proiecte care însumează plăți de peste 10 miliarde de lei. O cincime din acest total se regăsește în cele mai mari patru proiecte, toate inițiate de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă. În total, ANOFM a contractat fonduri europene în șapte proiecte depuse până acum, iar Regiunea de Nord-Est este vizată în fiecare dintre acestea. Primul și al treilea plan de acest fel vizează, printre altele, mobilitatea celor care își caută un job. De altfel, așa se și numește primul dintre ele, care dispune de o finanțare record, de 1,2 miliarde de lei, pe parcursul următorilor șapte ani: „Stimularea mobilității și subvenționarea locurilor de muncă pentru șomeri și inactivi”. Programul are drept scop „creșterea oportunităților pentru încadrarea a 110.540 de șomeri” din/ în toate cele 41 de județe. Bucureștiul și Ilfovul nu sunt incluse în proiect – și e lesne de înțeles de ce.

SURSĂ HĂRȚI: Lector dr. George Turcănașu, Facultatea de Geografie-UAIC Iași

La nivelul județului Iași, de acest pachet au beneficiat până acum 104 persoane (prime de încadrare), alte cinci optând pentru schimbarea localității de domiciliu odată cu angajarea (prime de instalare, respectiv 12.500 de lei fiecare). Până în noiembrie inclusiv, Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă a acordat 12 prime de relocare, respectiv trei sferturi din suma destinată asigurării cheltuielilor pentru locuire în noul domiciliu sau noua reședință – dar nu mai mult de 900 de lei, 45 de prime de inserție, respectiv 1500 de lei pentru absolvenții care s-au angajat în primele 60 de zile după obținerea diplomei și după ce s-au înscris la AJOFM, și 234 de completări de venituri salariale, adică 30% din indemnizația de șomaj pentru cei care și-au găsit de lucru înainte să iasă din plată. 

La rândul lor, cei mai mulți dintre angajatori au avut beneficii pentru angajarea absolvenților (665) și a șomerilor de peste 45 de ani (593). 

Zone-pilot de intervenție

Programele se derulează în paralel cu HG 903/2016 privind Planul Național de Mobilitate, în care județul Iași figurează într-o anexă separată, cu 54 de comune, alături de județul Vaslui, cu 63 de comune cu risc de marginalizare severă și grad redus de dezvoltare. „Lista sărăciei” a fost alcătuită pe baza unui memorandum aprobat de Guvernul Cioloș în septembrie 2016, care evidenția necesitatea dezvoltării unor programe integrate din fonduri europene și bugetul național „pentru îmbunătățirea situației sociale și economice a locuitorilor din zonele-pilot de intervenție Valea Jiului, zona Roșia Montană – Munții Apuseni și comunitățile marginalizate din Moldova”.

Cum a ajuns șomajul în Nord-Est comparabil cu cel din Nord-Vest

Interesant este faptul că serviciul statistic al Uniunii Europene, Eurostat, atribuie Regiunii Nord-Est o rată a șomajului foarte mică în 2017, chiar cea mai mică din România: 2,9%. În aceeași categorie intră Regiunea de Nord-Vest, cu 3,6%, toate celelalte regiuni (cu excepția București-Ilfov) având peste 4%. Regiunile din sud sunt menționate cu rate între 6,5 (Sud-Est) și 7,7 (Sud-Vest). Totuși, e foarte greu de crezut că piața forței de muncă din Nord-Vest, regiune cu două județe „locomotivă” – Cluj și Bihor – are aceleași probleme ca în Regiunea Nord-Est. Explicația este alta: ritmul de dezvoltare din nord-vest absoarbe forță de muncă cu o viteză comparabilă cu cea a emigrației pronunțate din Moldova.

Atuuri și dezavantaje

Faptul că Moldova „se golește” și, în consecință, pierde atât forță de muncă, dar și șomeri, a fost scos recent în evidență la lansarea unui grup civic care s-a angajat să militeze pentru promovarea și rezolvarea problemelor din regiune, Mișcarea pentru Dezvoltarea Moldovei. Informațiile prelucrate pe baza rezultatelor recensămintelor populației din 2002 și 2011 arată cum fenomenul migrației s-a acutizat în Moldova, nordul Transilvaniei și nordul Dobrogei. Până la intrarea României în Uniunea Europeană, acest flux migrator era repartizat oarecum constant, mai pronunțat în jumătatea de nord a României.

Reprezentanții MDM nu și-au ascuns nemulțumirea că, după deschiderea granițelor, administrația centrală de la București ar promova creșterea mobilității dinspre regiunile sărace – care vor deveni mai sărace – spre cele mai bogate, care se confruntă cu o criză a forței de muncă. Deși Planul de Mobilitate prevede facilități și în sens invers, e limpede că ele ajută cetățeanul la nivel individual. La nivel regional, se accentuează diferențele de dezvoltare.

„Moldova nu a avut nicio formă de apărare împotriva emigrației. În loc să aducă sau să găsească soluții de a aduce investiții în zona Moldovei, Guvernul a găsit de cuviință să încurajeze emigrarea din Moldova către Ardeal, zonă unde investitorii nu aveau forță de muncă”, acuză Dan Radu, membru fondator al MDM, migrația unul dintre motivele lansării acestui grup de inițiativă regional.

Harta emigrației în Europa

Acest articol a fost publicat pe PressHub.ro și Ziarul de Iași în cadrul proiectului “Cohesion Policy: Better Understanding, Reporting, Dissemination”, cofinanțat de UE prin DG Regio.
Informațiile prezentate nu reprezintă poziția oficială a UE. Întreaga răspundere asupra corectitudinii și coerenței informațiilor prezentate revine autorului.

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata